Page 55 - 1957-04
P. 55
I f i »> »;
PROLETARI Dffl TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! în în iîm p in a rs a c e le i d e -a 8 7 - a a niversări â naşferii lui V . I. Lenin
z i d e iiW L iL a
Bogate şi variate sînt sentimentele şl Co. (această canalie vlndută) nul document de cea mal mare im
resimţite de oamenii sovietici în timp scrisorile iui M. şi E. ?" ( adică ale portanţă — proiectul de hotărire al
ce vizitează Muzeul „Lenin". Ele cu lui Marx şi Engels). , Toate aceste Biroului poliiic al C.C. cu privire
prind şl mlndrie, şi emoţie, şi dra însemnări sînt datate 2 februarie La îmbunătăţirea situaţiei ţărănimii,
goste, şi credinţă. Vizitatorii vorbesc 1921. conţinînd corectivele aduse de Lenin.
Anul IX. Nr. 732 Vineri 19 aprilie 1957 4 pagini 20 bani mai mult în şoaptă, iar pe parchet şi Materialele standului „O zi de lu- Alături se vede o scrisoare a lui
pe covoare păşesc cu grijă. Aceasta, cru a lui Lenin" constituie un mă Lenin, scrisă la maşină. Ea are ur
wa»am!taimaik?iKjsmfl^uaiuiflasE^ ^ *MBU^:s?natsKimmi însă, nu pentru că sîn t, intimidaţi reţ exemplu de dragoste de muncă, mătorul conţinut: „In prezent cea
de aspectul solemn al sălilor. Gorki de disciplină personală, de pricepe mai arzătoare problemă o constituie
citează undeva cuvintele unui mun re de a folosi în aşa fel timpul în- casele din Moscova.
citor de la Sormovo, care întrebat cîţ niciun minut să nu fie pierdut Fixaţi verificarea prin rapoarte.;,
AGENŢIILE DE PRESA fiind ce trăsătură este mai evidentă in zadar. de două ori pe săptăm înă: cîte case,
T R A N S M IT : la Lenin, a răspuns: „Simplitatea. Puterea de muncă titanică a lui apartamente, camere s-au dat (doar
trebuia să se dea 10 case). Verifi
Este simplu ca adevărul". In sălile Lenin este pur şi simplu uluitoare. caţi de asemenea repartizarea. Numă
rul locuitorilor Moscovei se umflă
!?> • Spirit u l Bandungului Muzeului „Lenin" toiul este, de a- La 2 februarie el a condus şedinţa din cauza creşterii numărului de
triumfă. funcţionari. Trebuie verificat dacă
' semenea, simplu, iar adevărata sim Biroului, politic al C.C., a examinat nu este nevoie de o hotărire. Comi
sariatul Poporului care măreşte nu
• Declaraţia Biroului Politic plitate este întotdeauna măreaţă. şl semnat două hotăriri ale Consi- mărul funcţionarilor fără aprobare...
să fie supus unei serii de sancţiuni...
al C.C. al P.C. Francez. Foarte simplu ca înfăţişare este şi siliului Comisarilor Poporului şi 14 Alcătuiţi o listă cu Comisariatele po
porului care sînt obligate să reducă
• Primul ministru japonez noul stand „O zi da lucru a tui Le hotăriri ale Consiliului pentru tfiuncă săptăminal numărul funcţionarilor...
cere ca insula Okinawa să nin" expus retent în sala nr. 15: şi apărare, a participat la şedinţa Lenin".
