Page 6 - 1957-04
P. 6

DRUMUL SOCIALISMULUI '•                                                                                                                Nr. T í8

Pag, 2                                                                                                  nonani*ruwwrKKW                                                                  ¦TEBSssranmiEnx

                                                                                                                                                                    P ro b le m e actuale ale intele ctu alităţii

Experienţa pozitiva                                                                                                                                                 A Intre vorbe şi fapte
trebuie generalizată

La uzina „Victoria“ din Că- O altă metodă care dă rezul­                                                                                                               In decembrie 1956, a avut               tu, directorul şcolii elementare      face însă ca ea să stagneze.
lan, în noul an al învăţămîntu- tate bune şi e folosită în munca                                                                                                    loc Ia Haţeg consfătuirea inte­            de şapte ani, care a exprimat         Oamenii se conving pe zi ce tre­
lui de partid s-au deschis mai cercului de economie concretă                                                                                                        lectualilor din cuprinsul raionu­          de-altfel hotărîrea intelectuali­
multe cercuri de economie con­ de la turnătorie, este aceea                                                                                                         lui, unde s-a discutat contribu­                                                 ce de superioritatea muncii în
cretă. In cele cîteva luni de ac­ că, după pregătirea şi expune­                                                                                                    ţia acestora la culturalizarea             lor din întreaga comună, ai fi
                                    rea temei de către tovarăşii cei                                                                                                maselor de oameni ai muncii                putut crede că de-acum proble­        colectiv cu unelte şi mijloace
tivitate, unele din ele, prin fe­   mai competenţi, se stabileşte un                                                                                                de la sate. Legat de aceasta,              ma centrală ce va sta în faţa         mecanizate. Acest lucru îl expri­
lul cum s-au ocupat de proble­                                                                                                                                      s-a dezbătut şi felul cum mun­             intelectualilor din Pui va fi so­     mă viu cele 18 cereri pentru
mele organizării producţiei, au colectiv din rîndurile cursanţi­                                                                                                    ca de culturalizare este îmbina­           cializarea agriculturii. Faptele
adus o serioasă contribuţie la lor care pe baza temei expuse                                                                                                        tă cu acţiunea de socializare a            au dezminţit însă afirmaţiile.        construirea unei întovărăşiri a-
                                    vine cu propuneri care să ducă                                                                                                                                             De la consfătuirea din decem­         gricole în Pui. Poziţia pe care
îmbunătăţirea lactivităţii econo­   la îmbunătăţirea muncii în sec­                                                                                                 agriculturii.                              brie au trecut trei luni, iar cele    s-au postat însă intelectualii de
mice a uzinei. O experienţă         ţie. Ca rezultat al acestei me­                                                                                                                                            petrecute aci nu dovedesc cu ni­      aci — care n-au fost la înălţi­
                                    tode, pînă în prezent, s-au fă­                                                                                                    Lucrările consfătuirii au fă­           mic contribuţia pe care intelec­      mea sarcinilor — nu este cea
pozitivă în acest sens a dobîn-     cut un număr de 40 propuneri                                                                                                                                                                                     potrivită. Angajamentul lor
dit cercul de economie concre       din care 27 au şi fost aplicate.                                                                                                cut ca mulţi din intelectualii
tă de La secţia turnătorie. Să                                                                                                                                      satelor să se simtă şi mai mult                                                  luat la consfătuirea din decem­
                                                                                                                                                                    mobilizaţi în munca pentru a-
vedem cum ia muncit !acest cerc. Indrumînd .activitatea cercului                 In anul trecut, ferma de ol a gos podăriei colective din Turda?, număra            tragerea ţărănimii muncitoare              tualii să şi-o fi dat în această      brie 1956, s-a dovedii a fi lip­
  Organizaţia de bază şi con­                                              numai 200 capete. Datorită veniturilor mari pe care le-au obţinut, colecti­              către sectorul socialist din agri-                                               sit de seriozitate, absolut for­
ducerea secţiei au analizat a-      de economie concretă, organiza­        viştii au mărit numărul oilor. In pre zent au 270 ol şi peste 150 miei.                  cultuiă. Intelectualii comunei             perioadă.
mănunţit principalele lipsuri e-    ţia de bază s-a îngrijit şi de                                                                                                  Toteşti, oferă din acest punct                                                   mal.
