Page 57 - 1957-04

Nr. 732 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

P rintr-o m ai hună organizare a muncii, prin creşterea produ ctivităţii muncii

N

SA SPORIM PRODUCŢIA DE CĂRBUNE COCSIFICABIL!

Un bilanţ bogat... ? WWWVWVWVWVWI Izvoare de sporire
a Cînd secretarul Comitetului de întreprindere, tovarăşul Albu Carol, s-a ridicat în pi­

— Are ouvîntul tovarăşul in­ prezinte pe toate. Totuşi cioare de la masă prezidiului pentru a deschide consfătuirea, în sală s-a aşternut liniştea. Se a productivităţii muncii
oipanţii la consfătuire au aflat aflau aci mineri de rînd, şefi de brigăzi, tehnicieni şi ingineri din toate sectoarele minei. La
giner şef! şi de data aceasta că brigăzile Lupeni,. ca pretutindeni în explo atările miniere din Valea Jiului, se experimentează acum mă­ Discuţiile din consfătuirea de lui dar şi ridicarea nivelului de
conduse de Cotroază Ion, Vă- surile privind îmbunătăţirea sistemului de salarizare. Grijii partidului minerii îi răspund cu producţie s-au extins şi asupra trai al muncitorilor mineri în
Referatul sourt prezentat de leanu Dumitru, Velec Ion, Po-' noi fapte ân sporirea producţiei de cărbune. Este explicabil deci de ce la consfătuirea de pro­ altor probleme importante legate sensul că lucrînd din plin în
inginerul şef al minei a vorbit boreni Alexandru, Dornic Ion, ducţie minerii venisffp acum într-uh număr mai mare şi acordau toată atenţia referatului ex­ de sporirea productivităţii mun­ orele de şut îşi vor putea mări
în linii mari de succesele^ colec­ 'Chinezii Viorel, Mătăsăreanu pus de tovarăşul Bocanciosu Ioan, inginerul şef al exploatării —bază de discuţie în consfătui­ cii şi a producţiei de cărbune cîştigurile.
tivului minerilor din Lupeni în Traian continuă să stea în pri- re. Fiecare este interesat ca munca să fie cit mai bine organizată în brigadă, în sector, pe cocsificabil. Intre altele, un ac­
luna martie. Planul pe această mele rînduri ale întrecerii'. In cent mare s-a pus pe repartiza­ — Se constată, spunea un to­
lună a fost încheiat cu un bilanţ >mină, să poată produce mai m ult cărbune şi odată cu aceasta să-şi îmbunătăţească cîştigul. varăş, că la multe locuri de mun­
bouiat- aproape 2 000 tone de

cărbune cocsificabil peste plan referat s-a vorbit şi de brigă- 1 ¦ rea mai raţională a forţelor de că se stă prost cu disciplina.

