Page 63 - 1957-04

Învăţăturii leninistă
trăieşte şi învinge
Ă i t WAk;\\,
T B IIm m S
, ^ >V ţ ' \ i
M
mmmm
ln fiecare an, în luna aprilie, popoa­
rele lumii sărbătoresc aniversarea naş­
terii marelui învăţător şi conducător,
întemeietorul Partidului Comunist al
Uniunii, Sovietice şi al primului stat
socialist din lume al muncitorilor şi
ţăranilor — Vladimir. llici Lenin. Nu­
mele lui Lenin este nespus de scump
oamenilor simpli din lumea întreagă;
el este rostit cu dragoste şi speranţă
de oamenii muncii din cele mai înde­
părtate colţuri ale globului pămîntesc.
Lenin nu numai că a fost un genial
gînditor. întreaga lui activitate — de
la primul pas conştient pînă la ultima
zi a vieţii sale — şi-a închinat-o făuri­
rii unui viitor luminos al omenirii. El
reprezintă cel mai înălţător exemplu de
slujire a poporului, de luptă eroică
pentru interesele oamenilor muncii.
Chipul lui Vladimir llici Lenin — gîn­
ditor, savant, luptător şi în acelaşi
timp un om modest, simplu, neobişnuit
de atent şi plin de solicitudine faţă de
nevoile oamenilor — însufleţeşte pe
cei mai buni oameni din lumea întrea­
gă la luptă pentru fericirea omenirii.
Vladimir llici Lenin s-a născut la
22 aprilie 1870 în oraşul Simbirsk
(Ulianovsk) pe Volga, într-o familie de
intelectuali progresişti. Încă din tine­
reţea sa, Lenin a fost un marxist con­
vins. Dar el n-a fost numai un adept
şi un propagandist al învăţăturii lui
KarI Alarx şi Friederich Engels, ci şi
un continuator al operei lor. învăţă­
tura lui Lenin — leninismul — este
dezvoltarea în continuare a marxis­
mului, este cea mai înaltă realizare
a culturii ruse şi universale, este stea­
gul luptei milioanelor de oameni de
pe întregul glob pentru pace, ferici­
rea popoarelor, peritru independenţa
naţională.
V.I. Lenin a devenit revoluţionar în­
că din tinereţe. Ei îşi iubea cu înflă­
cărare patria, visa să-i vadă liberi şi
fericiţi pe oamenii muncii din patria
sa asupriţi, lipsiţi de drepturi. Lenin
lupta pentru crearea unei societăţi în
care nu va exista asuprirea omului
de către om, în care toate bogăţiile
făurite prin munca grea a poporului să
fie folosite pentru satisfacerea nevoi­
lor celor ce muncesc, pentru dezvol­
tarea sub toate aspectele a aptitudi­
nilor şi talentului lor, fapt care la
rîndul său va contribui la o dezvol­
tare uriaşă a forţelor de producţie ale
societăţii. Lenin lupta pentru crearea
unui stat în care oamenii muncii să
fie ei înşişi stăpîni.
A crea un astfel de stat, a construi
o astfel de societate pot numai munci­
torii în alianţă cu ţărănimea munci­
toare, conduşi de partidul clasei mun­
citoare. V. I. Lenin a creat un astfel
de partid — Partidul Comunist al
Uniunii Sovietice— detaşamentul de a-
vangardă organizat al clasei munci­
toare, înarmat cu teoria revoluţiona­
ră, cu cunoaşterea legilor de dezvolta­
re a societăţii şi a luptei de clasă şi
cu experienţa mişcării revoluţionare.
Partidul COTrîuflist al Uniunii Sovietice, Rusiei, a fost lichidată neîncrederea în­
creat şi educat de Lenin, a ridicat la
făurirea conştientă a istoriei .; masele
de milioane de oameni ai muncii din
Rusia, le-a dus la victoria revoluţiei
socialiste. Sub conducerea partidului
comunist, îndeplinind planurile trasate
de Lenin,oamenii muncii din Uniunea
Sovietică a creat societatea socialistă.