xistente în activitatea secţiei     studierea profundă, pe bază de               In clişeu : Ioan Popa, ciobanul gospodăriei colective, în mijlocul oi­             de vedere un exemplu, ce e bine              Au trecut trei luni. La Ga­
turnătorie şi cu !ajutorul unui     notiţe a tematicii indicate. Bi­                                                                                                să fie urmat de către toţi inte­           laţi 21 familii de ţărani mun­          Acest angajament vorbea cu
                                    blioteca cabinetului tehnic şi a       lor pe care le îngrijeşte cu multă pri cepere.                                           lectualii satelor noastre şi-n             citori s-au unit, constituind o       foarte multă emfază, cum că
                                                                                                                                                                    special de către cadrele didac­            întovărăşire agricolă. S-au mai       munca pentru transformarea so­
colectiv din care făcea DartS şi > secţiei a fost înzestrată cu cărţi                  C Â R TI NOI                                                                                                            înscris după inaugurare şi alte       cialistă a agriculturii, va fi spri­
propagandistul Gh. Andrea, s-a şi manuale tehnice, precum şi                                                                                                        tice.                                      familii. Din păcate însă, nici        jinită nu numai prin puterea e-
stabilit programul cercului de cu operele clasicilor marxism-                        O lucrare despre răscoala din 1907                                                Analizînd însă starea lucru­            primii şi nici cei care s-au în­      xemplului personal, ci şi prin­
                                                                                                                                                                                                               scris ulterior, nu exprimă con­
economie concretă. Acest pro­ leninismului. Astfel de materia­            Cu prilejul aniversării a 50                   ŢĂRANILOR DIN 1907“ de                     rilor în comuna Pui, n-am pu­              tribuţia pe care să şi-o fi dat       tr-o muncă culturală axiată toc­
gram a fost axat pe următoare­ le ce stau la dispoziţia cursan­         de ani de Ia răscoalele ţâră-                    Gh. Matei. Cartea este o mo-               tea spune acelaşi lucru. Refera­           intelectualii. La Galaţi sînt trei
le teme:                                                                neşti din 1907 în Editura de                     nografie ştiinţifică elaborată pe          tul prezentat în cadrul consfă­            cadre didactice. Problema trans­      mai pe acest obiectiv. Puterea
   — metode ce trebuie folosite     ţilor există şi la biblioteca clu­  stat pentru literatură politică a                bază de documente şi de rela-              tuirii din decembrie anul trecut,          formării agriculturii şi îndru­       exemplului personal, aşa după
                                    bului întreprinderii. Cursanţii     apărut „RĂSUNETUL INTER-                         ţări din presa vremii din ţară             a scos în evidenţă lipsa de in­            marea ţăranilor către o viaţă         cum am văzut, a lipsit cu de-
pentru îmbunătăţirea calităţii la au deci posibilităţi largi pen­                                                                                                   teres pe care o manifestă faţă             mai îmbelşugată şi mai bună,          săvîrşire. Or, tot absentă a fost
radiatoare:                                                             NAŢIONAL AL RĂSCOALEI                            şl străinătate.                            de culturalizarea maselor, pe              le este însă străină celor trei       şi contribuţia unei activităţi cul­
   — importanţa  normelor cu        tru studierea teoretică a pro­                                                                                                  de-o-parte, iar pe de altă parte           învăţători ai satului. Tot în a-      turale eficace. Nici în Pui, nici
                                    blemelor. In scopul lămuririi                                                                                                   faţă de problema socializării a-           fara acţiunii au rămas şi cele        în Galaţi, nici în Ponor sau în
motivare tehnică şi posibilitatea                                                    N. HOLBAN — Luminile Patriei                                                    griculturii, intelectualii acestei        două cadre didactice din satul        alt sat, nu s-au mai dat pro­
introducerii lor în procesul de     unor probleme neclare, propa­                                                                                                    comune. Ascultînd atunci cu               Ponor, învăţătorii Magdalena          grame artistice, de multă vreme.
