Page 59 - 1957-04
P. 59
P--R--O---L-E--T--A--R--I---D--I-N-----T-O---A-T--E--- 'Ţ--Ă--R--I-I--F.~. --U--N--I ŢinI- V Ăi n! t i mîp-m ianr ei ia« , -c!e, ,l e- ,i. - .d e„- aU 8; 7 - a a,n invne rs„a ri .a na ş«te. rii lui i V . ••I. IL¦e m\/n I I
O ZI M EM O R A B IL Ă
Cu prilejul celei de-a 87-a aniver ne-a spus că muncitorii atelierelor
sări a naşterii lui V. I. Lenin, care I. GOROHOV de vagoane fac brichete tn Ioc să
va avea loc la 22 aprilie, Editura de fost muncitor la atelierele repare vagoanele necesare statului
stat pentru literatură politică publică principale de vagoane ale căii pentru iranspodul cerealelor. Vladi
•ORCAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL a doua parte a culegerii „Amintiri ferate Moscova-Kursk mir llici a vorbit cu fermitate des
despre Vladimir llici". ---------? --------- pre disciplină, despre lupta împotri
Iată citeva amintiri, rezumate, din !apt el n-a citit numai, dar a ascul va trlndăoiei, a lenei.
această culegere. tat cu atenţie ceea ce vorbeau mun Menşevicii au încercat să-l între
Anul IX. Nr. 733 Sîmbătă 20 aprilie 1957 4 pagini 2 0 bani ? citorii tn jurul lui şi cum făceau a- rupă pe llici, i-au pus întrebări per
Uzina noastră se numea pe atunci gitaţie menşevicii. fide, vociferau. Lenin le-a spus li
LA TEATRUL CENTRAL „Atelierele principale de reparat va Şi cind a început mitingul s-a a- niştit că prin ţipete nu vor realiza
goane ale căit ferate Moscova- nunfat că ia cuvintul preşedintele nimic, ci prin explicaţii şl dovezi.
al Armatei Sovietice Kursk" (in prezent uzina „Voito- Consiliului Comisarilor Poporului, Dar ce puteau ei obiecta împotriva
vici"). In ea lucrau aproximativ 300 Vladimir llici Lenin. Muncitorii s-au cuvintelor clare ale lut Lenin? Au
a fost prezentată de oameni. Dar se poate spune oare ridicai brusc in picioare, l-au văzut tăcut.
că pe atunci, in anul 1918, ei lucrau ? pe Lenin care a urcat pe scenă şi au
pentru a 50-a oară Mulţi fabricau doar brichete, tigăi început să aplaude. Menşevicii şi so Vladimir llici a spus că vom lichi
şi alte obiecte asemănătoare de uz cialiştii revoluţionari au tăcut ime da dezorganizarea. Esie necesar ca
piesa „Titanic Vals“ casnic. Apoi îşi duceau produsele diat. toţi muncitorii să întărească disci
la sate şt le schimbau pe pline. plina proletară de fier. Aceasta, a
VEŞTI D IN VALEA JIULUI 1. Cea mai frumoasă vitrină. de Tudor Muşatescu , Producţia era dezorganizată. Co- S-a făcut linişte deplină in sală. spus el, ajută la refacerea indus
\ muniştit - pe atunci încă puţini la nu- triei şi transportului. Numai atunci
1.730 tone cărbune mai mult cărbune deoît preve 2. Cea mai bună brigadă de MOSCOVA 19 Coresponden măr — se străduiau să organizeze Dani ascultat cu nesaţ pc Lenin. va fi belşug tn ţară.