şi cu 15,2 la sutămai multe rile rămase în urma. In secto-, Succesul în producţie depinde în primul rînd rnuncă, pe orientarea spre mun­ Aseară doi oameni din brigada
ci direct productive a unui nu­ lui Furo au ieşit din-mină la ora
lucrări de pregătire efectuate, rul. IV B oare a rămas dator măr cît mai mare de muncitori. 8 şi 30. Sînt destul de mulţi oa­
Marea majoritate a sectoarelor peste 1500 tone de cărbune m
— Fără prea mari eforturi, — meni care ies din mină cu 1-2
şi-au îndeplinit şi depăşit pre- luna martie, multe brigăzi lu-- _ de buna organizare a muncii a spus inginerul Pompiliu Ion
vederile de plan. Sub plan n-a oreaza sub plan. _Şi oiuşi, şi. — în mina noastră, pe baza unei ore mai devreme; sînt destul de
repartizări mai rationale cel pu­ mulţi şi acei care obişnuiesc să
rămas decît un singur sector: aici Exista brigăzi fruntaşe ca, ţin 120 de oameni oare acum lu
crează în munci indirect produc­ intre în mină mai tîrziu. Noua
sectorul IV B. t ¦i cele conduse de Peţnache Dumi-; Discuţiile au fost vii, înflăcă- din sectorul nostru. Problema cesitatea îmbunătăţirii organiză­ tive pot fi îndrumaţi spre mun­ salarizare asigură muncitorilor
trsuie, Dj-obay Iosnc,lltMaibarto,n seCDlitoonarie- rate. Fiecare din vorbitori ex-1 goalelor se ridică des în consfă- rii transporturilor. El a arătat ci direct productive. mineri cîştiguri sporite dîndu-le
Tînt,recerea m, cm. sto, aita• i MMoai. posibilitatea să-şi satisfacă mai
De aceeaşi părere au fost şi deplin cerinţele traiului. Dar
a cuprins marca » jo n te te a cum este sestomt „ a , Prirna nu numai în vorbe dar şi tuirile de producţie. Ea a devenit că muncitorii şi tehnicienii din pentru ca ea să fie trainică, tre­
alţi vorbitori. S-a recomandat ca buie să fie urmată de o creştere
brigăzilor Succesele pe luna ^ unde br, oa cete con. prin cifre dorinţa de a munci chiar 0 problemă banală. Un a . sectorul de transport au primit conducătorii sectoarelor să anali­ corespunzătoare .a productivită­
martie s » t continuate şi în a- ^ de Mo|n,ar ŞtefaJl 0 nuf mai bine, pretinzind in acelaşi , , . . , zeze cu toată răspunderea aceas­ ţii. Numai aşa vor consolida
pr,l,c ta prtmete )2 ziSe ale « Blro Ada|bert |u. timp conducătorilor de sectoare, oa^aI din sectorul nos- cu multă bucurie măsurile luate tă problemă şi să repartizeze noile salarii. Una din măsurile
Qh de partid şi guvern în vederea
« » ^ [V 'conducătorilor exploatării să ia care trebuie să primească îmbunătăţirii sistemului de sala­
ceste, luni mine , dm Lupeni

au dat peste pian alte 1.700 A ^ ^ rea,iu t sarci- cele mai eficace măsuri pentru zilnic 180 de vagonete azi, de

tone de cărbune cocsificabil. njle de pliaT1) din totalul muncij organizarea temeinică a muncii, pildă, pînă la ora 13 a primii rizare lucru oare va asigura ca
Experimentarea măsurilor pen- numai 70. Si acesta nu este un în acest sector să lucreze ca­
Există brigăzi fruntaşe. Sînt torijor peste 25 ta sută lucrează 6ra îmbunătăţirea sistemului de caz j , , A lnttmplă dre cu o mai înaltă calificare. cît mai raţional forţele în sec­ necesare pentru întărirea disci­
multe. Referatul n-a putut să le sub normă. salarizare a deschis largi per- Exprimîndu-şi dorinţa de a tor.
speotive de cîştig muncitorilor . ?. . sprijini pe mineri în lupta pen­ plinei cred că ar fi şi aceasta:
...Şi lipsuri despre care se putea mineri. Şi fiecare nutreşte do- p„ro^ e. în fiecare Z1‘. Nu vreau tru mai mult cărbune, el a vor­ N-a fost pierdut din vedere să ne debarasăm de acele ele­
vorbi mai pe larg sa m,ai vorbesc de lipsa de aer nici un alt aspect important al mente care vor să încaseze pa­
rinţu de a produce mai mult, bit de necesitatea îmbunătăţirii luptei pentru o înaltă producti­ rale fără să muncească 1Alţi vor­
comprimat şi de lemn care se vitate şi anume întărirea con­ bitori au arătat că pentru slaba
de a cîştiga mai bine. Tocmai tinuă a disciplinei în muncă. Pc disciplină la unele locuri de mun­
resimte în sectorul nostru,