                                    gandistul cercului şi tovarăşul                                                                                                                                            L8y şi Ilarion Verdeş, a căror
producţie la turnătorie:                                                      Broşura „Luminile Patriei“                 să meargă cu un pas înaintea                vîntul tovaiăşului Nicolae Bu             muncă ar fi putut face ca în­            Se poate afirma că în această
   — despre posibilităţile de re­   oare a predat lecţia, fixează cî-      prezintă într-o formă populară                industrializării, ce rol au hidro                                                     tovărăşirea existentă în sat să       comună , muncesc pentru înră­
                                                                           obiectivele planului de electrifi-            şj termocentralele ridicate şi                                                        crească în mod simţitor. Aceştia
ducere a preţului de cost;          te o zi din săptămînă (după a-         care a ţării elaborat pe o pe-                ceje -n COnstrucţie pentru dez-                                                       n-au vorbit oamenilor despre a-       dăcinarea ideii transformării so­
   — sistemul de funcţionare a      miază) pentru a da consultaţii                                                                                                                                              vantajul muncii în comun al          cialiste a agriculturii doar pre­
                                    celor care solicită acest lucru.       rioadâ de 10 ani şi realizările               Voltarea economiei naţionale,                                                         pămîntului şi poate chiar dacă        şedintele sfatului (Ioan Roman)
gospodăririi chibzuite, ce irm      Muncindu-se în acest fel, expu­                                                                                                                                                                                  şi secretarul comitetului comu­
                                    nerile şi seminariile se bucură        obţinute îh primii 5 ani de în-                             —_                                                                                                            nal de partid (Ioan Dobrei). Cu
portanţă are el pentru o între­     din partea celor 28 de cursanţi        făptuire a planului. In diferitele                                                                                                                                        toate solicitările ce le-au fost
prindere şi metodele de aplica­                                                                                                          Despre eczeme                                                                                               făcute pentru a-şi da contribu­

re;                                 de o frecvenţă de peste 90 la          capitole ale broşurii se arată de                                                                                                   o făceau, rămîncau desigur tot ţia, intelectualii au rămas pa­
   — despre căile de creştere a
                                    sută.  V. PIŢAN                        ce este necesar ca electrificarea                                                         cal nu este acelaşi de la început pînă fără rezultate, pentrucă din dis­ sivi şi au căutat chiar să se es­
productivităţii muncii şi despre                                                                                         Eczema are mai multe faze. Prima la sfîrşit. El este diferit în raport cu cuţii pare că nici ei personal nu chiveze, ca de pildă; Boris Hol-

rentabilitatea întreprinderii.

   In program au mai fost pre­             „inventatorii“ unei aritmetici                                                fază se manifestă printr-o roşeaţă în­     faza eczemei. In genere e mai bine         sînt convinşi de acest lucru.         bură — director de şcoală din
                                                                                                                         soţita adesea de un edem (umflarea         ca organismul să fie liniştit, reco-                                             Galaţi, care, în zilele cînd s-ia
văzute şi alte lecţii specifice       Eram în gara Călan aşteptînd         tne salam, 3 felii de pîine şi                pielii). In faza doua pe roşeaţa des­      mandîndu-se bolnavului să fie inter­         Despre pasivitatea intelectua­
                                    trenul spre Deva, Şl cum tre­          00 grame rom. După ce am fost                 crisă apar o serie întreagă de bă-         nat sau să stea în casă, ştiind că         lilor din Pui faţă de socializa­      muncit pentru înfiinţarea înto­
muncii de la turnătorie.            buia să aştept mai bine de o           servit am cerut nota de plată.                şicuţe. In faza treia băşicuţele se rup    frecarea hainelor, frigul, ploaia, au      rea agriculturii, se mai pot          vărăşirii, a fost mereu sau „ple­
   întocmite în acest fel, progra­  jumătate de oră pînă să soseas­                                                      dînd o stare de zemuire, placardul                                                    spune şi alţe lucruri. De pildă
                                    că trenul, mi-am zis că nu stri­          — Da, tovarăşe-.. 2 + 0,90                 (zona bolnavă) fiind presărat de o         afecţiune iritantă.                        o serie de conducători de insti­      cat“, sau extrem de „ocupat“.