derile de plan. tul Agerpres transmite : In sea producţia, dar erau împiedicaţi de so Lenin< marele conducător al proleta-
în plus deservire a .consumatorilor. ra zilei de 18 aprilie la Teatrul cialiştii revoluţionari şi menşevici, riatului, a vorbit simplu şt clar. El llici a vorbit aproape o oră şl ju
Printre brigăzile de mineri Central al Armatei Sovietice a care făceau demagogie, încercau să ne-a explicat In ce situaţie grea se mătate. In sală s-a adunat iot mat
In fiata biroului sectoarelor fruntaşi din acest sector se nu 3. Expunerea mărfurilor în fost prezentată pentru a 50-a U aţiţe muncitorii împotriva tinerei pu află republica noastră. El a spus că multă lume. Mulţi muncitori, afllnd
de la mina Anmoaşa iau apărut mără cele conduse de Gheorghe prăvălie şi magazin în forma cea oară piesa ..Titanic Vals" de ţ i teri sovietice. de la ţarism ne-a rămas o moşte că vorbeşte Lenin, au alergat la
grafice noi. Pe acestea se îns Cuzelov, Petre Pilea, GEeorgHe mai estetică. Tudor Muşatescu. A asistat Mi- nire săracă, că ne înconjoară duş club. In curînd s-au adunai attţia
criu zilnic realizările obţinute Burcin, care au dat cu 111—175 hail Dalea, ambasadorul R.P.R. ja La noi, In ateliere, era o zarvă manii, iar menşevicii, socialiştii re oameni Incit na mai aveai unde să
în întrecerea pornită în cinstea torre cărbune în plus. 4. Cele mai puţine reclamaţii Ia Moscova, M.T. Vlad, consi deosebită tn zilele de vineri — In voluţionari, chiaburii ne împiedică arunci un ac. Cind Lenin a tncetat ‘
zilei de 1 Mai. Fiecare sector din partea .consumatorilor. lier al Ambasadei şi alţi membri aceste zile la club aveau loc mitin prin activiiaiea lor contrarevoluţio să vorbească munciiorii l-au aplau
caută să se situeze pe primul Şi minerii din celelalte sectoa ai Ambasadei. guri. Aici aceste vipere îşi dădeau nară să refacem economia ţării, dat timp îndelungat pe conducăto
loc. Acest lucru ia dat naştere la re nu s-au lăsat mai prejos. 5. Cea mai mare depăşire de frlu liber. Ei repetau tnir-una şi asta rul iubii.
o vie întrecere. Pînă în 16 apri De la începutul lunii şi pînă plan. După spectacol, ambasadorul este rău şl cealaltă este rău. llici ne-a impresionat profund cind
lie pe locul I se aflau mânerii la 19 aprilie, cei din sec R.P.R. a felicitat colectivul tea Tocmai atunci a venit la noi Vla
din sectarul II. Cei din sectorul torul I şi-au depăşit planul ou La această chemare au răs trului pentru succesul repurtat dimir llici. La club şi in grădina
III nu s-au lăsat bătuţi. In ziua 14 la sută. Realizări însemnate puns cu însufleţire muncitorii şi a oferit interpreţilor flori. din jurul clubului, In cadrul obişnui
următoare el au trimis la supra au obţinut şi brigăzile conduse din comerţ şi cooperaţie. Majo telor mitinguri au avut Ioc discuţii
faţă o cantitate cu mult mai de Luna Staneiu şi Aurel Be- ritatea magazinelor au început A fost de faţă A.A, Ţariţîn, infierbintate cu menşevicii şi socia
mare. Aceasta a făcut ca ei să rindei care au extras ou 25—35 să aranjeze vitrinele şi mărfuri directorul teatrului, A. D. Po-
se situeze pe primul loc în în la sută mai mult cărbune. le în rafturi cît mai frumos. pov, regizor şef şi numeroşi ac liştii revoluţionari. Nimeni n-a re
trecere, obţinând o depăşire a tori. marcat pe omul mic de statură in
Cercetătorii subsolului PLEŞA IOS1F costum de culoare închisă, uzat şi cu
şapcă, care s-a aşezat pe un scaun
corespondent şi a început să citească ziarul. De
O consfătuire interesantă
sarcinilor de plan cu 16,4 la întrecerea socialistă pornită In urmă cu cîteva zile, a avut a populaţiei, în special în sec x>ooooo<xx>oc
în cinstea zilei de 1 Mai a cu loc în oraşul Orăştie o intere torul alimentar. De exemplu, de
sută. Pe întreaga mină elanul noscut un nou avînt şi în rin- santă consfătuire, la care au pozitarea mărfurilor în unele de attaaee
dul brigăzilor de sondori. participat toţi gestionarii ma magazine nu se face în condi-
întrecerii a făcut ca pînă în a- gazinelor din oraş, Comisia ţiuni igienice, iar distribuirea OOOOOOOOOOOOOOOOO
Bilanţul trimestrului I arată permanentă pentru Comerţ şi laptelui şi transportul cărnii de
ceastă zi să fie date peste plan că sondorii şi-au depăşit sarci Cooperaţie, deputaţi şi o parte la laborator se fac în mod de Din iniţiativa organizaţiei de Una dintre cele mai bune e chipe de la fabrica de teracotă
na la determinarea rezervelor de din consumatori care au făcut fectuos. partid şi a comitetului sindical
1.730 tone mai mult cărbune. cărbune cu 36 la sută. In cursul diferite sezisări. Consfătuirea, de întreprindere, muncitorii, teh din Deva este cea condusă de Florica Mihoc de la cuptoare.
