Page 61 - 1957-04
P. 61
Nr. 733 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
INFORMAŢII DE PARTID irea organizării procesului
I'
Se pregătesc temeinic de producţie — duce la îndeplinirea
pentru încheierea învăţămîntului ritmică şi pe indici a planului de producţie
de partid Exploatarea carboniferă Ţe- Pentru scurtarea timpului de această exploatare este rentabi
bea, ce aparţine Trustului mi perforare a găurilor în frontul lă şi aduce beneficii statului.
Cine trece în anumite seri rii au fost dezbătute în strînsă nier Brad, este, din cauza pre de cărbune, s-a introdus în ia-
prin comuna Lăpuşnic, raionul legătură cu sarcinile comunişti siunii prea mari, o exploatare bataje, în locul perforajului Productivitate mărită —
Iliia, vede că spre sediul căminu
lui cultural se îndreaptă grupuri lor de la sate, în lumina docu grea. De aceea, problema obţi pneumatic, perforajui electric, preţ de cost scăzut
de întovărăşiţi cu caete subţioa mentelor Plenarei din decembrie nerii unei producţii sporite de ceea ce a dus la scurtarea tim
ră. Sînt comuniştii şi ţăranii 1956. Cursanţii au dovedit că
muncitori fără de partid care aplică cele învăţate. Tovarăşii cărbune şi a unei productivităţi pului de perforare a găurilor de Urmarea firească a îmbunătăţi
studiază învăţătura marxist-le- Olivia Moise, Ananie Gheara şi
ninistă. , alţii, au reuşit printr-o temei mai înalte a muncii, a cerut din la 10 minute la un minut. De rii organizării procesului de pro
nică muncă de lămurire să a-
Propagandista oeroului, Lu- tragă în întovărăşirea agricolă partea colectivului de muncitori, asemenea, în toate sectoarele ducţie şi a muncii în subteran,
creţia Costea, se pregăteşte pe ţăranii muncitori Eugenia
temeinic pentru fiecare expune Nagy, Lenuţa Asinefta, Petru tehnicieni şi ingineri de aci să minei sînt asigurate şi pregătite a dus la realizarea ritmică a
re şi convorbire, explică clar, Cibi etc.
rezolve anumite probleme care noi locuri de muncă. sarcinilor de plan lunare şi tri
evită întrebuinţarea de termeni Pregătirile pentru organiza
Tînărul ceramist Tudor Mare? de Ia secţia confecţionare a Fabricii > să ducă la îmbunătăţirea orga Munca în abataje fiind bine mestriale, la o simţitoare oreş-
greu de înţeles şi explică expresii rea încheierii anului de învăţă- de teracotă din Deva, s-a evidenţiat prin realizările deosebite obţinute ; nizării muncii şi a producţiei în
mînt în organizaţia de bază de pe linia îndeplinirii planului de producţie. In confecţionarea colţilor şi < sectoarele şi abatajele minei şi organizată, fiecare miner ştie tere a producţiei şi productivi
oare neapărat trebuie să fie cu- la întovărăşirea din Lăpuşnic, se l plăcilor de teracotă, ei obţine în mod frecvent depăşiri de normă de peste < prin aceasta ta îndeplinirea rit în mod precis ce are de făcut. tăţii muncii şi la o reducere co
desfăşoară sub semnul intensi ) 200 la sută, dînd în acelaşi timp produse de cea mai bună calitate. ^ mică şi la toţi Indicii a planului La acest luoru s-a ajuns dato respunzătoare a preţului de cost
nosoute de cursanţi. ficării ajutorului dat cursanţilor ) Clişeul alăturaţ îl prezintă pe utemistul Mareş, Ia locul de muncă. !> de producţie. planificat.
