Page 58 - 1957-04

;» 1'i Şl V ' I .. )

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 732

Savanţii afom işti din R.D. G erm ană

sprijină acţiunea colegilor lor vesf-germani

BERLIN 17 (Agerpres). Cei mijloc al politicii“, — se spune

cinci savanţi atomişti de la In­ în declaraţie.

stitutul de fizică al Universită­ Cei cinci savanţi din Leipzig

ţii din Leipzig — profesorii îşi exprimă satisfacţia pentru

DELEGAŢIA . ALBANEZA DECLARAŢIA BIROULUI POLITIC SITUAJIA Hertz, laureat al premiului Le- „cuvintele curajoase adresate
al C. C. al P. C. Francez DIN IORDANIA nin şi al premiului <Nobel, oamenilor politici de către co­
A PÂRASIT M O SC O VA Holzmweller, Ilberg, Loesche şi legii lor occidentali“. „Dezapro­
BEIRUT 18 (Agerpres) P o ­ Werner — au publicat o decla­ băm folosirea cunoştinţelor

MOSCOVA 18 (Agerpres). Oaspeţii au fost conduşi de N. PARIS 18 Corespondentul A- zintă majoritatea maselor mun­ trivit ştirilor primite din Am­ raţie în care reamintesc con­ ştiinţifice în scopuri de distru­
A. Bulganin, N. S. Hruşciov, 'gerpres transmite : Tradiţiona­ citoare din această regiune. man, situaţia din Iordania con­ damnarea armelor atomice de gere —se spune în declaraţie.
TASS anunţă: In seara zilei de G. M. Malenkov, A. I. Mikoian, tinuă să fie încordată. către 51 laureaţi ai premiului Ne asociem la apelul savanţilor
V. M. Molotov, M. Z. Saburov, la sărbătoare de primăvară a Şi acum, în momentul în care Nobel în cursul unei conferinţe vest-germani. După părerea
17 !anrilie delegaţia guverna' D. T. Şepilov, P. N. Pospelov. ziarului „L’Humanité“, care ur­ bandele fasciste se agită în mod Partidul „Baas“ (partidul re­ la Undau (R. F. Germană) în noastră, singurul mijloc de a a-
ma să aibă loc duminica aceas­ primejdios, şi cînd, în Algeria, naşterii socialiste arabe), Parti­ vara anului 1956. păra omenirea de distrugere
mentală şi de partid a Republi­ Pe peron era aliniată o g ar­ ta în pădurea Vincennes din unităţi de paraşutişti francezi dul Socialist naţional, partidul este interzicerea, prin acorduri
dă de onoare. Au fost intonate apropierea Parisului, a fost in­ sprijină cu arma în mină, acţi­ Comunist şi Partidul mişcarea „Toate ţările trebuie să ia ho- internaţionale, a fabricării şi
cii Populare Albania a părăsit imnurile de stat ale Republicii terzisă din ordinul autorităţilor unile lor violente, guvernul naţionalistă arabă au alcătuit tărîrea de a renunţa de. bună folosirii armelor nucleare“,
Populare Albania- şi Uniunii un front unic. voie la folosirea forţei ca ultim
Moscova plecînd cu trenul la Sovietice. Conducătorii sovietici franceze. Comentînd decizia de francez, de orientare socialistă,
au urat lui Mehmet Sbehu şi interzicere a acestei, serbări şi nu ezită să dea noi lovituri li­ Partea apuseană a Iordaniei
Kiev. După oe vor vizita capi­ arătînd că o asemenea hotărîre este izolată de partea răsăritea­
Enver Hodja şi celorlalţi oas­ reprezintă o acţiune provocatoa­ bertăţilor democratice, iar zia­ nă a ţării. In oraşele Nablus,
tala Ucrainei şi Odesa oaspe­ re îndreptată nu numai împotri­ rul socialist „Le Populaire“ reia Ierusalim, Pamallac şi Halii
peţi drum bun. Mehmet Shehu, va Partidului Comunist Francez pe cont propriu calomniile ele­ continuă demonstraţiile popu­
ţii vor pleca spre patrie. ci şi împotriva tuturor forţelor mentelor reacţionare care urmă­ lare. Manifestanţii cer crearea
preşedintele Consiliului de. Mi­ democrate din Franţa, Biroul resc interzicerea Partidului Co­ unui guvern de uniune naţională
Locuitorii Moscovei au con­ Politic al CC al Partidului Co­ munist Francez. şi renunţarea oficială la „doctri­
niştri al Albaniei a rostit o munist Francez a publicat în na Eisenhower“.
dus călduros pe solii poporului ziarul „L’Humanité“ din 17 a- Astfel, libertăţile democratice,
cuvîntare. cucerite prin lupte grele de po­ ŞEDINŢA
albanez. prilie o declaraţie în care sub­ por, sînt ştirbite sau ameninţa­
te. Astfel, iese la lumină strânsa
La gara Kiev se aflau mem­ 0 schimbare de firmă care nu ajută ia nimic