Cîndva, o delegaţie de oameni de
Cifre şi fapte de la Călan CREŞTE fie administrată de Japo trei fotografii, .cîteva fotocopii de do Micului. Consiliu al comisarilor po
cumente şi o însemnare — aceasia-i porului, a examinat, a studiat, a adus artă şi litere din R.P. Mongolă a
producţia de oţe! nia. scris în cartea de impresii a Muzeu
iotul. Dar cind te uiţi mai atent, cînd amendamente şi a întărit prin semnă- lui următoarea însemnare: „Un pro
La 31 martie, oţelarii din Combina ® Amestecul american în verb mongol spune: păstrează viaţa
tul siderurgic Hunedoara au raportat şi soarbe marele adevăr al vieţii din
lnămpinarea zilei de 1 Mai ea noi realizări In producţie, a devenii o că şi-au Îndeplinit plănui de produc treburile interne ale Gre citeşti cu atenţie materialele îţi .vine ' tura sa numeroase alte directive, ho- cupa de aur a cunoaşterii. Fie ca
tradiţie ţ i pentru colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la ţie în proporţie de 101,89 la sută. De faptele marelui Lenin să fie studiate
Uzina „Victoria" din Călan, atunci au trecut 15 zile. In acestea, ciei. greu să mai pleci. tărîrl, procese-verbale. în cele zece colţuri ale lumii şi să
oţeiarii şi-au îndreptat eforturile in lumineze tot ce este viu pe pămlnt".
Rezultatele de plnă acum dovedes c cu prisosinţă că acest colectiv ştie direcţia depăşirii ritmice a planului. ® Guvernul englez respinge Ziua de lucru, despre care vorbesc Cu ce nu s-a ocupat in acea zi
să-şi respecte angajamentele şl s i sărbătorească 1 Mai aşa cum se cuvine. Şi rezultatele n-au întirziat să se a- Din cupa de aur a cunoaşterii sorb
rate. protestul Japoniei împotri materialele standului, este ziua de 2 astăzi popoarele lumii măreţul ade
Lenin ? De problema asigurării cu văr leninist, iar cauza lui Lenin lu
In aceste zile, oţelarii au reuşit să va experienţelor cu arme minează în ioate colţurile lumii tot ce
elaboreze peste plan 662 tone oţel. februarie 1921. De atunci au trecut este viu pe pămînt.
Fruntaşe pe secţie, după depăşirea nucleare. combusiibil a Peirogradului, de o
sarcini lor de plan, se situează echi
pele conduse de prim-topitorii Lucian • Arestarea unei bande de 36 de ani. Mai sînt încă în viaţă oa
Pancu, Aurel Stanciu, Traian Bîrlea, hotărire în legătură cu situaţia pri
contrarevoluţionari în Un
Alexandru Drîngă şi Petru Forţu, ale menii care în acea zi l-au văzul pe
F u r n a l i ş t i i în f r u n t e căror depăşiri de plan depăşesc 24 la garia. zonierilor de război polonezi, de un
sută.
0 M i ş c a r e a grevistă din Lenin. La 2 februarie 1921 Vladi-
Datorită — ¦¦ proiect de hotărire al C.C. al Parti
Plnă la data de 15 aprilie, In frun la sută, fafă de 3 la sută, cu cit îşi Franţa ia amploare.
tea Întrecerii socialiste se situează luase angajamentul. inuucii entuziaste mir Ilici l-a primit pe Gleb Maksi- dului Comunist ( bolşevic) al Rusiei
muncitorii de la sectorul furnale. Ei U N B IL A N Ţ milianovici Krjijanovskl. Şi nu numai
S-au angajat ca în cinstea zilei de 1 In lupta penlru o producţie sporită Minerii din Teliuc, hotărîti să
Mai să dea 2.500 tone fontă peste de fontă, s-a evidenţiat in mod de vină în sprijinul furnaliştilor de Ga orice bun gospodar, con in legătură cu polilica agrară şi ali formaţie artistică
prevederile planului, să reducă decla osebit echipa de la furnalul 1, condu ia Hunedoara şi Călan, s-au ducerea cooperativei „Dacia“ pe Krfijanovski. Sub sticlă se poale