Referatul n-ia subliniat oît de de aceea au şi venit cu un şir Despre greutăţile pe care le transportului subteran la mină bună dreptate s-a subliniat de că sînt vinovaţi şi unii maiştri
important este ca conducerile Slaba organizare ta muncii, !a;> de propuneri în vederea organi oprindu-se în mod deosebit a- către mai multi vorbitori în con­ care atunci cînd constată că oa­
sectoarelor, comitetele de secţii provizionarea încă defectuoasă zării mai temeinice a muncii, întîmpină brigăzile din cauza supra întreţinerii parcului de sfătuire că de întărirea discipli­ menii dintr-o brigadă stau din
sindioale, conducerea exploată- slabei aprovizionării a locurilor vagonete şi locomotive. lipsă de goale nu-i îndrumă să
a multor brigăzi ou goale, ou cjiticînd în acelaşi timp lipsu- de muncă au mai vorbit minerii nei depinde şi îndeplinirea pla­ facă alte lucrări necesare în a-
rii şi comitetul de întreprindere Negler Hermari, Schianu Ion, — Nu mai avem loc în incin­ nului de producţie, şi creşterea bataj ca de exemplu punerea în
lemn de mina, ou aer compri- Vile existente. productivităţii muncii, şi reduce­
ma. t,- întreţ.inerea slabă a parau . In centrul discuţiilor au stat
să studieze şi să răspîndească IţPurulant, repartizarea uneori jn prj;mui rţn(j problemele orga- tovarăşul Szel Ion de la servi- ta exploatării să punem vagone- rea preţului de cost al cărbune- rînduială a curăţeniei etc.
sistematic experienţa brigăzilor fără destulă grijă a cadrelor ca- njzării, mai raţionale a transpor- ciul de aeraj şi alţii.
fruntaşe, să dea un sprijin con­ — De patru ani • lucrez în tele stricate. Dacă nu mă înşel, Grija faţă de om să fie
cret grupelor rămase sub normă lificate de mineri pe sectoare oa turilor, aprovizionării locurilor se găseşte în mijlocul nostru şi
pentru a lichida rămînerea în rnină — a spus tovarăşul Schia- un tovarăş de la direcţia comer­
urmă. Pentru că referatul n-ia şi slaba preocupare pentru spri- de munca m aşa fel incit mi- n.u. Brigada noastră are un mare cială din combinat. L-aşi între­ mai la înălţime
spus acest lucru, în discuţii nu ba : ce fac dumnealor acolo la
s-a oglindit temeinic o preocu­ jinirea fiecărei brigăzi să cu- nerii să poată lucna din plin, în cu„rai. d.e munca„ d,ar nu î se crea- direcţia comercială ? Că noi du­
pare în această direcţie. Şi to­ za întotdeauna condiţii. Lemn de cem în continuu lipsă de piese
tuşi, o rezervă importantă în rnneoovaarssncc,ăapenssaatrrrucciinnuiirllmee ă^draeiereDpailaaînnntrecccee--i mod ntm icli-e^gtaoătttuurrtdăimPcuuul a¦sc_cehaismtă-. (rei metri n-am mai văzut de de schimb, avem mari greutăţi la Există vreo legătură între pro­ devină mineri ? Ba da, le place
, , ...... ULUa, i şi vor să devină mineri, vor să
, problema au vorbit cei mai mult. Mi se pare că se fac şme- ducţia de cărbune şi condiţiile devină cetăţeni ai Văii Jiului.
de viaţă ale minerilor ? Da. Exis­ Dar dacă gospodarii noştri nu
rtl Şl pentru pubholtatea « a i - mu,ti iin participanţii fe con- tă o foarte strînsă legătură. Cînd