bri ai corpului diplomatic, mem­

bri ai ambasadei R. P. Albania LONDRA 18 (Agerpres). Un El va prezenta această propune­
membru conservator al Camerei re în Camera lorzilor.
la Moscova, ziarişti sovietici şi lorzhor a propus o „soluţie“
Chiar dacă propunerea sa va
străini. i pentru a face mai popular mi­ fi acceptată, aceasta nu via
schimba cîtuşi de puţin esenţa
O CONFERINŢA a partidelor socialiste nisterul britanic al coloniilor,

din tarile CommonweaîtliiiKii liniază că este necesară mai legătură care există totdeauna subcomitetului comisiei şi anume... schimbarea numelui colonialismului britanic şi nu
şi din coloniile britanice mult ca oricînd acţiunea unită între o politică de război şi fas­ O.N.U. pentru dezarmare acestui minister. va împiedica dezvoltarea luptei
a tuturor oamenilor muncii pen­ cism. întreaga clasă muncitoare de eliberare naţională a popoa­

LONDRA 18 (Agerpres)', La Commonwealthului şi din colo­ tru a dejuca manevrele cercuri­ şi toate elementele democratice LONDRA 18 (Agerpres) La Lordul Bamby a declarat că relor care se mai află încă sub
17 aprilie Comitetul executiv al niile britanice. Conferinţa ur­ lor de dreapta. din ţara noastră sînt ameninţa­ „ţlnî-nd seama de impopularita­ jugul dominaţiei britanice. Ea
Partidului laburist britanic a mează să aibă loc la Dorning te. Şi deaceea este şi, explicabil 17 aprilie a avut loc la Londra tea crescândă“ a termenului de dovedeşte însă că partizanii cei
hotărît să convoace pentru sfîr- (comitatul Surry) în sudul An­ „Biroul Politic al Comitetului de ce încercarea de a interzice şedinţa ordinară a subcomitetu­ colonialism, guvernul ar trebui mai înfocaţi ai colonialismului
gliei. Central al Partidului Comunist serbarea ziarului ,,L’ Humanité“ lui comisiei O.N.U. pentru de­ să schimbe numele Ministerului sînt conştienţi că în epooa noas­
şitul lunii mai a.c. o conferinţă a trezit cele mai hotărîte pro­ zarmare. A prezidat reprezen­ coloniilor în acela de „Ministe­ tră aoest termen nu stîrneşte
a partidelor socialiste din ţările Francez — se spune în declamaţie, teste. tantul Franţei, Jules Moch. rul teritoriilor de peste mări“. decît ură şi dispreţ.
condamnă această gravă decizie
ARESTAREA UNEI BANDE prin care se urmăreşte să se Trebuie apărate libertăţile de­ Următoarea şedinţă va avea
împiedice una din cele mai mari mocratice, trebuie barat drumul
serbări populare pe care o cu­ fascismului. Muncitorii socia­ loc la 18 aprilie.
noaştem în Franţa. Serbarea din
AMESTECUL AMERICAN HOl TRATATIVE
de contrarevoluţionari în Ungaria pădurea Vincennes a ziarului lişti, care cunosc rolul pe care în treburile interne ale Greciei
„L’ Humanité“ rămăsese una l-a jucat întotdeauna fascismul a n g lo -a m e rica n e
BUDAPESTA 17 (Agerpres). Datorită vigilenţei unui canto­ în serviciul celor mai înrăiţi
din ultimele serbări ale oameni­
duşmani ai oamenilor muncii,
MTI an u n ţă: Organele pentru nier de cale ferată, care a reu­ lor muncii francezi promisă de sînt conştienţi de aceasta ame­ ATENA 18 (Agerpres) Opinia lată el a făcut aluzie la speran­ cu privire
menţinerea ordinei publice au şit să semnaleze la timp pri­ guvernele burgheze, deoarece ninţare crescîndă. Ei înşişi tre­ publică greacă este profund in­ ţele Departamentului de Stat al
arestat o bandă de diversionişti mejdia, deraierea trenului nu a rînd pe rînd, sub diferite pre­ buie să-şi asume rolul care le dignată de interviul acordat de S.U.A. de a folosi relaţiile dintre la O rie n tu l M ijlo c iu
contrarevoluţionari înarmaţi, ca­ texte, regimurile de pînă acum revine în lupta pentru apărarea Allen, ambasadorul S.U.A. în
re după ce au participat la di­ pricinuit victime omeneşti. au interzis pentru oamenii mun­ libertăţii. ¦Noi le cerem munci­ Grecia, ziarului „Elefteria“. Ina- Grecia şi t i f l e arabe în planu­ LONDRA 18 (Agerpres), A-
ferite acte teroriste cu prilejul Organele pentru menţinerea cii din Paris, tradiţionalele ser­ torilor socialişti să aprecieze rile americane în Orientul apro­ genţia France Presse anunţă că
greaua răspundere care le-ar re­ cest interviu Allen a declarat piat. la Ministerul de Externe al An­
evenimentelor din octombrie — ordinei publice au reuşit să a- bări şi demonstraţii d!n zile­ veni în cazul că s-ar solidariza, fără înconjur că nu este indicat gliei s-a declarat că în curînd
resteze pe trei dintre membrii le de 1 Mai, 12 februarie, 14 ca forţele politice din Grecia să Exprimîndu-şl în modul cel vor. începe la Washington tra ­
noiembrie, iau provocat la 20 acestei bande, printre care fie chiar doar pasiv, cu o politi­ se unească şi că Grecia nu mai categoric dezacordul faţă tative anglo-americane în vede­
Laszlo Horvath, fost locotenent, iulie ele.
noiembrie deraierea trenului şeful bandei, Laszlo Oroshazi şi In acelaşi timp s-au înmulţit de aceste declaraţii ale -'am­