de a ounoaşte mai bine proble rită faptului că a fost asigurată
Cu ocazia convorbirilor, cursan mele ce stau în faţa organiza Una din problemele oare a omogenitatea brigăzilor şi echi Pe întreaga exploatare, pro
pelor cit şi stabilitatea mineri ductivitatea muncii a crescut cu
ţii participă la discuţii, ridică ţiei de partid, al îmbunătăţirii
ajutorului şi controlului asupra Drumuri bune şi drumuri rele făcut obiectul unui studiu mai lor la locul de muncă. Aceasta 2,4 la sută faţă de plan. Aceas
probleme legate de viaţa comu felului cum se desfăşoară stu îndelungat a fost aceea a diri a dus, în acelaşi timp, atît la tă oreştere se datoreşte faptului
diul individual al cursanţilor. jării presiunii în abataje. După creşterea calificării cît şi la spe că în abatajele frontale randa
nei, de sarcinile organizaţiei Cînd mergi pe drum bun, pie- pe drumuri desfundate, pline de !multe încercări, s-a reuşit ca cializarea muncitorilor mineri pe mentul a oresaut cu 83 kg. căr
truit, calea ţi se pare mai scurtă, noroi şi băltoace. De ce ? Pen presiunea să poată fi dirijata, bune pe post. In abatajele ca
de bază. Temele privind trans după oum ţi se pare că pe un tru că locuitorii celor două sate, supusă voinţii omului şi exploa diferite genuri de lucrări.
drum prost, calea pe oare tre în frunte cu deputaţii comunali tarea cărbunelui să se facă în meră randamentele au înregis
formarea socialistă a agricultu buie s-o străbaţi nu se mai sfîr- — încă nu au scos „nasul la condiţiuni bune. In sectoarele minei, fiecare loc trat o oreştere de 640 kg. căr
şeşte niciodată. . Experienţa a- soare”. încă hibernează. Deşi, de muncă este asigurat şi pre bune pe post. Această creştere a
Cînd există preocupare ceasta au făcut-o locuitorii sate chiar locuitorii din cele două De asemenea, aci, s-a trecut gătit de schimbul anterior pen
lor comunei Sălaş — Haţeg. Cei sate sînt siguri că şoseaua bine ia exploatarea cărbunelui prin a- tru cel următor. Fieaare schimb . randamentelor planificate consti
faţă de invăţămintui de partid din Paroş, Sălaşul Superior şi întreţinută nu le aduce decît lu batajele frontale de mare capa perforează, trage juguri şi puş-’ tuie una din realizările cele mai
Sălaşul Inferior, au reparat dru cruri buhe, ei nu s-au gîndit s-o citate de producţie, iar transpor că pentru schimbul următor. însemnate ale colectivului aces
mul comunal pe distanţa de 9 tul cărbunelui din abataj şi pînă tei mine.
km. Au fost făcute şanţuri pen repare. Poate că acum, mai a- la rostogol (siloz), a fost com Pe lîngă acestea s-a, ajuns la
Anul acesta, în cadrul învă prevăzute în program, să fie tru scurgerea, apei, a fost îm plet mecanizat cu ajutorul sco o colaborare mai strînsă între Greşterea randamentelor pla
ţămîntului de partid din comuna predate la timp şi să se bucure prăştiat şi bătătorit pietrişul, în les cei din Nucşoara, care îşi curilor oscilante şi a transpor sectoarele auxiliare şi cele sub nificate pe posturi în abataje, a
Silviaşul Inferior, raionul Haţeg, de un viu interes din partea aşa fel încît acum . sălăşenii toarelor cu raclete. Sectorul II terane, ceea ce a dus la o mai mărit simţitor volumul produc
au funcţionat două forme ale cursanţilor. merg „de mai mare dragul” pe construiesc şi şcoala nouă, se al minei este cel mai mecanizat, bună aprovizionare a locurilor ţiei, a dus la creşterea produc
drumul bine întreţinut. Cei din de muncă ou vagonete goale, tivităţii muncii, ceea ce a făcut
învăţămîntului de partid: un Printre oursanţii oare în per vor gîndi să repare şi drumul procentul de mecazinare fiind lemn, scule, energie pneumatică posibil să se livreze peste plan
curs de studierea Istoriei P.M.R. manenţă s-au dovedit a fi bine Mălăieşti şi Nucşoara, merg încă şi electrică, cît şi la o mai bună cu 8,81 la sută mai mult cărbu
şi un cerc de politică curentă. pregătiţi, se numără tov. Ioan comunal. aci de 90 la sută. îngrijire şi întreţinere a utilaju ne. Tot datorită acestei creşteri
Datorită preocupării de oare a Coşei, Ioan Vasiu, Victor Suş- lui şi a mecanismelor prin exe însemnate a productivităţii mun-
dat dovadă organizaţia de bază, man şi alţii. ANDREI NASTASE cutarea la timp a reviziilor pe oii preţul de cost al cărbunelui
aceste cursuri s-au desfăşurat riodice şi a reparaţiilor oapitale. a putut fi redus cu 2,87 la sută
In momentul de faţă, propa corespondent faţă de sarcina planificată.