satele cu 1 la sută faţă de admis, iar să de tov. Frandsc Deutsch, care a obligat să le trimită cantităţi din Geoiagiu şi-ia făcut bilanţul A intrat în tradiţia oameni
productivitatea muncii să o sporească obţinut în medie pînă în prezent o sporite de minereu şi de calitate muncii pe un trimestru. Reali mentară în Siberia, de directivele
depăşire de plan de 18,2 la sută. La mai bună. Astfel, în cinstea zilei zări — cu oare au dreptul să vedea o însemnare a secreiarului Iui C.C. daie comuniştilor-lucrători, al
tu 8 la sută. Cifrele arătate mai sus furnalul 2 — furnalul tineretului — de I Mai, ei s-au angajat să se mîndrească şi lucrătorii din Lenin în care el întreabă dacă Via-
au fost depăşite cu mult. Pe graficul s-a evidenţiat echipa tui Ion Morar, trimită furnaliştilor, peste plan, oadrul filialelor şi cooperatorii
întrecerilor au apărut cifre noi. De 4.000 tone minereu de fier. Da — au fost obţinute atît la în Comisar’atului poporului pentru în-
pildă, pină Ia 15 aprilie muncitorii cu o depăşire de 9,02 la sută. Din torită muncii lor entuziaste mi deplinirea planului pe resaarte dimir Ilici nu poate cumva să-l pri văţămînt, de o hotărire în legă
din acest sector au realizat 2.707 tone rindul muncitorilor de la furnalele 1 nerii din Teliuc şi-au îndeplinit cît şi global. mească pe Sokolov, membru al Co tură cu punerea în disponibilitate a
şl 2, s-au mai evidenţiat prim fur- şi depăşit angajamentul luat. mitetului pentru Siberia, care are inginerilor hotărnici, a geodeziştilor
peste sarcinile de plan. Pe primul tri naliştii Aurei Bozdoc şi Ilie Mihuţ, Pînă la data de 13 aprilie ei au La aprovizionare a fost reali probleme foarte urgente. Lenin răs
mestru al anului procentul de decla care au obţinut o depăşire de 6 ia trimis furnaliştilor din Hune zat procentajul de 107 la sută, punde afirmativ. Intr-o altă -însem şi a tipografilor din Armata Roşie
sate a fost redus cu 4,7 la sută, iar sută şi respectiv 5 la sută. doara şi Călan, cu 2.240 tone la desfacere 111 la sută, la nare secretarul anunţă că a telefonat şi cu punerea lor la dispoziţia Direc
productivitatea muncii a crescut cu 5 mai mult minereu decît se an membrii noi 105 la sută, iar Vladimirovski, care se interesa dacă ţiei superioare de geodezie şi chiar j
gajaseră. fond social 471 la sută. La a- Lenin îl va putea primi. Ilici nu o- de o hotărire care şi astăzi ii face <
chiziţii a fost obţinut un pro bişnuia să facă pe persoanele cu care pe birocrat să se cutremure: cu pri
Succesele !a m a to rilo r centaj de 351 la sută. Din cele avea de-a face să întrerupă lucrul vire la tragerea ia răspundere pentru
20 unităţi-filisale, şi-au îndepli pentru a da mereu telefoane. El a tărăgăneli in rezolvarea unor pro
Laminâtorii hunedoreni desfăşoară nit primele sarcinile de p la n : răspuns: „Să-mi lase Vladimirovski bleme.
cu tot mai multă însufleţire între magazinul universal Geoagiu —
gestionar Roman Cazan — cu numărul lui de telefon, sper că pe la Ca cît cunoşti mai îndeaproape lor muncii din patria noastră ca'
cerea socialistă în cinstea zilei de 1 124 la sută, magazinul mixt
Mai. După ce au dat viaţă angaja Joseni — gestionar Nicolae Jo- 9—lD am să fiu liber, aslăzi". materialele standului cu afît îţi dai i în fiecare an sa sărbătorească
mentelor de a da patriei 2.000 şi 1.000 san — 130 la sută, filiala Gel-
tone laminate peste plan pînă la 1 mar — gestionar Irina Haiduc lnir-o însemnare către Riazanov mai limpede seama că în activitatea 1 ziua de 1 Mai cu realizări deose
Mai, azi, ei muncesc în continuare — cu 101 la sută.