muncitoresc, care circula pe li­ Ioszef Marton care au fost de­ atentatele cele mai făţişe la a- că guvernamentală care face jo­ trebuie să-şi îmbunătăţească re­ basadorului american ziarul rea coordonării „politicii celor
nia Esztagom — Budapesta. feriţi justiţiei. dresa drepturilor şi libertăţilor două ţări“ în Orientul mijlociu
elementare cetăţeneşti. Liberta­ cul fascismului şi care deschide laţiile cu statele lagărului socia­ „Avghi“ a publicat un articol de şi Africa. Convorbirile vor dura
Prim ul m inisfru japonez cere ca insula drumul fascismului“. list. Intr-o formă ceva mai voa- fond întitulat sugestiv „Directi­ aproximativ 10 zile. In acest
tea presei, de exemplu, este scop Adam Wattsen, şeful sec­
călcată în picioare, aşa cum a- vele dl. Allen“ în care se spune

rată limpede numeioasele cazuri
de confiscare a unor tiraje în­
MIŞCAREA GREVISTĂO k i n a w a să fie a d m in is fr a fă d e J a p o n ia printre altele că „primul inter­ ţiei pentru Africa din Ministerul
viu al ambasadorului american de Externe britanic, a părăsit
tregi din ziarul „L’Humanité“
TOKIO 17 (Agerpres)' CHINA după 10 ani de la terminarea din Franja ia amploare seamănă cu toate celelalte decla­ Londra plecînd la Washington.
NOUA anunţă : Răspunzînd u- războiului insula se află încă sau din alte ziare, a căror sin­ raţii publice făcute de ambasa­ In cercurile oficiale engleze
nei interpelări în comitetul pen­ sub ocupaţia Statelor Unite. El gură vină este că se împotrivesc
tru problemele juridice al parla­ a arătat că potrivit Chartei războiului nejust, şi nefast din PARIS 18 Corespondentul A- proape complect oprit în în­ dorii americani în Grecia. Mai se subliniază că aceste convor­
mentului japonez, primul minis­ O.N.U., articolul din tratatul de gerpres transmite : In noaptea biri au fost prevăzute în cadrul
la Stan Francisco, care prevede Algeria. de 17 aprilie a început’ pe întreg treaga Franţă. precis, acest interviu este un a- conferinţei' de la Bermude între
tru Nobusuke Kisi, a deelar-at-ea „ In acelaşi timp, drepturile teritoriul ‘Franţei grevă de’ 48 Au declarat de asemenea gre- -
în cursul apropiatei’ sale "Vizite ădmîîi'isttărea insulei Okiriawa sindicale sînt încălcate atît de mest-ec- făţiş în treburile interne MacMillan şi preşedintele Ei­
în Statele Unite, va cere guver­ cercurile patronale cît şi de au­ de ore a muncitorilor feroviari vă muncitorii de la serviciile de senhower. Agenţia France Pre­
nului american ca insula Oki- de către Statele Unite, nu mai torităţi. Organizaţiile sindicale francezi în sprijinul revendicări­ transporturi urbane din Paris. alb ţării noastre“. ” ’rc' “r
nawa să fie administrată din membre ale Confederaţiei Ge­ lor de sporire a salariilor şi de A fost oprită astfel complect sse subliniază că consultările
nou de Japonia. poate fi aplicat Japoniei, care nerale a Muncii, care se bucură îmbunătăţire a condiţiilor de circulaţia autobuzelor şi metro- Acest interviu, care nu poate