mele de studiu au devenit pro­      că să iau o gustare şi o ţui-          +' 1,60 = 5. Am plătit şi mă                  mulţime de găurele, care atunci cînd                                                                                           In comuna Pui există pe lin­
grame menite să ducă la îm­         culiţă. Zis şi făcut. Am intrat                                                      zemuiesc, inundă întreg placardul cu                                                  tuţii nu vorbesc salariaţilor pe
bunătăţirea muncii secţiei. Or­     la bufetul cooperativei „Munci­        gîndeam să plec. Dar parcă nu                 un lichid citrin (gălbui). In faza a                                                                                        gă însemnatul număr de cadre
ganizaţia de bază (secretar Gh.     torul" care se află în spatele         mă lăsa Inima- Vedeam că am                   patra zemuirea încetează, pielea ră-       In prima fază a bolii cînd predo­ care îi au, despre necesitatea şi              didactice şi trei medici. Nici a-
Speriosu) se îngrijeşte ca în ­                                            fost „ciupit" şi vroiam să văd                mîne netedă subţiată şi lucioasă, iar                                                                                       ceştia nu s-au străduit a fi mai
tocmirea şi expunerea fiecărei      gării şi am comandat 100 gra-          dacă „figura" se mai repetă,                  în faza a cincea, înainte de complec­      mină congestia şi zemuirea se va a- avantajele de pe urma transfor­              zeloşi, ori poate ,că dînşii au
teme, să se facă cu exemplifi­                                             sau dacă eventual, aşa grăbit                 ta vindecare, se prezintă o piele care                                                                                      părerea că ei nu fac parte din
cări concrete din secţie. In fe­                                           cum era, gestionarul a greşit                  se descuamează (jupoaie) pînă devine      plică un tratament calmant, .compre­ mării socialiste a agriculturii.            intelectualii comunei, ci dintr-o
lul acesta se trezeşte interesul                                                                                                                                                                                                                     categorie ceva mai „aparte“ şi
cursanţilor asupra studierii pro­                                          fără să vrea.                                                                            se cu ceai de muşeţel, acid boric, Numai aşa se explică faptul că                în consecinţă n-au nici în clin,
                                                                                                                                                                    etc. In cazul cînd pansamentele ume­ i cei şase salariaţi ai Oficiului           nici în mînecă cu problemele pe
blemelor prevăzute în program.                                                                                                                                                                                 ! P.T.T. (dirigintă Paraschiva        care satul le frămintă.
                                                                                                                                                                    de nu sînt tolerate şi cînd nu zemu-         Puy) ce posedă între 2—3 ha.
                                                                                                                                                                    ieşte prea abundent, se pot da creme         teren fiecare, nu şi-au făcut încă

                                                                                                                                                                    şi deasupra lor comprese umede. Tot cereri pentru a intra în întovără­

Obiceiuri care trebuie combătute                                                    — Altul la rînd...                   cu aspect normal.                          pentru închiderea zemuirii se badijo-      şire agricolă. Acelaşi lucru se          Iată dar cît de mult au ţinut
                                                                                                                            Apariţia eczemei are două cauze.        nează cu nitrat de argint, zilnic sau      poate spune şi despre tovarăşii       angajamentele pe care intelec­
  Mihalţ este o comună care rnunal nu au făcut însă nimic                    — Eu, tovarăşe, doresc 100                                                                                                        Petru Mara şi Mina Andrei, pri­       tualii acestei comune şi le-au
deţine suprafeţe mari de teren. pentru a arăta ţăranilor mun­              grame salam, 5 felii de pîine şi              Prima este cauza predispozantă. Ea         la două zile. In faza doua a bolii se      mul contabil la cooperativa           luat în adunarea de la Haţeg.
In epoca I-ia aici au fost plani­ citori cît de păgubitor este acest       un pahar cu apă minerală —                    se caracterizează prin insuficienţă he­    dau creme sau paste. In caz că ecze­       „Plugarul“, iar cea de-a doua,        Iată cît de netemeinic s-a dove­
ficate a se însămînţa peste 370 obicei.                                    zise unul dintre consumatori.                 patică, tulburări endocrine, tulburări     ma se opreşte din evoluţie, se trece       laborantă la baza de recepţie         dit cuvîntul lor. O asemenea a-
ha. din care s-au însăm înţat’ Există ţărani mun:itori ca,                                                               de nutriţie, diabet, infecţii cronice,     la reducătoare. Reducătoarele pot fi       din Pui, a căror părinţi au su­       titudine nu le poate în nici un
                                                                              — Poftim... 2 + 0,30 + 1,50                etc. Bolnavii care sînt surmenaţi, iri­    slabe (ihtiolul), mijlocii (oleu de        prafeţe de teren agricol, dar         caz . face cinste şi nersistînd în
                                                                                                                         taţi, cu un, somn neregulat, sînt pre-     Cad) sau forte (crizarobină).              n-au făcut încă nimic spre a-i        ea, vor pierde fără îndoială
pînă la 28 martie circa 300 ha. Simion Breazu, Victor Cernău,              - 4 (?)-                                      dispuşi la eczeme. A doua cauză pro­                                                  convinge să păşească cu încre­        stima oamenilor care au crezut
                                                                                                                         vocatoare, la rîndul ei poate fi de           întrebuinţarea acestora o poate face    dere pe drumul vieţii noi, al         sincer în promisiunile solemne
Aceste cifre ne arată că însă- Simion Comşa şi alţii, care                          II „ciupise" şi pe acest con­        natură internă şi externă. Cauza ex­       numai medicul pentrucă aplicarea lor       muncii în comun.                      pe care le-au făcut.