R ezulfafe bune şi la f u r n ă f o r ii pentru obţinerea de noi succese în în legătură cu necesitatea de a sirin sa de stat, Vladimir Ilici nu impar- ^ bite în toate sectoarele de acti
producţie. Cu realizările obţinute — în
deosebi la achiziţii de grîu po ge la Moscova ţoale lucrările lui ţea problemele în mari şi mici. El t vitate, ,
Realizările din primele 15 zile ale rumb, sămînţă de dovleac, fa
lunii, confirmă pe deplin acest lucru, sole, — cooperativa „Dacia“ Marx şi F.ngeis, se pot citi astfel de considera iotul foarte important, Colectivul de muncitori al sec
in acest interval, prin bloc-valţurlle poate fi socotită oa exemplu de torului metalurgic din Cugir,
Şi muncitorii de la secţia turnăto depăşite. Astfel, ei au dat ptnă la 15 laminorului au trecut peste cantităţi preocupare în îndeplinirea sar rînduri, pline de sarcasm la adresa ocupa de iotul, pătrundea în amă-1 întîmpină ziua de 1 Mai cu suc
rie au căutat ca angajamentele luate aprilie, 623 tone produse turnate, pes le prevăzute în plan 1.433 tone. Din cinilor ei.____________________
in cinstea zilei de 1 Mai să fie În te prevederile planului, faţă de 400 social-trădăiorilor: .... nu cumva tre nunit.
deplinite înainte de vreme şi chiar tone cit lc-a fost angajamentul. Nu acestea, 654 tone revin schimbului CONFERINŢĂ
mai Ia produsele de uz casnic, colec condus de tov. Gheorghe Andrăş'escu, buie să cumpărăm de la Şeidcman La stand este expusă fotocopia u- j cese frumoase obţinute în pro
j lotu l ic&la* tivul secţiei a turnat cu 26 tone peste 423 tone schimbului condus de tov. Cu prilejul celei de-a 87-a
planul de producţie. Constantin Petru şi 356 tone celui aniversări a naşterii lui Vladi- ducţie şi cu o realizare în dome
ex p m im eJita L condus de tov. Ioan Trifu. mir Mici Lenin, întreprinderea
Pe sortimente, depăşirea angaja cinematografică regională pre niul cultural-artistic — forma
— Oj, iar plpuă şi nu putem ter mentelor luate de aceşti muncitori se din zintă filmul „Lenin“ în urmă
mina ' lucrările la grădina noastră l prezintă în felul următor: la turnarea toarele localităţi : Orăştie, dumi rea unui ansamblu de cîntece
Această exclamaţie scăpă Valertei pieselor sanitare. 11 la sută, la piese nică 21. IV ; Deva, luni 22. IV ;
Medrea din clasa a Vil-a, In dimi mecanice 73 Ia sută, Ia sobe de în Alba lulia, marţi 23. IV. Una-n tceîn, H a ţ e g şi dansuri.
neaţa cină primul glnd şi. l-a în călzire 47 la sută, la postamente pen Primul program prezentat de
dreptai' spre lucrările ce trebuiau tru băi 7 ia sută, iar la turnarea va
făcute pe lotul şcolar experimental. selor emailate 23 la sută. In compartimentul vecin al va ' i—1/—11—.;—» r" r acest ansamblu în faţa munci
Dacă plugul din ciniec s-a oprit torilor a avut loc în ziua dc 9
— Plouă sau nu, buruienile care !n fruntea întrecerii socialiste, la aprilie a.c.
au scos capul trebuie plivite. Doar sectorul turnătorie se găsesc munci
am hotărlt toţi elevii din clasele torii de la turnarea pieselor mecani gonului, un glas de fată a prins a datorită dragostei ce-l cuprinsese , Organizaţiile de partid, sin
V, VI şi VII, ca lotul nostru să fie ce, şi anume echipa Iui Emii Libîh, Ingîna cîniecul popular „Vară, vară, pe „badiu", cele din curtea maga- ¦ dicală, U. T. M; şi conducerea
intr-adevăr model, complectă Maria care a obţinut o depăşire de plan de primăvară". Plugul din versurile ziei FEROCHIMICA nu se bucură sectorului, au sprijinit cu căldu
loca din aceeaşi clasă. 49 ia sută. S-au mai evidenţiat şi
echipele lui Adolf Stempel şi a Iui cintecului mi-au aminiit de starea de nici o dragoste şl nici de atenţie ră organizarea acestui ansam
Şi pe bună dreptate lotul experi Zamfir Nicurici. Zilnic fiecare din a-
mental al şcolii de 7 ani din Geoa- ceste echipe realizează planul în pro tristă a altor pluguri pe care luni din partea stăpinului lo r : condu blu.