S-a înfăptuit idealul lui Lenin, cauza
pentru care a luptat el întreaga sa
viaţă: Rusia s-a transformat dinfr-o
ţară înapoiată într-o uriaşă putere
socialistă. t socialismului victorios îi va fi dat să
Acum aproape 40 de ani, în octom­
brie 1917, sub conducerea partidului
comunist, creat de Lenin, muncitorii şi
ţăranii din Rusia au lichidat pentru
totdeauna puterea moşierilor şi capi­
taliştilor, au creat statul socialist în
care a fost nimicită exploatarea o-
mului de către om, statul care se ba­
zează pe alianţa dintre muncitori şi
ţărani. Poporul a devenit adevăratul
stăpîn al ţării sale, făuritorul conşti­
ent al unei vieţi noi. Puterea sovie­
tică reprezintă o lărgire fără sea­
măn pînă atunci a democraţiei pentru
oamenii muncii, pentru majoritatea u-
riaşă a populaţiei. Poporul poate să-şi
manifeste şi să-şi valorifice aptitudi­
nile şi talentele sale. Comunismul
care se construieşte în prezent în Uniu­
nea Sovietică este consecinţa creaţiei
active şi conştiente a milioanelor de
oameni sovietici.
Alarxism-leninismul ne învaţă că in­
teresele fundamentale ale clasei mun­
citoare care vrea să-şi făurească un
viitor luminos impun nimicirea asupri­
rii naţionale şi coloniale, lupta necru­
ţătoare împotriva politicii de înrobire
şi de asuprire a altor naţiuni. Lenin
spunea că politica asupririi naţionale
este avantajoasă nu poporului, ci cla­
selor dominante ale naţiunii asuprite.
El a elaborat programul partidului pro­
letar în problema naţională, i-a dat
o fundamentare teoretică. Acest pro­
gram a proclamat egalitatea în drep­
turi între naţiuni, dreptul naţiunilor
la autodeterminare, apărarea dreptu­
rilor minorităţilor naţionale. V. L Le­
nin a dezvoltat şi a fundamentat sub
toate aspectele teoria statului socia­
list multinaţional, teoria unirii în ca­
drul statului a popoarelor pe baza li­
berului consimţămînt şi al deplinei ega­
lităţi, a fundamentat şi dezvoltat ideo­
logia colaborării frăţeşti dintre naţiu­
ni. Sub conducerea directă a lui Le­
nin, în 1922 popoarele d n Rusia s-au
unit într-o puternică alianţă a republi­
cilor frăţeşti.
îndeplinind poruncile lui Lenin, gu­
vernul sovietic duce o politică de ega­
litate în drepturi şi de prietenie între
popoare, bazată pe teoria ştiinţifică a
marxismului. Au fost luate măsuri pen­
tru lichidarea inegalităţii economice,
politice şi culturale dintre popoarele
tre naţiuni. •,
Această politică a deschis un cîmp
vast pentru dezvoltarea vieţii de stat,
a economiei şi culturii popoarelor care
fac parte din Uniunea Sovietică. Prib-
tenia dintre popoarele Statului sovietic
multinaţional este una din bazele ce­
le mai importante ale statului sovietic
socialist
Dezvoltînd teoria marxistă, V. I. Le­ CĂLAN
nin a ajuns la concluzia că, în condi­
ţiile imperialismului, ultimul stadiu al
dezvoltării capitalismului, victoria so­ muncitori de la uzina „Victoria“
cialismului este posibilă iniţial într-o din Călan, — furnalişti, turnă­
singură ţară. Lenin a arătat că ţării
existe un timp îndelungat alături de
statele capitaliste şi că este posibilă
o coexistenţă paşnică între ţările cu
diferite sisteme sociale — capitalist şi
socialist — întrecerea lor paşnică. U-
niunea Sovietică îşi bazează politca sa
externă pe principiile leniniste ale co­
existenţei paşnice, ale egalităţii nea­
mestecului în treburile interne, ale res­
pectării suveraniiăţii şi independentei
naţionale a popoarelor. Această poli­
tică se bucură de o adîncă simpatie
şi de sprijin din partea tuturor po­
poarelor iubitoare de pace.
Lenin scria că asuprirea colonială
şi naţională care s-a intensificat la
sfîrşitul sec. al XIX-!ea şi începutul
sec. al XX-lea va provoca inevitabil
o ripostă din partea popoarelor asu­
prite, va duce la creşterea mişcării
de eliberare naţională .