talelor - s ă nu constituie şl ele dauL

lupta pentru sporirea producţiei lipsuri însemnate oare au fa- Tovarăşul Poboreni Alexandru, cherii şi lemnul de 3 metri pe refacerea nu numai a vagoneite- muncitorul găseşte la cantină o se străduiesc să le asigure con­
de cărbune cocsificabil o con­ cut ca productivitatea muncii să masă gustoasă şi îndestulătoare, diţii de; cazare ei, îşi caută loc
stituie chiar acest lucru — ridi­ se menţină încă scăzută? Refe- şeful unei hri- __ ¦ lor dar şi a loco­ cînd poate să-şi facă o baie în în âltă^ parte pentru că simt ne­
carea brigăzilor rămase în natul, de altfel, nici nu putea găzi fruntaşe motivelor! O lo­ bune conditiuni, cînd are o lo­ voia să-şi întemeeze o familie,
oare lucrea-ă în CONSFĂTUIREA DE PRODUCŢIE comotivă în loc cuinţă corespunzătoare lucrează să-şi înjghebeze un cămin. Felul
urmă. cuprinde amănunţit analiza te- doua abataje DE LA MINA LUPENI s-o ţinem trei cu mai mult elan. Problema gri­ în care conducerea minei, sindi­
La Lupeni s-a născut cîndva, metalcă a acestor probleme în- frontale rehitnd săptămîni la re­ jii pentru om, pentru nevoile sale catul, organizaţia de partid se
paraţii stă două n-'a lipsit nici ea din această ocupă de crearea condiţiilor de
cu ani în urmă, lozinca: Nici o cexPrl; luni. consfătuire. cazare pentru mineri constituie
m'at în referata oglinda preocupării lor pentru a
grupă sub normă. Pe atunci truoît el şi-ia propus să. facă prezentat de in­ Desigur, aici se dezbăteau pro­ se asigura minei cadre calificate
blemele producţiei. Problemele stabile.
•maiştrii mineri, şefii de sectoa- daar o simplă prezentare a suc- de trai se dezbat deobicei în a-
dunări generale sindicale atunci N-au fost feriţi de critica as­
re, acordau toată atenţia acestui ceselor şi lipsurilor din luna ginerul şef al exploatării de a care trebuie-să-l- primim ajunge Desigur, aprecierea cu privire cînd se face analiza îndeplinirii pră a consfătuirii tovarăşii din
prevederilor contractului colec­ conducerea administrativă a mi­
lucru. ... IV... trebută. N-ar‘ţi. fost'm ai nime- se lucra ritmic, a spus: .......în altă "pafte'.’'Apr6'âpe vre-o 6 la direcţia comercială a combi­ tiv. Totuşi, ele pot fi ridicate şi nei.
în consfătuiri de producţie, mai
La Lupeni s-a născut lozinca: rit oa consfătuirea d e .producţie — Pînă acum, îp fiecare con- zne n-am avut aer comprimat. natului este justă. Şi alţi mineri ales atunci cînd treburile nu — Atitudinea pe care partea
merg prea bine. Nu se poate afir­ administrativă a exploatării o are
O fîşie pe zi cu tăierea într-un să analizeze doar una sau două sfătuire sîntem sfătuiţi să lu- în timp ce minerul vorbea, şi-au pus întrebarea : Ce fac to­ ma că la Lupeni în ultimii ani faţă de consfătuirile de produc­
eram ritmic. Dar cum sa lucram . . . . . . A, varăşii de la direcţia comercială nu s-a luat un şir de măsuri ţie este deadreptul îngrijorătoa­
singur schimb. Multe din aba- din problemele cele mai impor­ ritmic, tovarăşe inginer şef, cînd secretarul comitetului de intre- pentru a asigura o aproviziona­ menite să ducă la îmbunătăţirea re — spunea un tovarăş în cons­
ta jele frontale au păşit în rîn- fcante ale muncii la mină? , re mai operativă cu piese de traiului minerilor. Au fost con­ fătuire. Lucrez de trei ani în în­
durile fruntaşilor desfăşurînd în loc să căpătăm goale la,în- prindere, care prezida consfă- struite numeroase noi blocuri, treprindere şi am participat la
Se ştie că partidul nostru ă- Geputul şutului începem să-că- tuirea, l-a întrerupt pe vorbitor schimb ? cămine, s-au deschis noi maga­ toate consfătuirile de producţie
Totuşi, şeful sectorului trans­ zine, restaurante dar cu toate a- dar n-am văzut de două ori pe
întrecerea sub această lozincă, cordă mare atenţie desfăşurării pătăm numai la mijlocul lui ? cu următoarele cuvinte: cestea se mai fac simţite anu­ gospodarul minei sau măcar pe
Să fi uitat oare tovarăşii de consfătuirilor de producţie, qă Aproape toată ziua noi, şefii de — Problema goalelor este cam porturi n-a amintit nici un cu- mite lipsuri. altcineva din serviciul său pre­
vinţel despre lipsurile din pro­ zent la consfătuirea de produc­
la Lupeni de aceste iniţiative? plenara din decembrie 1956ja ^ ac^ ^ a sf ^ de mult şi este cunoscută. Ve­ priul său sector, despre faptul — La noi la Lupeni, spunea ţie. Eu consider că acest lucru
, a mină ? Iacă de pil. niţi cu altceva... faceţi propuneri că nu se acordă întotdeauna tînărul Brumaru Teodor, preo­ este inadmisibil. Nu se poate to­
Referatul desigur nu este o sim- Comitetului Central, elaborind pentru viitor ca să avem rezul­ grija necesară întreţinerii liniilor cuparea pentru cazarea muncito­ lera ca partea administrativă să