giu este un lot care atrage şi re porţie de 125-138 la sută.
ţine atenţia. la rînd le-am compătimit, fiind im cerea cooperativei. ----- oOo-----
Pornind chiar de la schiţa întoc presionat de starea lor vitregă. „.„Nici nu urcă, nici coboară,
mită de elevi sub îndrumarea tov.
profesor loan Crăciun, şl urmărin- Ţesută pe marginea versurilor Bale boii de-i omoară...".
cintecului amintit, voi încerca să In cazul nostru cei „bătuţi" cu cooperatist
vă redau povestea tristă a acestor o critică aspră ar trebui să fie to
pluguri. varăşii Sigismund Buru, preşedinte,
„Vară, vară, primăvară şi Pavel Dragată, vice-preşedinie
Toate plugurile ară...". şi referent tehnic al cooperativei' Sectorul cooperatist din agri
„Ţara' Haţegului", care deşi sezisaţi cultura regiunii noastre. înregis
Adaptai situaţiei din Haţeg, tre în repetate rînduri de gestionarul trează o continuă creştere. De la
buie spus că versurile nu corespund magazinului, Augusiin Sebesiein, şi începutul anului şi pînă în pre
realităţii. Şi aceasta nu pentru că de Secţia comercială a Sfatului
ţăranii muncitori din Haţeg n-ar fi zent au luat fiinţă un număr de
ieşit la arai. Unii din ei sînt chiar peste 20 întovărăşiri agricole
pe terminate. Despre altceva e vor popular raional, n-au luat nici o în care 465 familii de ţărani
ba, la alte pluguri ne referim. Este măsură pentru construirea unui muncitori au unit pentru a-1 lu
vorba despre plugurile „depozitate” şopron şi nici nu s-au îngrijii ca cra în comun, aproape 400 hec
în curtea magazinului FEROCHI- aceste unelte să fie depozitate în tare teren arabil. Cele mai mul
MICA, al cooperativei „Ţara Haţe te întovărăşiri au luat fiinţă în
du-i „la milimetru", respectarea pla In satele raionului Brad, ve brigada a 8-a a hotărît să cheme gate de mutica lor. Tot cu a- gului"'. Amestecate şl încurcate la una din magaziile cooperativei. raioanele Ilia şi Hunedoara.
nului de culturi este primul fapt niseră primele tractoare să la întrecere pe toţi tractoriştii. ceastă ocazie ei analizau şi fe un loc cu ambalaje diferite, cu — Ce adăposiire le trebuie ? — In întovărăşirile vechi au in
brăzdeze pămîntul. Oamenii se Ca obiective de întrecere au lul cum fiecare şi-a îndeplinit rotile, prăşiiori, baloturi de sparing
care te izbeşte şi te impresionează uitau atunci la ele ca la nişte stabilit: îndeplinirea planului sarcinile de plan. şi alte materiale, plugurile şi cele a spus preşedintele. Doar sini din trat, de la începutul anului, 288
plăcui; Rlnduiala grijulie a răsadni minuni. Pe lîngă unul din trac din campania de primăvară cu lalte unelte agricole ie fac să te fier şi nu putrezesc. familii cu aproape 300 hectare
ţelor, terenul pentru legume, mica toare s-a tot învîrtit vreo cîteva 10 zile mai devreme, realizarea Şi parcă după aceste scurte îndoieşti c-ar mai fi in stare să teren arabil.