                                                                                                                         ternă constă în aceea că orice exci­       la timp nepotrivit poate să ducă la
mînţările din epoca — I-a se s-au convins din proprie ex­                   sumator. Urmă altul căruia îi                 tant extern poate declanşa eczema.        o redeşteptare a eczemei. Un alt tra­         Un caz asemănător îl oferă            E cazul^ca intelectualii comu­
apropie de sfîrşit în comuna perienţă că pe terenurile arate                luă peste preţ 0,70 lei, tar unei             Astfel acţionează agenţii mecanici —       tament foarte bun este Röntgenterapia.                                          nei Pui, să dovedească prin fap­
                                                                                                                          fizici, ca frecături, căldură, vopselele  Trebuie reţinut că se pot face trei se­    profesorul Ioan Rădulescu de la       te că îşi înţeleg pe deplin me­
Mihalţ. S-ar putea spune că cea cu cel puţin 2 săptămîni înain­             femei 0,40 lei. Am făcut un                   de păr. Cauzele interne provin din a-      rii, o serie fiind constituită din trei   şcoala de 7 ani din Pui, care,        nirea, că sînt în stare să răs­
                                                                                                                          limentelc cele mai variate. In special     şedinţe la intervale de 6 luni una de     atunci cînd e vorba să dea sfa­       pundă prin rezultate concrete
mai mare parte a ţăranilor te de însămînţare se obţin re­                   calcul aritmetic şi mi-am dat                 carnea şi conservele pot da eczeme.        alta. Aplicaţii mai dese dau dermite      turi altora se arată foarte pri­      înaltei preţuiri pe care puterea
muncitori le-au şi terminat. Dar colte sporite. Era foarte util             seama că în 5 minute gestio­                                                             după Röntgen, ' care se traduc prin       ceput, dar care, atunci cînd se       populară o acordă intelectualită-
                                                                                                                             In privinţa tratamentului trebuie a-    uscarea pielii, putînd duce cu vremea     cere să dea aceste sfaturi în
comuna Mihalţ mai are planifi­ dacă organizaţia de partid şi                narul Petru Haras şi Elena Ha-                mintit că există tratamente locale         chiar la cancere pe radio-dermite.         primul rînd socrului său, nu         ţii. Trebuie să se renunţe la vor­
                                                                            ras (soţia lui nesalariată, dar               care se adresează leziunilor şi indi­                                                 mai scoate nici-o vorbă sau în
cată pentru a se însămînţa cu sfatul popular comunal, popu­                 părtaşă la afaceri), îşi însuşise­            rect prin calmarea excitanţilor porniţi       Tratamentul general într-o eczemă       ultimă analiză, găseşte imediat      be, la angajamente pompoase,
porumb o suprafaţă de peste larizau experienţa fruntaşilor                                                                de la focar în terenul eczematos şi        este de asemenea foarte important. El      „motivări“.
                                                                                                                          medicamente interne care se adresea­       poate fi fixat şi condus doar de me­                                            luate „ocazional“, doar pentru
1.700 ha. teren. Din această recoltelor bogate, Din aceasta                 ră fraudulos suma de 1,80 lei.                ză terenului organismului propriu          dic de la caz la caz. Un lucru de             Faptul că intelectualii din
                                                                            Dacă în 5 minute îmi spuneam                  zis. Tratamentul extern are o mare         asemenea nu trebuie neglijat pentru                                             „ochii lumii“. Nu de cuvinte
suprafaţă nu s-a arat însă pînă ar fi putut învăţa şi acei ţărani           eu şi-a însuşit 1,80 lei, într-o              importanţă fiind capabil uneori singur     eczemă : este regimul.                     Pui se ocupă nesatisfăcător de
                                                                                                                          să vindece leziunea. Tratamentul lo-                                                  această problemă nu va putea         umflate şi goale e nevoie, ci de
acum decît 433 ha. Aceasta e muncitori care luîndu-se după                                                                                                                                   Dr. RADU NICOLAE
                                                                                                                                                                                                                                                     stăruinţă şi dorinţă sinceră de
puţin faţă de numărul mare de obiceiurile învechite, amină lu­                      oră înseamnă că îşi va însuşi
                                                                                    14,16 tel, în 8 ore 113,28 lei, în­                                                                                                                               a munci.
atelaje din comună.                 crările de la o zi la alta.