de încrederea majorităţii mun­ muncă, In urma grevei care este urilor în Capitală. Au declarat anglo — americane se vor referi
Kisi şi-a exprimat regretul că este astăzi membră a Organi­ citorilor francezi, sînt astăzi sprijinită de sindicatele munci­ de asemenea o grevă de 24 de fi de fel socotit întîmplător, de­
obiectul unor măsuri discrimina­ ore în sprijinul revendicărilor în special la problema Suezului,
zaţiei Naţiunilor Unite. monstrează cît de false sînt asi­
relaţiile cu Egiptul şi probleme­
gurările cercurilor guvernante
le care decurg din prezenta pe
din S.U.A. care pretind că res­

guvernul englez respinge protestul Japoniei torii, văd astăzi cum fi se refu­ torilor feroviari aparţinînd Con­ lor de sporire a salariilor, mun­ pectă demnitatea naţională şi su­ teritoriul egiptean a forţelor
ză dreptul de a participa la di­ federaţiei Generale a Muncii, citorii de la serviciile publice veranitatea altor state.
împotriva experienţelor cu arme nucleare ferite organizaţii profesionale şi Confederaţiei franceze a munci­ din Paris şi din departamentele O.N.U.

la diferite consilii municipale torilor creştini, organizaţiei sin­ Seine şi Seine et Gise. La Paris
LONDRA 18 (Agerpres). La giunea insulelor Christmas din sau locale potrivit proporţiei de dicale „Foroe Ouvriere“ şi sin­ şi în -mai multe localităţi sub­

17 aprilie premierul britanic Oceanul Pacific. După cum re­ voturi obţinute. Lin exemplu re­ dicalelor autonome, a fost com­ urbane mai ales la Ivry, la —izz ©onosport __
MacMillan a adresat primului latează agenţiile de presă occi­ cent îl constituie alegerile pen­ plect paralizată circulaţia pe Issy le-s Moutineaux, la Ge-nn-
ministru japonez Kisi o scri­ dentale, în scrisoarea sa, Mac tru Consiliul municipal din Vi­ căile ferate franceze. Pe lîngă In urma trierii şi omologării celor rezultate exacte, revenind fiecăreia cita
soare de răspuns la protestul Millan respinge protestul Japo­ lleneuve. St. Georges unde can­ cei 365 mii muncitori feroviari, villiers, la Saint Denis, au avut 925.767 variante depuse la concursul 1.645 lei.
trimis guvernului Marii Brita­ niei şi arată că guvernul englez didaţii Partidului Comunist de­ la grevă participă şi un mare loc greve demonstrative de
nii săptămîna trecută de către şi au obţinut 49 la sută din to­ număr de muncitori de la servi­ scurtă durată ale muncitorilor
de la uzinele de gaz şi electri­
guvernul japonez în legătură va efectua experienţele anunţa­ talul voturilor au fost împiedi­ ciile de transporturi fluviale, citate.
pronosport nr. 15 (etapa din 14 aprilie Premiul III: 1884,45 variante a i

cu planurile britanice de a expe­ te cu bomba cu hidrogen în cur­ caţi să ocupe locul ce li se cu­ ceeace face oa traficul pe ca­ De asemenea în ziua de 17 1957), au fost stabilite următoarele 9 rezultate exacte, revenind fiecăreia