După primul război mondial, în ur­
ma victoriei Marii Revoluţii Socialis­
te din Octombrie, Orientul colonial,
ţările Asiei, s-au alăturat definitiv miş­
cării revoluţionare mondiale. V.I. Le­
nin acorda o uriaşă însemnătate fap­
tului că în Orient mişcarea naţională
capătă deseori forma de război na­
ţional de eliberare şi că tendinţa miş­
cărilor naţionale din Orient este crea­
rea de state naţionale.
In urma celui de al doilea război
mondial, în Asia s-au produs radicale
transformări revoluţionare, care au o
uriaşă însemnătate istorică.
China, care altă dată era o ţară se­
micolonială, a devenit Republica Popu­
lară Chineză independentă, o ţară care
îşi dezvoltă neîncetat economia şi cul­
tura sa, un puternic factor al păcii.
S-au eliberat de sub regimul colonial
India, Indonezia, Birmanin, Egiptul şi
o serie de alte ţări ale Orientului.
învăţătura lui Lenin are o uriaşă in­
fluenţă asupra mersului istoriei univer­
sale, uşurează dezvoltarea progresistă
a omenirii : ea repurtează victorii tot
mai mari. învăţătura lui Lenin întă­
reşte voinţa oamenilor simpli din lu­
mea întreagă în lupta lor pentru pace,
democraţie şi socialism.
Anul IX. Nr. 734
3W H 8 H R B W H W M I fl*;r<<f lBW HBh^ü‘ UjN<^ M i* ix ^ e ,,rTyYy »i>
JZeaiit
Pe Lenin nu l-am cunoscut
Precum pe alţii personal
> Şi iotuşi mi-e aşa de-aproape
Cum un ţărmure de val.
Copil de-aşi fi, i-aşl spune tată,
Şi poate şi acum îi spun,
Ştiind că nu mi-e numai mie
Mai mult decît un tată bun.
s II văd cu mina lui întinsă
^ Drum arăiind spre viitor,
Şi văd pe lungul drum departe
Merglnd popor după popor.
L-aud spunînd cu glasu -t: Pace I
Şi celui ce munceşte: P linei
Şi-l văd cu mina pe lopată,
S-aducă înspre Azi pe Mîine.
...Şi l-am văzut în somnu-t veşnic
Şi-am zis în glnd cucernic: Tată...
Şi-am înţeles că-nir-însul moartea
Nu poate prinde niciodată.
Căci am sim ţit că el e-n mine
Şi-n cel cu mine de o samă,
Că el e-n tot ce omenirea
Pe drumul fericirii-o cheamă.
Şi-am înţeles că e lumina
Din inimă şi din viaţă,
Că-i vorba care pregăteşte
Cea mai frumoasă dimineaţă,
Cînd n-or fi robi mai mult pe lume
Şi a fi om va fi mândrie
Cum alta nu este pe lume,
Cum alta nu este pe lume!
MIHAl BEN1UC
în preajma celei de-a 87-a aniversări a naşterii
lui Vladimir Silei Lenin
ADUNĂRI FESTIVE
ale oamenilor muncii
In întreprinderile şi instituţiile din regiunea noastră, au
avut loc adunări festive ale oamenilor muncii în cadrul cărora
s-au expus conferinţe despre viaţa, activitatea şl învăţătura
marelui geniu al omenirii muncitoare, Vladimir llici Lenin, de
la a cărui naştere se împlinesc 87 de ani.
In sala clubului, numeroşi
tori, cocsari, lăcătuşi, strungari,
ingineri, tehnicieni şi funcţio­
nari — au venit la adunarea In oraşul Deva, au avut loc
festivă închinată aniversării a 87 asemenea adunări festive ale oa­
de ani de la naşterea marelui menilor muncii în mai multe în­
Lenin.
Tovarăşul Ioachim Moga, se­
cretar al Comitetului raional de
partid Hunedoara, a vorbit mun­
citorilor de la Călan. despre
viaţa, activitatea şi opera nemu­
ritoare a lui V. I. Lenin. In în­
cheierea adunării, a rulat filmul
„Lenin“.