                                                                                                                                                                                                                                                                        VIORICA GOLUMBEANU
Tovarăşul Ştefan Breazu, teh­ Este necesar ca organizaţia                           tr-o lună 2.945,28 lei.
                                                                                                                                                                                                                                                                                 corespondentă
nicianul agronom al comunei, de partid şi sfatul popular să                            Conducerea cooperativei tre­
                                                                                    buie să ia măsuri împotriva ce­
recunoaşte că în Mihalţ mai ia toate măsurile, pentru a mo­

dăinuie obiceiul învechit de a biliza ţăranii muncitori să e-                       lor care caută să inventeze o

se lăsa pămîntul nearat pînă        fectueze cît mai degrabă arătu­                 nouă aritmetică.
la însămînţare. Nici tov. Brea­     rile necesare însămînţărilor din
zu şi nici membrii Comitetului      epoca a Il-a.                                                            v. p.
executiv al Sfatului popular co

                                                                                                                         ...şi depăşiri exagerate gătiţi. Ele avînd ca scop exami­                             rea planului sau mărirea pro­         şilor trebuie să se bucure de
                                                                                                                                                                    narea muncii, a gamelor de o-              ducţiei.                              toată atenţia. Pentru aceasta
P EsNistTe mRuUlu i ÎdMe Bn oUrmNaĂre TaĂmŢuInRciEi AIn legătură cu sarcinile ce re­                                     de norme pe de altă parte                  peraţii, trebuie să se constate                                                  este însă necesar ca oricărei
                                                                                                                                                                                                                  Cînd se examinează aceste          metode a fruntaşilor să i se a-
vin normatorilor, mai circulă,                                                      în acele locuri unde normele nu        Tot în secţia de locomotive,             dacă succesiunea acestora est"             locuri înguste, nu se poate ne­       corde protecţia prevăzută de
din păcate, în unele întreprin­                                                     se realizează şi în al doilea rînd   partida de sertare condusă de              justă, dacă sînt necesare şi dacă          glija nici verificarea procesului     lege. O sarcină deosebit de im­
deri păreri greşite. In general                                                     unde se obţin realizări exage­       Ioan Pienar, realizează norme­             pot fi simplificate prin alte              tehnologic. Lichidarea locurilor      portantă a normatorilor, în stu­
se crede că sarcina normatori­                                                      rate şi să propună organelor de      le de timp în proporţie de 240             game de operaţii, precum şi                înguste se poate face numai           dierea metodelor de muncă !ale
lor constă doar în a asigura                                                        planificare a proceselor tehno­      la sută în ore şi de 240 la sută           dacă este cazul să se schimbe              dacă se supun verificării toţi        fruntaşilor este ca ei să se o-
norme pentru cei care iau parte                                                     logice, cele mai economice pro­                                                 sculele şi dispozitivele utiliza­          factorii care influenţează asu­       cupe şi să vadă ce rol are frun­
activă la realizarea producţiei.                                                    cedee de muncă şi să stabileas­      în lei.                                    te, cu !altele mai eficace-                pra mersului lucrării. Aşa, de
                                                                                    că norme noi, după ce a fost            Acest lucru se datoreşte şi                                                        pildă, trebuie să se 'examineze       taşul în aplicarea noilor metode,
   Aceste păreri fac ca în cele                                                     elaborat noul proces tehnologic.                                                   Aici trebuie să menţionăm şi            capacitatea de producţie a locu­      în ce măsură contribuie pregă­
mai multe locuri, activitatea                                                                                            faptului că secretara secţiei,             faptul că dacă normatorii sînt             lui de muncă sau a maşinii,           tirea individuală, îndemînarea,
                                                                                       Pentru a exemplifica cele ex­     Cornelia Stîrcescu, din negli­              lăsaţi să se ocupe exclusiv cu                                                  capacitatea sau constituţia lui
normatorilor să se rezume doar                                                      puse mai sus, dăm cîteva exem­       jenţă, a îmborderat buletine de             stabilirea normelor, muncitorii           productivitatea, dacă sculele,
la a furniza întreprinderii nor­                                                    ple din atelierele noastre, din      lucru partidei în cauză de la               (!mai ales aceia care nu !au încă         dispozitivele şi materialele sînt     fizică şi care sînt operaţiile,
me. Fireşte, acest lucru nu este                                                    luna decembrie a anului 1956.        altă partidă, cît şi maistrului de          o !atitudine justă faţă de muncă)         cele mai juste şi corespunză­         respectiv elementele, procedeele
                                                 Ing. IOAN ONAC                                                           resort Coloman Niagy, care                vor considera activitatea acesto­          toare.                                sau modalitatea ca aceste meto­
                                                                                                                                                                    ra ca inutilă şi chiar dăunătoa­                                                 de să le poată însuşi orice mun­
                                    directorul Atelierelor C.F.R. Simerla                                                nu-şi gospodăreşte cum trebuie             re lor.                                       Vor trebui să se supună unei       citor şi ca atare ele să fie ge­
                                                                                                                         resortul ce-1 conduce din punct                                                       verificări minuţioase succesiu­       neralizate.