dg jeri( trei ore şi 18 minute tate mult mai bune. rilor lasă mult de dorit. Din stea departe de nevoile sectoa­
plă înşiruire de oifre şi de fapte, un vast plan de măsuri pe linia -n---a-m- —pr1i~mit goale ^în abataj. ferate subterane, că din această cauza aceasta mulţi tineri după relor. Din lipsa de interes a gos­
Putem noi să terminăm o fîşie Minerul, ca dealtfel şi ceilalţi cauză se întîmplă unele caram- ce lucrează un timp în mină plea­ podarilor pentru cazarea munci­
nu este un simplu raport care ridicării continue a nivelulhi în termen ? — că doar lozinca participanţi din sală, n-a prea boale care duc la distrugerea va- că în altă parte. Oare nu le pla­ torilor noi pierdem oameni ca­
înţeles rostul intervenţiei secre­ gonetelor aşa cum n-a vorbit ce munca aceasta, nu le place să lificaţi, neputîndu-i tine la mină.
vorbeşte de realizări. El subli- de viaţă al poporului a trasat noastră în întrecere este ziua tarului comitetului de întreprin- nici despre faptul că sînt încă
şi fîşia ! Şi alte brigăzi ar fi destui mecanici de locomotive In loc de concluzii
niază şi anumite lipsuri. Totuşi, sarcini importante în vedenia mal pu. care nu acordă toată grija în­
din referatul prezentat de ingi­ ărgirii atribuţiilor conducători- Putut sS dea mut mult cărbuni- treţinerii în bune conditiuni a lo­ Am fi dorit să dăm, , conclu­ mai bine evidenta, trebuie să
nerul şef ar fi trebuit ca parti­ or de întreprinderi, a stimulării tea să facă el decît de a se or- comotivelor în aşa fel îneît ele ziile trase de cel care a prezidat gospodărim mai bine sculele şi
cipanţii la consfătuirea de pro niţtaîiveî lor. Atragerea maselor ; acil ar .tl, av0,;. ,a l:rn,a ri° a e; să poată funcţiona un timp cit consfătuirea. Intrucît nu putem utilajele, trebuie să întărim dis­
ducţie să afle principalele căi De obicei in prima .parte a lunii ganiza temeinic transportul şi mai îndelungat. face acest lucru redăm pe scurt ciplina, trebuie să lichidăm lip­
prin oare brigăzile şi sectoarele argi de oameni ai muncii lia lucrurile merg mai prost. De ce aprovizionarea cu lemn şi cu aer o parte din cuvîntul .!tovarăşului surile, trebuie, trebuie trebuie...
fruntaşe au ajuns la biruinţe, la conducerea şi gospodărirea în- nu putem să lucrăm ritmic de a locului său de muncă în aşa In cadrul discuţiilor s-au fă­
la începutul lunii ? .Avem tot fel ca elanul tinerilor din bri­ cut şi unele propuneri — după Albu Carol, care a încheiat con­ Şi noi, folosind limbajul tova­
treprinderilor — iată o cale con- ce ne trebuie, la care ar trebui gadă să se poată desfăşura din părerea noastră interesante — în sfătuirea :
adăugate ceva mai multă price­ plin, să se materializeze în zeci legătură cu îmbunătăţirea siste­ răşului Albu socotim că trebuie
sucoese. Ar fi trebuit de aseme- cretă indicată de partid pentru pere şi ceva mai multă preocu­ şi sute de tone de cărbune date mului de salarizare. S-a propus, — Tovarăşi, discuţiile purtate
pare din partea conducerii teh­ peste plan? Răspunsul său, Da de pildă, ca mecanicii de locomo­ ca conducerea minei Lupeni şi
nea să afle oare sînt principa- înfăptuirea ou succes a sarcini- nice.. pentru organizarea temei­ nafrazat, iar suna cam astfel : în jurul referatului şi propunerile
nică a procesului de producţie. comitetul de întreprindere să
lele rădăcini ale lipsurilor şi ce , lor noi şi însemnate puse în ^ br5Răzij noastre . §e yor — Tovarăşe Albu, a sosit tim­ făcute de dumneavoastră ne vor
pul să lichidăm cu vorbele, cu acorde mai mare atenţie organi­
măsuri trebuie luate, ce căi 'aia poporului muncitor. Pe a- ;)3|crur.a vagonete goale noi vom da mult de gîndit şi vor trebui
zării consfătuirilor de producţie
trebuie urmate pentru înlătu- ceasta linie plenara Consiliului luate măsuri concrete atît din
rarea lor. S-a anunţat de pilda Central al Sindicatelor a lărgii în viitor în sensul ca propunerile
că deşi planul producţiei glo­ atribuţiile consfătuirilor de pro- partea conducerii exploatării cît
bale a fost îndeplinit, producti­ ducţie în sensul ca eld pot lua făcute de mineri să nu rămînă
şi din partea comitetului de în­
vitatea planificată n-a fost rea­ hotărîri concrete care pot î re- simple propuneri despre care să
lizată decît în p. rop. orţ.ie de 98,6 zolvate. P™ eforturile comune da' peste plan pînă la sfîrşitul trăncăneala. Să urmărim mai tive să fie retribuiţi pe baza treprindere şi a comitetului de se discute la infinit.
la sută în subteran şi 98,9 la ale brigăzilor,- sectoarelor şi ]L(njj 1000 tone de cărbune pes- îndeaproape cum îşi fac datoria sistemului îmbunătăţit de sala­
conducătorii de sectoare şi con­ rizare, în raport cu numărul va- partid. Problemele ridicate de *
sută pe întreaga exploatare. Ra- exploatării, hotărîri obligatorii cantitatea planificată,