rimenta arma nucleară în rc- sul acestei veri. venea numai pentrucă ei repre­ nale şi căile maritime să fie a- aprilie personalul de sol salari premii: c^e 20G k*- „_
at al companiei aeriene „Air n . , . .. . . „ ,
ocxx»aooooexxxx»Q O Q O C 20o:^xxxxxxx300oooâC )ocxxs(xx)ooooaG C ,xxxxxsoG oe x M o o o c} o o a ao (x x x 3 0 o o o o cx x x sc9 a o o (x x x x )O o ao o o France“ a hotărît să oprească Premiul I: 11 variante cu II rezul- Deoarece nici la acest concurs nu
lucrul în sprijinul revendicărilor a exi.st.at, nici un b, u,let,.in cu 12 rezul­
de îmbunătăţire a salariilor. tate exacte revenind fiecărei variante
Spiritul Band ungului triumfă S.U.A. sînt sprijinitoare direc­ tate exactei suma de 101.350 lei din
te ale vestigiilor colonialismului La Paris, ca şi în restul cîte 19.694 lei.
şi se manifestă ca una din cele Franţei, oamenii muncii îşi ma­ Premiul I I : 157,94 variante cu 10 fondul total de premii se reportează
nifestă solidaritatea cu greviştii.
mai înrăite puteri coloniale. Fal­ Organizaţiile sindicale ale şo­ concursului nr. 16 din 21 aprilie 1957.
sul anticolonialism al S.U.A. a ferilor şi în special sindicatele
In urmă cu doi ani, la 18 a- siei şi Africii au făcut paşi im­ de către reprezentanţii ţărilor fost dovedit prin sprijinul direct C.G.T., S.F.T.S şi F.C. ale şofe­ Programulconcursului nr. 18
prilie, în oraşul-grădină Ban­ portanţi pe linia intensificării care au participat la conferinţa acordat agresiunii Angliei, rilor de taxi au cerut membri­
dung, capitala minunatei insule schimburilor economice, politice de la Bandung. In ultimul an, Franţei şi Israelului împotriva lor lor să sprijine pe grevişti. Etapa din 21 aprilie 1957
indoneziene Jawa, s-au întîlnit şi culturale. Deosebirile de sis­ cele cinci principii ale coexis­ Egiptului şi prin promovarea
pentru prima oară în istoria lu­ teme politice şi sociale ale ţări­ tenţei paşnice cunoscute sub „doctrinei Eisenhower“ care ur­ Toate ziarele franceze comen­ I. Ştiinţa T i m i ş o a r a ----Energia Ploieşti
mii reprezentanţii a 29 de ţări lor care au participat la Ban- denumirea de „Pancea Sila“, au măreşte înfeudarea de către mo­ tează valul, de greve care ex­
din Asia şi Africa în cadrul dung nu au împiedica! pe repre­ fost aprobate nu numai de In­ nopolurile americane a ţărilor primă hotărîrea muncitorilor de II. Energia Oraşul S t a l i n -Flamura Roşie Arad
unei conferinţe a popoarelor a- zentanţii acestor ţări să stabi dia, Indonezia, Birmania ci şi din Asia şi Africa. a lupta pînă la satisfacerea re-
fro-asi atice. Conferinţa de la lească contacte de ordin econo­ de Cambodgia, Laos, Ceylon, de vendiqărilor lor. Semnificativ HI. Energia P e tr o ş a n i----------- Locomotiva Bucuicştl
Bandung a constituit un eveni­ mic şi politic. Vizitele făcute la numeroase ţări arabe precum şi Frontul comun pe care majo­ este faptul că ziarele socialiste
ment remarcabil în istoria po­ Moscova de către primii miniş­ de unele ţări europene. ritatea popoarelor Asiei şi Afri­ puse în faţa unităţii de acţiune IV. Progresul S i b i u ---------------- Locomotiva Timişoara, (cat. B)
poarelor din cele două mari con­ tri ai Indiei şi Birmaniei, vizi­ cii îl realizează în lupta împo­ desăvîrşite pe care o manifestă
tinente atît prin problemele pe ta făcută de conducătorii Uniu­ Conferinţa de la Bandung a triva colonialismului este unul muncitorii comunişti şi socia­ V. Locomotiva A r a d ------------Ştiinţa Cluj (cat. B.)
care le-a abordat cît şi prin ma­ nii Sovietice în India, Birmania acordat cea mai mare atenţie din rezultatele cele mai convin­ lişti, membri ai diferitelor orga