                                    de lansare a producţiei în mun­                                                       de vedere economico-financiar.               Dacă însă în munca normato­             nea operaţiilor şi factorii tehno­
                                    ca lor, asigurîndu-le normele                                                                                                    rilor se va pune accentul pe ra­          logici, apoi locurile de muncă           La atelierele C.F.R. Simeria
                                    corespunzătoare în vigoare. A-                                                           La secţia mecanică, rîndelarul         ţionalizare, dacă aceştia vor in­          precedente şi următoare, cît şi       nici un normator nu face acest
                                    ceastă sarcină este însă în ge­                                                       Sabin Popa a realizat norma                dica procedee de muncă mai                condiţiile tehnologice. Examina­      lucru în mod special, iar tov,
                                    neral neglijată. Fiind conside­                                                       în proporţie de 260 la sută în                                                       rea locurilor înguste trebuie să      ing. Zoltan Varany, şeful servi­
                                    rată ca o muncă administrativă,                                                       ore şi de 290 la sută în lei, din          juste şi mai bune, muncitorii             ducă neapărat la raţionalizarea       ciului tehnic, neglijează acest
                                    această sarcină este încredinţa­                                                      cauză că s-au dat terminate lu­            vor vedea că munca acestora                procesului de muncă respectiv,       lucru, crezînd că nu cade în
                                    tă unor funcţionari administra­                                                       crări de fapt neterminate                  este utilă şi vor simţi în munca           fie în privinţa organizării, fie     competenţa sa.
                                    tivi, care nu au cunoştinţele ne­                                                      şi La oare s-ia continuat lucrul şi       lor rezultatele şi efectele pozi­          a tehnologiei, fie în ambele pri­
                                                                                                                                                                      tive ale !activităţii multilaterale !a   vinţe.                                    La !atelierele noastre s-e !acor­
just. Conducerile întreprinderi­ cesare şi care nu sînt compe­                      Nerealizări de norme,                 în luna ianuarie 1957.                     normatorilor. Introducerea unor                                                  dă uneori norme de timp pen­
lor trebuie să se ocupe îndea­ tenţi să o rezolve.                                      pe de o parte...                                                             procedee noi face ca munca să               Studierea şi răspîndirea             tru lucrări ocazionale, din birou
proape de munca normatorilor, In Uniunea Sovietică cea mai                                                                Să alegem cele mai juste                   devină mai uşoară, mai spor­                                                     cînd lucrarea este terminată, pe
                                                                                                                                                                     nică.                                        experienţei fruntaşilor
pentru ca aceştia să-şi îndepli­ importantă sarcină a normatori­ La secţia de locomotive, par­                                  şi mai economice                                                                                                      bazia pontajului care este făcut
nească întocmai sarcinile care lor în stabilirea -timpilor de lu­ tida de pompe condusă de tov.                                                                         In fiecare grupă de norma-                       în producţie                 după bunul plac al meseriaşu­
                                    cru este raţionalizarea. In acest loan Homorodean, din cauza                              procedee de muncă!                     tori, trebuie să existe un spe­                                                  lui şi semnat (cu ochii închişi)’
le revin.                           scop întreprinderile bine organi­ numărului mare de muncitori şi                                                                 cialist care să nu aibă altă sar­             Studiere-a metodelor de muncă      de maistru. Pentru asemenea
                                    zate trebuie să aibă două orga­ a slabei organizări a locului de                         Normatorii, venind în contact           cină decît aceea de a studia şi            ale fruntaşilor în producţie este     lucrări este necesar ca maistrul
Care sînt sarcinile                                                                                                       direct cu muncitorii, cu ocazia            elabora cele mai juste metode              o problemă neglijată şi adesea        de resort să anunţe norma-torul,
                                                                                                                          normării timpului de muncă, îşi            de muncă, de a le verifica şi a            ocolită. Şi la noi metodele de        pentru !a urmări la faţa locului
           normatorilor             ne şi anume: unul care să se o- muncă, are o realizare a nor­                         pot da seama de deosebirile din­           le îmbunătăţi.                             lucru avansate sînt aplicate
                                    cupe cu planificarea proceselor                                                       tre procedeele de muncă bune şi                                                       numai principial, însă nu se          lucrarea de La început pînă la
   Principalele sarcini care re­    tehnologice şi altul cu norma­                  mei de 96 la sută în ore şi de        rele, scumpe şi economice.                     Lichidarea locurilor                   ţine o evidenţă a rezultatelor        sfîrşit.