lunii aprilie, brigăzile de son prima de acest fel a fost orga Unităţile cooperativei de des nicienii şi funcţionarii întreprin Că lucrează bine ne stau drept chezăşie cele 75 de procente
Întrecerea minerilor dori au înregistrat succese a- nizată din iniţiativa comitetului facere „Filimon Sîrbu“ s-au derii Abator-Deva, au organizat depăşire de normă şi calitatea pieselor executate.
din Lonea semănă'toare. Brigăzile conduse executiv al sfatului popular o- în ziua de 17 aprilie a.c. un
de Dumitru Piţigcd şi Grigore răşenesc şi a comisiei perma dovedit cu această ocazie că schimb de onoare pentru buna In clişeu: le puteţi vedea pe cele patru membre ale echipei,
La majoritatea sectoarelor Ştefănescu şi-au depăşit cu mult nente pentru Comerţ şi Coopera sînt mult mai îngrijite şi bine aprovizionare a centrelor munci la locul de muncă.
minei Lonea există un bun o- sarcinile de plan. Asemenea rea aprovizionate decît cele ale toreşti cu came.
bicei. La începutul fiecărei luni, lizări au obţinut şi brigăzile de ţie cu scopul de a analiza şi O.C.L.-ului. De asemenea, coo IŞI ACHITA OBLIGAŢIILE CĂTRE STAT
minerii discută în cadrul consfă la sondele nr. 5.017 şi 5.032 Băr- perativa „Filimon Sîrbu“ s-a In acest schimb de onoare au
tuirilor de producţie cum şi-au băteni, 5.175 şi 5.122 Lupeni, descoperi cele mai bune şi prac îngrijit şi de dezvoltarea uni fost antrenaţi 25 de muncitori de In zilele acestea în comuna Cut, Ion, Simescu Ion, Vasilica Ion,
realizat planul şi sarcinile ce le tăţilor sale. Astfel, chiar în ziua la secţiile productive, care au naionul Sebeş, se desfăşoară o care au predat cota de carne pe
stau în faţă. Tot pu acest prilej ca şi altele. tice căi pentru îmbunătăţirea a- consfătuirii s-a deschis noul obţinut o depăşire de 30 la sută •susţinută muncă pentru îndepli întregul an, Boca Ion, Solcu Va
minerii află şi cine sînt frun provizionării şi deservirii consu magazin mixt din strada I. V. peste plan. In cadrul schimbului nirea planului de' contractare a sile şi alţii şi-iau achitat cota
taşii. Iniţiative preţioase matorilor cu produse industriale de onoare s-.au dat produse de cărnii. de carne şi pe trimestrul II. Ast
şi alimentare. Staldn, oare a fost complet re mai bună calitate iar norma de fel întîmpină ţăranii muncitori
Pentru a întâmpina ziua de 1 Tinerii de la magazinul alimen novat, iar în piaţa „Aurel Vlai- muncă la secţia sacrificări a fost In urma muncii depuse de co din Cut, ziua de 1 Mai, mărea
Mai cu realizări tot ma| rţţari, tar „Filîmon Sîrbu“ din Orăş- Tovarăşii Gheorghe Gold- ou“ au început lucrările pen îndeplinită în proporţie de 181 lectorul Bena Petru, planul pe ţa sărbătoare a oamenilor mun
în cadrul acestor consfătuiri, tie, dornici de a obţine rezultate ştein, preşedintele cooperativei tru deschiderea unui nou Apro la sută. S-au evidenţiat tovară trimestrul I a fost îndeplinit cii.
brigăzile şi-au luat angajamen frumoase în cinstea zilei de 1 „Filimon Sîrbu“ şi Ion Mun- zar. şii : Prundaru Ioan, Crişan An- sută la sută.