pepinieră, terenul pentru culturi zile în şir cu ochi iscoditori un de economii la piese de schimb înfrunte glia. Plugurile-s de fier, dar de „lemn"
mari, pomii din jur şi chiar cote băeţandru, pe nume Nicolae şi carburanţi, executarea de lu consfătuiri munca începea în s-au dovedit a fi cei de la U.R.C.C., In gospodăriile colective
ţele pentru porci aşezate la perife Cristea. II fascinase acest „cal crări de calitate şi altele. Tot ziua următoare, cu un eian deo ...„Numai plugul badiului In frunte cu iov. Ion Chirea, pre vechi s-au înscris un număr de
ria lotului, arată că aci lucrează de fier“ care trăgea plugul. Se atunci a pornit între ei o între sebit. Rezultatele nu au întîr- Şade-n vîriul dealului"... şedintele acesteia, care se plimbă 69 familii cu o însemnată supra
mtini de gospodari pricepuţi şi har uita însă şi la ce! care era „ca cere individuală, căci angaja ziat să apară. După 30 de zile, Cele de la cooperativa „Ţară Ha zilnic pe lîngă plugurile şi uneltele faţă de teren şi inventar agri
nici. lare“ pe el. Era un tinerel, să mentul lor trebuie realizat. brigada şi-a realizat planul de ţegului" nu siau In vîrful dealului, amintite, fără a se gîndi că este col In luna martie a luat fiinţă
fi tot avut cu vreo 2—3 ani mai ci stau adăpostite sub cerul liber, de datoria lor să se îngrijească de în satul Miceşti din raionul
Frunzişoarele perilor şi merilor mult decît curiosul nostru. Din prima zi au pornit ho- lucrări din campania de primă păstrarea lor în bune condiţiuni. Alba, o gospodărie colectivă le
sălbatici care vor fi altoiţi mai tîr- tărîţi să-şi respecte angajamen ferite de ploi şi alte intemperii... gumicolă, în care au intrat 18
ziu, aa teşit la iveală, după cum şi In gîndul lui Nicolae Cristea tele. Fiecare tractorist căuta să vară în întregime. Cîştigătorul atunci cind cerul este senin. VIORICA GOI.UMBEANU familii de ţărani muncitori cu 24
firele de ceapă şl-au vestii existen a încolţit atunci o dorinţă: să nu piardă nici o oră bună de întrecerii din cadrul brigăzii este hectare teren.
ţa lor. In răsadniţe, varza, pătlăge ajungă şi el tractorist. Intr-una lucru. Tractorul fiecăruia era tractoristul Ioan Albu. Intreţi- f '— I <— f \— J *__ f v
lele roşii şl vinete, ardeii aşteaptă diri zile cineva îi spuse că la întreţinut bine. Intr-una din pri Rezultatele ar putea fi mult
să-şi găsească lecui în straiuri, să S.M.T. Orăştie este o şcoală de mele zile de lucru, tractoristul nînd bine tractorul, el a putut mai mari dacă toate organizai
crească, să fie apoi folosite ca hra tractorişti. Si atunci a hotărît Iuliu Chintoveanu, observă că lucra tot timpul, fără întreru- ¦ţiile de partid şi sfaturile popu
nă oamenilor. Pe lot nu există nici să meargă acolo. tractorul lui se încălzeşte prea peri. lare^ ar desfăşura o muncă po
o buruiană. Deşi a plouai, şl în repede. Această defecţiune tre litică jntensă şi concretă ţn rîn-
general timpul a fost nefavorabil, La şcoală s-a dovedit elev sîr- buie remediată cît mai repede. M. BISCA dul ţăranilor muncitori. Tre
totuşi mlinile harnice au lucrai de guincios. A absolvit-o printre Nu era timp de pierdut. Atunci, buie arătat însă că în numeroa
zor şi acum Vaieria Medrea nu mai primii. In toamna anului 1950, şeful brigăzii Nicolae Cristea, L.---
are motiv de supărare. Pionierii şi sus pe tractor. Nicolae Cristea, împreună ou tractoristul Iuliu se comune din raioanele Haţeg,
şcolarii îndrumaţi de insiructoarea a pornit în campania agricolă. Chintoveanu, au pornit la trea Dozarea corectă, constituie o condi ţie de seamă în obţinerea aglomera (ului de calitate superioară. Pentru Orăştie şi Alba, munca de coo
superioară Valeria Micuţa, îngrijesc bă. In numai o oră tractorul a aceasta, secţia dozare din cadrul fab ricii de aglomerare din Combinatul siderurgic Hunedoara, a fost incadra- perativizarea agriculturii este
răsadurile şi nu rare ori îşi fac mici Intre timp a fost la armată, început să lucreze din nou, de tă cu oameni ridicaţi din punct de ve ccre al calificării. lăsată să se desfăşoare de la
planuri: plusul de răsaduri va fi să-şi satisfacă stagiul. fecţiunea a fost remediată. sine. Din această cauză în ra
valorificai prin cooperativă ş i . mo In clişe u : dozatorul şef Ştefan Şp an, supraveghind cu atenţie dozarea şarjei pe bandă. i: ioanele amintite s-au obţinut
desta sumă va intra în fondul festi In primăvara anului 1954 s-a Pentru Dumitru Marin, ieşirea rezultate slabe.