rile hotărîri pe care le-a adop­ şi Afganistan, vizitele unor re­ problemei colonialismului, lup­ gătoare ale conferinţei de la nizaţii si centre sindicale, rju VI. Dinamo B a c ă u ---------------- Ştiinţa Iaşi (cat. B).
tat. Intr-adevăr, la 2 ani de prezentanţi de frunte ai R. P. tei! împotriva acestui sistem o- Bandung. mai îndrăznesc să ia atitudine
zile de la aniversarea acestui Chineze în ţări ca India, Bir­ dios al imperialismului şi lichi­ făţişă împotriva grevei. VIL Sochaux — — ------------— St. Etienne (câmp. francez)
eveniment, se poate afirma că mania, Pakistan, vizita premie­ dării rămăşiţelor colonialiste în Hotărîrile adoptate la Ban­
hotărîrile conferinţei de la Ban­ rului Cambodgiei în China, a ţările care şi-au dobîndit recent dung au fost sprijinite de în­ Protestul tineretului grec VIII. Nice :----------------------------- Metz (câmp. francez)
dung exercită o mare influenţă primului ministru al Poloniei în independenţa şi suveranitatea treaga omenire progresistă şi
asupra popoarelor din cele doină India şi Birmania, precum şi de stat. au ridicat şi mai mult prestigiul împotriva creării IX. Rennes — — ------ - — -------Toulouse (câmp. francez)
mari continente şi a evoluţiei programul de vizite, schimburi internaţional al ţărilor din Asia de baze atomice
politice din Asia şi Africa. Ana­ economice şi culturale care a „Majoritatea ţărilor din Asia şi Africa. Ţările participante la X. N a n c y ------------------------------ Reims (câmp. francez)
liza atentă a documentelor con­ fost anunţat pentru anul în şi Africa şi chiar unele ţări care conferinţa de la Bandung au a- ATENA 18 (Agerpres) TASS
ferinţei, precum şi evenimentele curs arată că conferinţa de la şi-au cucerit recent independen­ dus o mare contribuţie !a întă­ anunţă : La Atena a fost dat pu­ XI. S t r a s b o u r g --------------------- Marseille (câmp. francez)
ce s-au desfăşurat în ultimii doi Bandung a înlăturat în parte ţa se lovesc în permanenţă de rirea încrederii reciproce şi a blicităţii apelul organizaţiei de
ani în cele două continente de­ barierele arfificiale ce existau cele. mai grosolane forme de co­ prieteniei dintre popoare. Cele tineret P.D.P.M. (Partidul De­ XII. Sedan — ------------------------- Lens (câmp. francez)
monstrează pe depiin succesul între ţările cu sisteme politice lonialism. Este suficient să se cinci principii adoptate de Chi­ mocrat al Poporului Muncitor)
marii adunări a popoarelor de amintească că puterile colonia­ na, India, Birmania. Indonezia, în care se cere organizaţiilor de MECIURI DE REZERVA
şi sociale diferite şi a pus la liste au înjghebat blocuri şi a- Ceylon, Vietnamul de nord, Af­ tineret din întreaga lume „să
la Bandung. ordinea zilei problema importan­ lianţe militare de genul pactu­ ganistan, Cambodgia şi de alte protesteze împotriva experimen­ A. Dinamo B i r i a d ---------------- Loc. Constanţa (cat. B.)
Scopurile conferinţei de la tă a coexistenţei paşnice. lui de la Bagdad şi tratatul mi­ ţări au contribuit la crearea u- tării armei termonucleare şi a B. Progresul F o c ş a n i ------- Energia Moreni (cat. B).
litar ial Asiei de sud-est — nei întinse „zone a păcii“ în creării de baze atomice şi să se
Bandung, aşa cum au fost for­ Principiile coexistenţei paşni­ S.E.A.T.O., că menţin baze mi­ Asia. pronunţe de asemenea pentru nm n
mulate în comunicatul primilor ce au cîştigat de Ia conferinţa litare în numeroase state din interzicerea armelor de exter­