tul de a da cît mai cnuit căr Mai şi a festivalului mondial, au teanu, responsabilul magazine GOLOTA ION
bune peste plan. Zilnic angaja chemat la întrecere toate m aga lor O.C.L. Alimentara din Orăş In această consfătuire, s-au ghel, Cristea Vasile, Laszlo Primii care şi-au achitat a- corespondent
mentele lor devin fapte. Aşa de zinele comerciale din oraş, fi tie, au prezentat referate pri luat mai multe măsuri menite Francisc, Elisabeta Mînzatu şi
pildă, minerii din sectorul IV al xând cinci obiective: vind aprovizionarea şi deservi să ducă la aprovizionarea din alţii care au avut o depăşire în ceastă obligaţie faţă de stat au
minei Lonea, care sînt în frun rea populaţiei. Din referatele abundenţă, la o deservire corec tre 137 — 174 la sută.
prezentate, cît şi din discuţii, tă a oamenilor muncii cu pro fost ţăranii muncitori : Suciu
tea întrecerii de mai multe luni pe lingă părţile pozitive au ree- dusele industriale şi alimenta
şit şi o serie de lipsuri în ceea re necesare. Tot odată, pentru
de zile, au extras în prima ju a se putea urmări felul în care
ce priveşte munca de deservire vor fi respectate cele stabilite
mătate a lunii aprilie 1.149 tone
şi dacă munca lucrătorilor din
Activitatea culturală la Crişcior comerţ se îmbunătăţeşte, s-a
hotărît ca în luna mai să se or
Prin luna martie un corespondent Frămlntările colectivului de aici au tan in executarea cîntecului popu ganizeze o nouă consfătuire, la La telefon T eliu cu l...
al ziarului nostru ne-a informat că la un ţel bine definit şi anume, de a se lar „Jieneasca". Echipa de dansuri care să participe gestionarii,
prezenta la cel de al Il-lea festival s-a remarcat şi ea prin punerea în responsahilii de unităţi şi publi
Crişcior, după o întrerupere îndelun regional al tineretului cu un program scenă a unui joc ţigănesc şi a dan
gată viaţa culturală a pornit pe un cul consumator din oraş.
făgaş bun. artistic cît mai variat şl bine pregătit. sului maghiar „ceardaşul‘\p e care Avansuri băneşti colectiviştilor — Alo ! Redacţia ? . j nea de.colectare, s-au situat de
Doina Litru şi Ioan Fusoi le-au pre
Acest început promiţător se dato- Datorită strădaniei depuse de fie zentat cu destulă măiestrie. Pentru a se satisface nevoile ramuri de producţie a permis Da. putaţii ,Viorel Pus, Gheorghe
reşte în primul rînd faptului că aici care membru al acestei echipe artis băneşti din tot cursul anului ale gospodăriilor colective să re — Aici Teliucul. La telefon Pupeză, ţăranul mijlocaş Vic
preocuparea principală a conducerii tice, prima fază a repetiţiilor a în Prin plasarea Ia momentul opor colectiviştilor, plenara recoman partizeze sume mari de bani. Băeşan Sabin, preşedintele Sfa tor Topliceanu, Gheorghe Petric
căminului cultural a fost înjghebarea tun a unor note satirice, adresale dă ca statutul gospodăriei co Gospodăriile colective din Tur- tului Popular al comunei. Vreau (Pisicu) şi alţii.
unei noi echipe artistice care să con ceput deja să-şi arate roadele. Ast Sfatului popular care nu repară dru lective să prevadă obligativita să vă transmit ceva.
tinue tradiţia celei de acum trei ani, fel, de curînd, crisciorenii au con murile sau unor tineri care refuză să tea de a se repartiza avansuri daş şi Geoagiu au împărţit cîte — Un moment, să notez. Pînă la data de 19 aprilie, s-a
a cărei faimă depăşise hotarele ra statat cu bucurie că la căminul cul participe la viaţa culturală a comu băneşti lunar sau cel mai tîrziu 10 lei la zi-muncă. Cea din Be- — La 31 martie, s-a realizat realizat planul de însămînţări în
ionului. tural din comuna lor cortina s-a ri nei, tov. I. Crăciun, prezentatorul riu 5 lei, iar cea diri Pricaz 15 în proporţie de sută la sută pla proporţie de 98 la sută, iar cel
dicat din nou. Deci afirmaţiile co programului a reuşit să creieze în trimestrial, pînă la 50 la sută lei. Colectiviştii Toma Crăciun, nul de colectare la carnea de de autoimpuneri în proporţie de
In primul rînd a existat preocu respondentului nostru s-au adeverit. rlnduriie spectatorilor u atmosferă Ion Şerban şi Ion Adam din vită pe trimestrele I şi II ale a- 45 la sută.