în bune condiţiuni. De remarcat gandiştii acestor cercuri, spriji
este faptul că nici una din lec niţi de către organizaţia de îmbunătăţesc calitatea şi reduc
ţii nu a fost amînată, fiind a- bază, ajută pe cursanţi dînd
sigurată în acelaşi timp o frec consultaţii şi ţinînd expuneri în preţul de cost al oţelului Roadele îmbunătăţirii organi Colectivul exploatării carbo
venţă corespunzătoare. Acest vederea pregătirii seminarului zării procesului de producţie în nifere Ţebea a obţinut incon
lucru a făcut ca toate lecţiile de sfîrşit de an. sectoarele minei Ţebea, au dus în testabil realizări frumoase, rea
Pînă nu demult, la fiecare cipalele cauze a repetatelor de blema calităţii producţiei treeîn- mod nemijlocit la realizarea rit lizări dare pot servi drept exem
consfătuire de producţie a oţe- păşiri a procentului admis de du-se pe un plan secundar. mică a planului, ceea ce i-a dat plu altor colective m iniere; dar
larilor hunedoreni, discuţiile rebut. Odată luate aceste măsuri, re posibilitate' colectivului aoestei acest colectiv întîmpină şi unele
erau axate pe problema rebutu Ca măsură de ordin general zultatele nu s-au lăsat prea exploatări să-şi realizeze şi să-şi greutăţi în muncă, greutăţi oare
rilor. Şi era natural să fie aşa. s-a dispus şi executat şcolari mult aşteptate. Primul succes, depăşească cu mult sarcinile de fac ca realizările lui să nu fie
După ce în anul trecut .pro zarea şi examinarea personalu deşi nu deplin, a fost înregis plan lunare şi trimestriale.
C ursanţii din B refelin trat în luna februarie, cînd pro pe măsura posibilităţilor de care
centul admis de rebut fusese lui tehnic de ia elaborare şi centul admis de rebut a fost de
pun în practică c e ie învăţate depăşit în medie cu 1,45 la sută, turnare, În vederea ridicării ni păşit ou numai 0,74 procente. Pentru a ilustra acest fapt, re dispune această mină.
în ianuarie a.c. procentul de de velului de calificare profesiona Luna martie a adus încununa dăm mai jos un grafic cu rea
Avînd ca obiectiv principal pe deplin felul cum s-a muncit păşire atinsese un nivel îngri lă a oţelarilor. Tot în acest rea eforturilor oţelarilor. Reali lizarea în procente a planului Greutăţile constau în lipsa
traducerea în viaţă a hotărîrilor de către organizaţia de bază cu jorător: 4,02 la sută. soop, conducerea combinatului zările au fost dintre oele mai sfredelelor pentru perforatoarele
partidului şi guvernului, organi cei înscrişi în cursul seral de în colaborare cu A.S.I.T.-ul, a bune. Ga primă şi fără exage pe trimestrul I la principalii in electrice, şi uneori a lemnului
zaţia de bază din satul Bretelin, partid şi metodele bune folosite. Conducerea combinatului şi organizat o „joie a oţelarului“, rare cea mai de seamă realiza dici : de brad. N-au primit, deşi au
raionul Ilia, a orientat activi Aşa de pildă, pe lîngă broşu chiar ministerul, sezîsîndu-se de în cadrul căreia se ţin cu re
tatea. învăţămîntului de partid rile cursului seral, propagandis această situaţie şi pe bună drep IIndici de plan trim. I. Realizări oerut, o bandă de oauoiuc pentru
spre cea mai de seamă problemă tul-Viorel Oncoş a mai prelu
a satului, transformarea socia crat şi dezbătut cu cursanţii, sta transportul cărbunelui la planul
listă a agriculturii. tutul întovărăşirii agricole, sta
tutul G.A.C., rezoluţia Plenarei tate considerînd-o inadmisibilă, gularitate de către inginerii cei re, a fost reducerea procentului în % nr. 1 din orizontul 160/181.