portul subliniază doar atît că pentru întregul colectiv. Corni- q par{e însemnată din expu- ducătorii întreprinderii în apro­ gonetelor goale şi pline trans­

acest lucru se datoreştedepă- tetul de întreprindere şi condu- nerea şefului sectoruluiIV B a v'zIP,nia'r6a I°cur'I°r ^ demuncă portate la locul de muncă. In

şirii posturilor planifioate. Să cerea minei Lupeni, au ţinut ele fost concentrată asupra aceloraşi pentru ca minerii să poată lu acest fel ei vor fi cointeresaţi să

be oare aceasta singura oauza seama de aceste indicaţii, de probleme. El a spus : cna 'ma' ^ n e ! folosească rational locomotivele,

pentru care productivitatea mun­ marea însemnătate a consfătu- _ Conducerea tehnică a ex- Şeful sectorului de transport, să asigure transportarea unui

cii la Lupeni este încă scă­ irii de producţie? Faptele arată ploatării nu priveşte cu toată tovarăşul ing. Valeriu Negri a număr cît mai mare de vagone­ dumneavoastră ne vor da mult

zută? că n-au ţinut întrutotul seama, răspunderea cauzele lipsurilor vorbitşi el pe largdespre ne- te în timpul unui schimb. Răspunderea politică pentru

de gîndit şi vor trebui luate stimularea iniţiativei maselor de
măsuri concrete atît din partea mineri revine fără îndoială or­
i în întrecerea socialistă conducerii exploatării cît şi din ganizaţiilor de partid. Se vede
partea comitetului de întreprin­ treaba că Comitetul de partid al
dere şi a comitetului de partid. minei Lupeni, oare în multe la­
Problemele ridicate de dumnea­
voastră ne ard pe toti... turi ale muncii politice de masă
a dobîndit o experienţă bogată,
In ce măsură „ard“ însă a- n-a acordat pînă acum atenţia
ceste probleme pe acei „toti“ la cuvenită organizării temeinice
care s-a referit tovarăşul Albu, a consfătuirilor de producţie.
s-a văzul din felul cum a fost or­
ganizată şi pregătită această Succesele obţinute pînă acum
consfătuire. Normal ar fi fost ca de colectivul minei Lupeni pot
consfătuirea să ia o hotărîre con­ fi dezvoltate în măsura în oare
cretă, să stabilească măsurile ce comitetul de partid va acorda

vor trebui luate pe baza propu­ toată atenţia organizării temei­

nerilor făcute, termenele pentru nice a consfătuirilor de produc­

ducerea lor la îndeplinire şi res- ţie, stimulării iniţiativei maselor

ponsabilitatătile. Acest lucru nu şi va trage la răspundere orga­

s-a făcut. Concluzia trasă de to­ nele administrative pentru felul

varăşul Albu s-a mărginit numai în care aplică în producţie pro­

la generalităţi: Trebuie să dăm punerile făcute de mineri şi teh­

avînt întrecerii, trebuie să ţinem nicieni.