pare pentru selecţionarea oamenilor După aproape o lună şi jumătate de vie. din veniturile băneşti ce li se nului curent. Fruntaşi în acţiu
apoi procurarea costum aţilor şi in muncă încordată, noua echipă artis Pricaz, au primit între 1650 şi — Altceva ? '•
sfirşit — rezolvarea problemei prin tică din Crişcior şl-a făcut apariţia 1’iebuie menţionat că succesul ob cuvin, pentru munca depusă. 2.055 lei. — , Deocamdată latîU.
cipale — punerea în scenă a reper la rampă. Ea a prezentat în faţa li ţinut după prima reprezentaţie este
toriului ales. nul numeros public piesa „Rămăşa destul de lăudabil. Asemenea pro (Din rezoluţia şedinţei plenare
gul", în care sînt satirizate relaţiile
Odată cu începerea repetiţiilor, că morale ale societăţii burgheze. grame artistice vor mai fi date şi în a C.C. al P.M.R. din 16-17 iu
alte comune ale raionului. După cum
minul cultural din Crişcior, a înce Cu mult talent au reuşit să inter s-a hotărît fondurile provenite din lie 1956).
preteze roiurile Iui „Teodorea şi al prezentarea spectacolelor de către e- Ţinînd cont de această reco
put să fie frecventat de tot mai mulţi chipa artistică din comuna Crişcior,
tineri. Aici ei puteau fi văzuţi în fie Smăiăndiţei“ tovarăşii Florin Jorza vor fi vărsate in contul festivalului. î n t o v ă r ă ş i r e a g r i c o l a -mandare, zilele trecute, majorita
şi Stela Tulea. Munca lor pentru In tea gospodăriilor colective din
care zi la ore diferite cum se strădu terpretarea cît maî reală a acestor Toată această activitate reprezintă raionul Orăştie au împărţit co în plină dezvoltare
iau să interpreteze cît mai aproape personagii, a fost răsplătită cu multe un început destul de bun. Ea dă ga lectiviştilor primul avans bă
aplauze de către spectatori. De un ranţia încă de pe acum că echipa ar
de realitate un cîntec, o doină a mo frumos succes s-a bucurat şi echipa tistică din comuna Crişcior va repre nesc. Dezvoltarea mai multor întovărăşirea agricolă „Ţiara nerală, însămînţările din toam primite în întovărăşirea agri
de fluieraşi, formată din tovarăşii zenta cu cinste locuitorii din aceas
ţilor, executată la fluier, sau un joc Haţegului“ din Haţeg, şi-a ser nă şi cele ce se vor face în colă.
popular. Cea mai mare parte insă a
acestor artişti amatori a fost preo Paul Antonescu şi Octavian Glava. tă comună Ia cel de al Il-lea fes Pepiniere viticole bat la 1 aprilie a. c. aniversa primăvara aceasta, întreţinerea încă de la inaugurare, condu
cupată cu pregătirea piese* de teatru Ei au acompaniat cu multă precizie tival regional al tineretului. rea unui an de la inaugurare. şi recoltatul culturilor s-au fă cerea întovărăşirii „Ţiara Haţe
,,Rămăşagul“ de Vasile Alecsandri. artistică pe tovarăşul Mircea Mo In raionul Orăştie, viţa de vie Deşi tânără, datorită muncii de cut şi se vor face în comun, gului“, şi-a dat seama că mijlo
I. MANEA ocupă o suprafaţă destul de puse de întovărăşiţi, datorilă produsele repartizîndu-se nu nu cul cel mai bun pentru întă
mare. Cu toate acestea, pînă în preocupării comitetului orăşe mai după suprafaţa adusă în rirea întovărăşirii lor, este crea
IN LABORATORUL UZINEI anul 1955 ,în raion nu exista nesc de partid şi a sfatului întovărăşire ci şi în raport cu rea unui fond de bază. In acest
nici o pepinieră pentru a pro popular al oraşului, aceasta a zilele-muncă efectuate. scop, comitetul de conducere în
Cinci şi-a luat duce viţe altoite necesare com obţinut în scurt timp rezultate frunte cu Laurenţiu Tămăşloni,