Muncind cu simţ de răspun din decembrie 1956 şi alte ma
dere şi imprimînd cursanţilor teriale apărute în presă, oare a dispus luarea unor măsuri mai bine pregătiţi, prelegeri pri de rebut cu 0,84 procente sub Pe exploatare 107,56 Trustul minier Brad, ar tre
sarcinile ce le stau în faţă, s-a care „să. ducă la„ .remedierea si vind problema elaborării şarje admis. Faptul că în această 1. Producţia fizică 111,86 bui să ţină seama mai mult de
reuşit ca toţi aceştia să facă erau strîns legate de transfor tuaţiei. ¦ lor de oţel, conform prescripţiu- lună (martie), planul a fost în 2. Valoarea producţiei globale 102, 4 cerinţele şi nevoile colectivului
cereri pentru a intra în înto marea socialistă a agriculturii. riilor tehnologice. deplinit în - proporţie de 101,89 3. Productivitatea muncii aoestei exploatări, să-l ajute mai
vărăşirea agricolă. Mai mult de- Trebuiau înlăturate cauzele la sută, a demonstrat ou sufi mult decît a făcut-o pînă acum.
cît atît, cursanţii,, căutînd să De la 10 aprilie, propagandis multiple care au dus în mod re S-a trecut la crearea unui cientă elocvenţă, că lupta pen
pună în practică cele învăţate, tul cursului, a început or petat la depăşirea procentului de stoc de utilaje de turnare, oare
au desfăşurat o susţinută muncă ganizarea de consultaţii co tru calitate nu dăunează cu ni 4. Preţul de cost redus faţă
politică reuşind să mai atragă lective şi expuneri în fâţa rebut. Nerespectarea procesului să poiată face faţă capacităţii de mic asupra procentului de înde de plan 2,87 Acordînd un sprijin multilate
în întovărăşire un număr mare cursanţilor despre sarcinile prin tehnologic, slaba calitate ,şi producţie a cuptoarelor. S-a des plinire a planului. 108,81 ral colectivului exploatării car
de ţărani muncitori, printre cipale în lupta pentru transfor chiar lipsa anumitor materiale, coperit şi aplicat un nou proce 5. Livrări bonifere Ţebea, conducerea Trus
marea socialistă a agriculturii decalajul prea mar,e între unele deu de uscare a rinelor. Pen Complexul de măsuri oare au tului miner Brad îi va da posi
şarie, funcţionarea defectuoasă tru evitarea totală a scoarţelor, fost aplicate la oţel aria Martin Pe sectoare
a uscătoriei de dopuri, insufi s-a dispus şi-.executat întreţine din Hunedoara, au dus pe lin 1. Sectorul I producţia fizică 105,69 bilitate acestuia să obţină în
cienţa utilajului de turnare şi rea corectă a şticurilor. In sco gă realizările arătate anterior şi 2. Sectorul II producţia fizică 109,391 viitor realizări şi mai însemnate
slaba calitate a lui, nepunerea pul’ îmbunătăţirii muncii în la reducerea considerabilă a pre în sporirea producţiei şi produc
la timp a capacelor pe lingo- hala de turnare, s-a exeoutat ţului de cost. Economisind în Cifrele cuprinse în acest g ra tivităţii muncii, în extragerea
tv ere, turnările directe şi al pînă în prezent prelungirea liniei cărcătura metalică, utilajele de fic vorbesc de la sine că la mina unor cantităţi sporite de cărbu
tele, s-au numărat printre prin- de oale fenată pînă în dreptul turnare, reducînd rebuturile, oţe- Ţebea s-a realizat o corelaţie ne peste plan.