miniştri ai tarilor iniţiatoare, de la Bandung o mare popu­ Asia şi Africa. Trebuie arătat că Creşte prestigiul internaţional minare în masă“. SIMBATA 20 APRILIE 1957
constau în realizarea unei cola­ laritate în Asia şi Africa. Ele iau pînă în prezent S.U.A. menţin ii ţărilor din Asia. Glasul lor
borări între ţările din Asia şi devenit .linia călăuzitoare în în mîinile lor o parte din teri răsună tot mai puternic pe are­ „Noi, se spune în continuare SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
Africa, în stabilirea şi dezvolta­ politica unui şir de state africa- loriul legitim al R P. Chineze — na mondială. Forleie acestor în apel, ne iubim patria şi de
rea relaţiilor de prietenie şi no-asiatice. După cum se ştie, Taivanul. Deşi au trecut aproa ţări cresc, se întăreşte unitatea aceea cerem guvernului grec „să DEVA: Tu şi camarazii tăi; ALBA quin ; ORAŞTIE : Prietene de noapte |
bună vecinătate, pe baza prin­ ideea coexistentei .paşnice, car?- 12 ani de la încetarea războiu­ lor. In lupta lor nobilă pentru nu pună la dispoziţia N.A.T.O. IULIA : Bigam ul; APOLDU DE SUS: PETROŞANI: Ţar şi dulgher; SEBEŞ:
a fost formulată pentru prima lui, S.U.A. continuă să menţină baze -atomice Poporul grec vrea Contele de Monte C risto; BARU Asasinatul din strada D ante; TEIUŞ :
cipiilor coexistenţei paşnice, î-n oară de Lenin, şi-a găsit o ex­ ocupaţia militară în Japonia ş: oace, independenţă şi progres să trăiască liber, independent şi MARE: Romeo şi Julieta ; BRAD : Curg apele tulburi; ZLATNA : Micul
studierea problemelor de interes presie dintre cele mai elocvente în insula japoneză Okimawa să se bucure de binefacerile u- Cînd vine furtuna ; HAŢEG: Fru­ lustragiu; HUNEDOARA: Contele
comun pentru popoarele africa- in declaraţia comună Nehru — au transformat regiuni întins ele au avut şi vor avea întot­ nei păci permanente“. moasele nopţii; ILIA : Fantomele pă­ Mişka.
răsesc: piscurile ; LONEA : Therese Ra-
no-asialice şi mai ales a pro Cin En-lai care a fost conside din Asia în baze militare.amc deauna prieteni credincioşi în
SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
blemelor referitoare la suvera rată ca o importantă platformă ricane. S.U.A. sprijină colonia îndul ţărilor marii familii so­
PROGRAMUL I. 6,00 Muzică uşoa- zică de dans; 21,15 Mari orclrstre
nilatea naţională, rasism şi co­ pentru extinderea şi adoptarea iismului Angliei, Franţei, Olan­ cialiste în rî-ndul tuturor po­ '¦a; 7,10 Jocuri ale popoarelor; 9,00
Muzică de cameră; 9,30 „Cutezătorii"; de muzică populară romînească; 22,30
lonialism. principiilor coexistenţei paşnrc dei şi Portugaliei. poarelor iubitoare de pace din 10,00 Concert simfonic; 11,05 Cîntece Muzică de dans; PROGRAMUL II.
şi jocuri populare romîneşti; 11,45 Un 14,03 Răsună cîntecul şi jocul pe în-i
In ultimii doi ani, ţările A- întreaga lume. sfat bun nu strică; 11,50 Frumoasă Iinsul patriei; 15,00 Muzică uşoară;
eşti patria mea; 12,40 Muzică din 15,35 Melodii populare; 17,30 a n tă
opere; 14,45 Muzică uşoară romt- corul radio; 18,10 Din melodiile de
muzică uşoară preferate de dvs.; 19,00
nească; 16,45 Din cîntecele popoare­ ¦luzică de dans; 20,03 „Concert ghi­
lor; 18,30 Concert de estradă; 19,45 citoare": Cunoaşteţi interpretul?; 21,05
Răspundem ascultătorilor; 20,15 Mu- Muzică de dans; 23.52 Muzică de dans.

Redacţia şi administraţia ziarului şţr. g Martie nr. 9, TelejiK 188—189. Taxa plătită In numerar conjorm aprobăm Direcţiunii Generale P.I.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — h parut întreprinderea Pajigraj led 1 Mai"---------PSVA~