vin normatorilor sînt: activita­    rea timpului de lucru şi raţio­                                                                                                                                             obţinute. De exemplu metoda
tea de raţionalizare a producţiei;  nalizarea, adică cu studierea şi                122 la sută în lei.                      Ei au posibilitatea să contro­              înguste în producţie                   Voroşin, aplicată la locurile de         Cu ocazia studierii timpilor
controlul locurilor înguste în      elaborarea celor mai bune şi                                                          leze procedeele de muncă stabi­                                                       muncă, ar schimba complect            de muncă va trebui să se acor­
producţie; studierea noilor me­     mai economice metode de muncă.                    La secţia cazamgerie, partida       lite, să le discute cu şeful sec­             Se întîmplă uneori că din ca­           faţa atelierului nostru, însă a-      de o atenţie deosebită şi să se
tode de muncă ale fruntaşilor în                                                    cutii de foc, condusă de Aurel        ţiei, maistrul, proiectantul şi            uza unor maşini sau a modului              ceastia se !aplică numai la 1 Mai,
producţie şi popularizarea aces­       O altă parte negativă a mun­                 Ardean, din cauze organizatori­       chiar cu controlorul de calitate           de deservire a unor locuri de              23 August etc-                        ţină seama de realizările frun­
tora în masa largă a muncitori­     cii de normare, constă în faptul                ce şi lipsă de interes din par­       şi după aceea să modifice, dacă            muncă, să apară locuri înguste                                                   taşilor în producţie şi în conse­
lor, asigurîndu-se totodată con­    că normele cuprinse în registre­                tea şefului de partidă şi a mai­       este cazul, procedeul respeeth                                                          Studierea şi popularizarea         cinţă să se aprecieze timpii în
diţiile necesare pentru aplicarea   le actuale de acord, nu arată în                strului Liviu Irinca, şi-a reali­      în înţelegere cu secţia de elabo          în producţie, care împiedică în­           metodelor de muncă ale frunta­        mod just.
                                    cea mai mare parte şi procesele                 zat norma în proporţie de 91           rare a proceselor tehnologice.
lor                                                                                 la sută în ore şi 106 la sută în                                                 tr-o anumită măsură îndeplinl-                                                     !Vom concretiza cele de mai
   Activitatea normatorilor nu                                                      lei. De !asemenea, lucrînd ou o           Aceste studii trebuie făcute de
                                                                                                                           oameni de specialitate, bine pre­
este numai tehnică; ea trebuie      tehnologice pentru care sînt va­                productivitate scăzută, datorită
                                    labile normele respective.                      nivelului său tehnico-profesional
astfel.desfăşurată îhcît întreaga                                                   scăzut, tov. Francisc Ivacsoni,
activitate a întreprinderii să se      De aceea este necesar şi e de                rîndelar, realizează norma de
                                    datoria normatorilor ca în ase­
bazeze pe norme tehnice progre­ menea cazuri să studieze pe te­ timp în proporţie de numai 84
sive, corespunzătoare realităţii.                                                   la sută în ore şi 112 la sută în
   Sarcina normatorilor este de            ren procedeele de muncă folosi­          lei.
                                           te de muncitori, în primul rînd
a ajuta organele de planificare,
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11