cuptorului 2. In zidirea oalelor larii au reuşit să realizeze eco
NOTA de turnare a început să se între nomii la preţul de cost, econo justă între indicii de plan şi că N. BADID
buinţeze un mortar corespunză mii care pe martie au însumat
oare Filimon Oncoş, Petru Mu- şi îi informează asupra desfăşu Anexa nr. 1 tor. Prin aceasta, durata de fo 1.400.000 lei. Cînd va dispare nepăsarea?
reşan şi alţii. rării lucrărilor agricole de pri losire a lor s-a prelungit consi Realizările din aprilie confir
măvară. Contractul colectiv de la uzina „Vic derabil. In prezent se experi De mai multă vreme la labo M.ai rău este cazul personalu
Rezultatele obţinute oglindesc toria” Călan, are o anexă care poartă mentează maşina de ourăţat ca mă odată mal mult linia bună ratorul Carmangeriei şi spălă lui de la spălătoria centrală
atribuia acestei mişcări o mare denumirea de „Anexa nr. 1”. Ce cu pe oare au pornit oţelarii. In Deva, unde cu ani în urmă au
centralizate de stat cu ridicarea importanţă şi a denumit-o ma prinde sau la< ce se referă această a- nalele de zgură. . a •• numai 15 zile, au fost elabora toria centrală din Deva, dăinu
rolului organizaţiilor locale — rea iniţiativă. In perioada de nexă ? te 662 tone oţel peste plan, nu ieşte o stare de lucruri ce nu fost repartizate'cisme de cauciuc,
sovietice, de partid, sindicale— refacere consfătuirile de pro O măsură de mare efect. în mărul şarjelor rapide elaborate mai poate continua. Iată despre dar după ce s-au uzat nimeni nu
în construcţia economică. ducţie au intrat temeinic în vi Anexa cuprinde măsurile tehnico- reducerea rebuturilor, a fost re de la începutul anului, au atins ce este vorba. Nici pînă acum nu s-a mai interesat sa fie înlocui
aţa întreprinderilor şi şantiere organizatorice pe care conducerea în ducerea la maximum posibil în cifra de 368, fără a mai vorbi a fost reparată canalizarea de te sau reparate.
In tezele raportului este for lor, devenind cea mai importan treprinderii s-a obligat să le ia in condiţiile actuale, a turnărilor de economiile la preţul de cost, scurgere a apei şi muncitorii de
mulată propunerea de a se trece tă formă de participare activă scopul de a crea muncitorilor condi directe, atenţia oţelarilor fiind care calculate operativ sînt de aici sînt nevoiţi să lucreze în Ii întrebăm pe tovarăşii din
a muncitorilor la conducerea ţii mai bune de lucru şi a-i ajuta să îndreptată în acelaşi timp,-în di aproximativ 70 lei pe tona de apă şi murdărie. De asemeni, conducerea acestei întreprinderi:
de la actualele forme organiza producţiei. La începutul primu obţină realizări cit mai însemnate in recţia punerii capacelor pe lin- oţel. personalul de la laborator nu a este admisă o asemenea nepăsa
torice de conducere pe ministe lui plan cincinal a luat fiinţă îndeplinirea sarcinilor de plan. Ea in gotiere. S-a lichidat concepţia re fată de sănătatea oamenilor
re şi departamente de produc întrecerea socialistă care, dezvol- dică măsura ce trebuie luată, cine răs nesănătoasă care a domnit în A. J. primit cizme de cauciuc din lip muncii ?