diploma de ab pletării golurilor din viile pe rod, frumoase, fapt oe o face să se Rezultatele bune obţinute de preşedinte, şi Ioan Zepa, secre
solvire a facul cît şi înfiinţării de noi plantaţii. situeze printre întovărăşirile de întovărăşire au convins pe mulţi
tăţii, chimisia frunte ale raionului Haţeg. Cu dintre membrii ei să-şi aducă şi tar, a trecut la încasarea taxei
Magda Fedoriuc La îndemnul inginerilor şi toate că s-a inaugurat cu 58 alte suprafeţe de teren pe care de înscriere. Intovărăşiţii au în
s-a prezentat cu tehnicienilor agronomi şi sub de familii oare au unit la un la început nu le-au înscris în sămânţat anul trecut 2,74 ha. cu
repartiţia în mi îndrumarea directă a acestora, loc peste 37 ha., la numa5 două întovărăşire. întovărăşită Măriţi porumb şi trifoi pentru fondul
nă la U z i n a în anul 1955 gospodăria colec săptămâni după constituirea ei Şandru, de pildă, la constitui de bază. Produsele de pe aceas
„Victoria" Că- tivă din Geoagiu, a înfiinţat o — adică la 15 aprilie 1956 — rea întovărăşirii a însoris numai tă suprafaţă au fost valorificate
lan. pepinieră care a produs circa adunarea generală a întovărăşi 0,58 ha. De curînd ea a mai în întregime. In felul acesta, la
30.000 bucăţi viţe altoite. Ve rii a discutat primirea a încă 26 adus în perimetru încă 1,70 ha. numai cîteva luni de la înfiin
...Au t r e c u t niturile mari obţinute în urma de familii care au adus ou ele Tot aşa au procedat şi Moise ţare, întovărăşiţii din Haţeg au
valorificării lor, i-ia determinat suprafaţa de 21 hectare. Şerban care a înscris la înce dispus de un fond de bază în
de-atunci cîteva pe colectivişti să menţină pepi put 0,67 ha. iar acum suprafa sumă de 2.815 lei. Din această
niera şi în prezent. In toamna anului trecut, după
luni încheiate. ce fusese arată cu tractoarele ţa lui totalizează 1,25 ha., iar sumă s-ia oumpărat o semănă
Exemplul colectiviştilor din S.M.T.-ului o suprafaţă de 16 oea a lui Ioan Neidani Peonescu toare pentru grîu. Anul acesta,
Tînăra absol Geoagiu a fost luat şi de co hectare a fost însămînţată cu 1,27 ha. după ce la început se adunarea generală a hotărît ca
lectiviştii din Vinerea. In acest grîu. Pe alte 5,61 hectare s-au înscrisese cu numai 0,46 ha. pe lingă valorificarea produse
ventă a căpătai an, în raionul Orăştie' sînt 6 executat arături adinei de toam Acest lucru a făcut ca spre în lor de pe cele 2,74 ha. însămîn
pepiniere de viţe altoite (2 ia nă, iar în primăvara acestui an, tovărăşire să se îndrepte aten ţate cu trifoi şi ovăz, să mai
experienţa pu gospodăriile colective, 3 aso tot cu tractoarele S.M.T.-ului, ţia multor ţărani muncitori din
ciaţii şi - o pepinieră raională), s-au arat peste 26 hectare, care afară. Faptul e dovedit prin predea şi o cantitate de 10 kg.
nerii în practică în care se vor produce peste fie că au fost însămînţate cu aceea că, în adunarea generală boabe grîu şi porumb de fiecare
a cunoştinţelor 400.000 viţe altoite. Materialul cartofi, fie că urmează a fi în oe va avea loc în curînd, unul hectar. Aceasta in scopul creş
săditor produs în aceste pepi sămînţate ou porumb. In baza din punctele ordinei de zi va fi terii fondului de bază, din care
din facultate. Ca niere satisface în întregime ne hotărârilor luate de adunarea ge şi discutarea cererilor a încă 7 să fie cumpărată apoi o seceră-
cesarul anual din raion. familii oare au solicitai să fie 'oare-legătoare.
o dovadă, este
PEJLE FARCAŞm
faptul că actual
mente conduce cu multă competenţă laboratorul uzinei. V-o prezentăm în clişeu, cercetind cu
atenţie structura complicată a fontei elaborată în furnalele uzinei.