valului! legumele vor !1 folosite la întors la S.M.T. După cîtva timp cu tractorul la cîmp a fost un
internaiul şcolii, iar băieţii din conducrea staţiunii a apreciat eveniment deosebit. Era prima Este necesar ca organele de
clasele a V, VI şi a V ll-a, vor avea ca bună munca lui şi l-a numit lui ieşire, fiind proaspăt absol partid şi de stat din aceste ra
unde să înveţe aria altoirilor, do- şef de brigadă. vent al şcolii de tractorişti. Cu ioane să intensifice munca poli
vedindu-se a fi bine pregătiţi ca; noştinţele lui teoretice erau tică. pentru crearea de noi uni
viitori miclurinişti. Brigada la lucru bune, la practică însă mergea tăţi cooperatiste agricole şi
mai greu. Atunci cei din briga pentru lărgirea celor existente.
Lucrările pe lotul şcolar experi In primăvara acestui an, 'în dă au hotărît să-l ajute. Sarci
mental continuă cu dragostea cu Sîntandrei au venit cinci trac na aceasta i-a revenit lui Du -------O-------
care ă fost primită şi vestea că toare. Şeful brigăzii a fost nu mitru Cucu. De la acesta, Du
elevii vor avea lotu! tor. mit Nicolae Cristea. Din briga mitru Marin a învăţat multe lu Radioamai orii
dă fac parte tractoriştii Aurel cruri folositoare meseriei. De a-
N. C. Oniga, Ion Albu, Iul iu Chinto- tunci sarcina de plan zilnică a la lucru
veanu. Dumitru Cucii şi Dumi fost mai uşor realizată.
î tru Marin. înainte de a pleca In ziua de 14 aprilie a.c. a
în campanie li se spusese că Sfatul brigăzii fost organizat de Radioclubul
brigada va lucra pămînturile central A.V.S.A.P. un concurs
G.A.C-. şi întovărăşirii agricole Chiar cînd treaba merge bine, republican al radioamatorilor.
din Sîntandrei şi al întovărăşi mai sînt mici neajunsuri, unele Cu această ocazie radioamatorii
rilor agricole din Sîntuhalm 'şi greutăţi. Multe diri ele se pot din Deva, lucrînd la staţia co
Cristur. Aceasta îi bucură, căci rezolva chiar în brigadă. De a- lectivă Y06—072, au realizat
ei mai lucraseră aici şi oamenii ceea, tractoriştii din brigada 8-a peste 50 de legături.
fuseseră mulţumiţi de calitatea au hotărît ca din 2 în 2 zile să
lucrărilor. discute diferitele probleme le S-au evidenţiat radioamatorii
Grigore Bogdănescu, Ioan Pe-
La plecarea din staţiune, însă, triceanu, Tăiţă Lupea şi „vete
ranul“ staţiei colective, Tovu
Cărăhaş.