ţie la forme noi de conducere tîndu-se continuu, a avut un rol tre oţelari şi anume aceea de sa de grijă a conducerii între
bazate pe principiul teritorial uriaş în lupta pentru îndeplini prinderii. GH. CSIKOŞ
O asemenea formă de conduce rea planurilor primelor cincina a se da numai cantitate, pro-
re pot fi, de pildă, consiliile e- le. Eroismul în muncă al mase corespondent
conomiei naţionale. lor a avut un rol uriaş în re
purtarea victoriei în Marele Răz punde şi termenul de punere în 'prac
Oportunitatea şi utilitatea a- boi pentru Apărarea Patriei, în
eestei reorganizări a conducerii refacerea şi dezvoltarea econo tică. Cînd intri în sediul Sfatului C O MS II § II A Horvat, gestionara cooperativei
economiei este evidentă. Ea pre miei naţionale în perioada de popular din comuna Băcia, ra F R U N T A Ş E L O R pe R A I O N din Băcia, se deplasează dumi
vede dezvoltarea şi înfăptuirea după război. In prezent întrece Ce constatăm dacă ne aruncăm pri ionul Hunedoara, privirea îţi nica în satele fără cooperative,
continuă a principiului leninist rea socialistă a cuprins întregul virea pe situaţia care indică soarta este atrasă de un drapel din intre în întovărăşirea agricolă. gospodine care au răspuns la ducînd locuitorilor în schimbul
al centralismului democratic în popor şi reprezintă o forţă pu măsurilor tehnlco-organizatorice pre mătase roşie, pe oare stă scris: Intrarea familiilor lui Fârcaş această iniţiativă. cerealelor diferite mărfuri tre
domeniul construcţiei economi ternică în îndeplinirea celui de văzute în această anexă, a fi apli „Comisie de femei fruntaşă“. Chiş şi Olivia Negoiţă, în în buincioase.
ce. In condiţiile formei teritori al şaselea plan cincinal. cate in trimestrul / ? tovărăşirea agricolă din Băcia, Ce se învaţă
ale de conducere problemele o- Drapelul, te face ourios să este un rezultat al muncii de lă la cercurile de citit In felul aoesta, ea contribuie
perâtive ivite pe teren vor pu Paralel cu întrecerea socialis — Amenajarea depozitului de la cu- afli meritele aoestei comisii. murire dusă de colectivul de fe la îndeplinirea planului de achi
tea fi rezolvate cu mult mai re tă şi consfătuirile de producţie bilouri — răspunde şeful ¦secţiei tur Iată ce spune Ioan Şotîngă, se mei. De două ori pe săptămînă, ziţii al cooperativei.
pede decît în condiţiile actualu au căpătat o largă răspîndire nătorie, termen de execuţie, 1 IV, sta cretarul sfatului : gospodinele şe întîinesc şeaua,
lui sistem de conducere pe ra şedinţele de lucru, conferinţele diul: în curs de execuţie. . Femeile contractează în case dinainte stabilite. Nu De asemenea, o parte din gos
muri de producţie. Noua struc tehnice, conferinţele fruntaşilor — Dacă comitetul executiv a toate la un loc, ci în 4 grupuri. podine, îndrumate de comisia
tură va asigura dezvoltarea şi inovatorilor, activitatea aso — Completarea cu încă un infector fost sprijinit în acţiunile lui, pu legume Aceste grupuri sînt denumite de femei, iau parte la munca
continuă a iniţiativei creatoare ciaţiilor tehnico-ştiinţifice şi al a cuptorului de gudronat tuburi — răs tem să spunem că cel mai mare cercuri de citit. Cu toate că nu-s
a oamenilor muncii şi a orga te forme de participare creatoa punde şeful secţiei turnătorie, termen sprijin l-am avut din partea co Ce s-au gîndit tovarăşele din toate femeile la un loc, ele în culturală care se desfăşoară în
nelor locale, mentinîndu-se ro re a maselor la conducerea pro de execuţie 1 III, stadiul: în curs de misiei noastre de femei. De a- Comisia de femei?: „Se pune vaţă aceleaşi lucruri. „Cum să oomună. Iozefa Bartoc, Maria
lul conducător al centrului. ducţiei. execuţie. ceea a şi fost clasificată prima problema măririi zonei legumi ne îngrijim copiii“, „Despre arta Zelenco, Irina Onciulenco şi al
pe raion. Dar de ce să vă spun cole. Adică noi nu putem să culinară : Ce să gătim“, „Ce e tele, activează în corul căminu
Istoria luptei pentru triumful Reorganizarea conducerii pro — Etanşarea melcilor de transpor eu? Mai bine să vorbească fap contribuim cu nimic? Ia să stăm nou în viaţa ţării noastre şi lui cultural.
socialismului în U.R.S.S. abundă ducţiei şi a construcţiilor, va tat semicocs — răspunde mecanicul de vorbă cu toate gospodinele 1“ peste hotare“ etc. sînt teme dez
în numeroase exemple de par asigura condiţii şi mai favora şef, termen de execuţie 15 III, stadiul: tele... Şi-au ţinut o adunare cu toate bătute în cele 4 cercuri de citit, Comisia de femei, a dat un
bile pentru participarea activă Nu s-a făcut. femeile din Băcia. După ce le-au organizate de comisia de femei. ajutor preţios comitetului execu
ticipare creatoare a maselor la a oamenilor muncii la conduce spus despre ce e vorba, arătînd tiv şi în mobilizarea locuitorilor
construcţia vieţii noi. încă în rea economiei naţionale a ţării Să ne oprim aici. Dacă am citi mai Colectiv de lămurire importanţa cultivării de legume, Alte acţiuni ale comisiei pentru a participa la munci vo
anii războiului civil în ţară a departe vom da mereu peste aceleaşi membrele Comisiei de femei au luntare şi contribuţie în muncă.
luai fiinţă mişcarea muncitori sovietice. invariabile răspunsuri: „NU s-a făcui” Dezvoltarea sectorului socia hotărît să contracteze şi ele o Pe lîngă ceie arătate, comi
lor fruntaşi pentru o înaltă pro sau „In curs de execuţie". Da, nu s-a list din agricultură, este uha din suprafaţă cu legume. Tot discu- sia de femei a întreprins multe In prezent, comisia de femei,
ductivitate a muncii, denumită făcut. Din cele 20 de măsuri prevă sarcinile comitetului executiv. tînd şi chibzuind asupra aces acţiuni de folos obştesc, spriji pregăteşte un program în cins
subotnicele comuniste. V.I.Lenin zute a fi aplicate în perioada primului Comisia de femei (responsabilă tui lucru, au stabilit să contrac nind totodată munca sfatului tea zilei de 1 iunie, cu scopul
trimestru al acestui an, s-au pus în Amalia Drijman) a hotărît să teze cu statul 14 hectare pe care popular. Astfel, patru din mem ca banii ce vor rezulta să-i fo
practică numai două, şi acestea parţial. sprijine sfatul şi în acest sector ¦¦ă cultive legume. brele comisiei de femri. Valeria losească pentru susţinerea gră
de activitate. A format un co Burlan, Olivia Rusu, Maria Iri- diniţei de copii sezoniere oe se
Lucrurile sînt cunoscute atît de con lectiv de femei, oare să ducă Acum, această suprafaţă e'ste mie şi Amalia Drijman, au fost va organiza în Băcia.
ducerea uzinei, director tov. Adotf Dru-, munca de lămurire. Cornelia megătitn nentru însămînţat. Iga iesemnate să se ocupe cu mun
ker, cit şi de comitetul de întreprin Albu, a fost numită responsabi Toma, Maria Laszlo, Silva ca de alfabetizare, iar Elena Faptele arătate pînă acum,
dere, preşedinte tov. Ioan Dudaş. Dar la acestui colectiv. împreună cu Drijman sînt printre primele sînt o mărturie că membrele
Sofia Cozac, şi celelalte mem Comisiei de femei din Băcia me
după cum se vede, tovarăşii amintiţi bre ale colectivului, au stat de rită pe deplin titlul de fruntaşe
vorba în reoetate rî-nduri cu mai pe raion.
au constatat şi atît. Anexa a rămas multe familii, îndrumîndu-le să
BARBU FLOREa
numai anexă.
N. ZAMFIR