SÎMERIA
Numeroşi muncitori ceferişti
din complexul feroviar Simeria,
au ascultat cu deosebit interes
conferinţa despre viaţa şi învă­
ţăturile lui V. I. Lenin, pe care
a ţinut-o tov. general maior Pe­
tru Dumitrescu, şeful Academiei
Militare Politice „Gh. Gheor-
V. I. Lenin la Congresul al V-lea al P.M.S.D.R. (Londra 1907)
P IţQ lE T A m DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
Duminecă 21 aprilie 1957
4 pagini 20 bani
x.m ia_„ _______ .....
CONCED
>oooo<xx>oooc (Ş ti (1 &U&C
Minerii de la Petri la Concediile de odihnă ale mi­
în fruntea întrecerii pe bazin nerilor de la Aninoasa sînt tot
mai plăcute. De aici sînt trimişi
Ne obişnuisem oa pe primul cea mai mare depăşire pe mină : în fiecare lună, un mare număr
loc de la începutul anului, să 21 lia sută. de mineri la casele de odihnă
vedem în fruntea întrecerii pe ale C.C.S. şi Ministerului Sănă­
bazinul carbonifer al Văii Jiului, Din sectorul „Festivalului” tăţii din ţară.
acelaşi colectiv: cel al minei brigăzile de tineret ale lui Ioan
Urioani. Dar tată că acest lu­ Teoan, Ion Mircaa şi Gheorghe In trimestrul I al acestui an
cru oare părea să intre în tra­ Croitoru, precum şi brigada lui şi-au petrecut concediul de odih­
diţie, n-a mai fost reeditat şi în Ioan Tripon, au obţinut cele mai nă la Sinaia, Predeal, Poiana
primele 16 zile ale lunii aprilie, Ţapului, Sovata şi altele, un
cînd conducerea în întreceri a bune rezultate. Desigur, rezul­ număr de 27 mineri. Printre a-
fost preluată de colectivul minei tatele obţinute d.e colectivul m i­ ceştia se numără Farcaş Mihai,
PebriLa, oare a dat aproape 3.000 nei Petrila se datoresc în bună Ioan Smera, Nicolae Bulgaru şi
tone cărbune peste plan. măsură experimentării noului alţii.
sistem de salarizare, care are un
Sectorul 2 şi sectorul „Fes­ larg ecou în rîndurile minerilor. Numărul celor care vor pleca
tivalului“ au fost în frunte, dînd De pildă: membrii brigăzii lui în staţiunile balneo-climateri.ce
1.000 şi respectiv 81 î tone de Ioan Tripori au realizat urmă­ din ţară în cursul trimestrului
cărbune peste plan. 11 va fi de 91. In această pe­
toarele cîştiguri pe şut în aceas­
Brigada de tineret a lui Peter tă perioadă: 118 lei pe cap de
Moise de la sectorul 2 a obţinut miner, 102 lei ajutor miner şi
88 lei vagonetar.
Minerii de la Lapeni au lichidat rioadă, printre cei care vor ple­
ca la odihnă, sînt şi minerii Va-
cu rămînerea în urmă sile Bud, Arcadie Benedek, Sa-
Este cunoscut faptul că pe pe lunile trecute, dar au şi dat veta Durnitraş şi alţii.
primul trimestru al anului mi­ peste plan 1.306 tone cărbune
-------* --------
nerii de la Lupeni mai răm ăse­ cocsificabii. Deci angajamentul
seră datori patriei cu cîteva de a da 2.000 tone peste pian Sărbătoarea
sute de tone de cărbune. Acest în cinstea zilei de 1 Mai este
lucru însă nu i-;a lăsat indife­ pe cale să fie realizat. PIONIERILOR.
renţi pe minerii de la cea mai Ca întotdeauna brigăzile con­
mare mină- In primele 16 zile duse de iscusiţii mineri Alexan­ La 30 .aprilie se împlinesc 6
ale lunii aprilie nu numai că au dru Poboreny, ioan Dornic şi ani de la înfiinţarea primelor
lichidiat rămînerea în urmă de Ioan Boje de la sectorul 2, cele detaşamente de pionieri din ţara
conduse de Bela Fazekaş şi Be­
noastră.
ta Nagy, de la sectorul 5, au
Pentru a cinsti cum se cuvi­
dat cele mai multe tone de căr­ ne această sărbătoare, pionierii
bune peste plan.
Şantier fruntaş pregătesc în aceste zile progra­
me artistice.
16 aprilie va constitui o dată Astfel, La şcoala nr- 1 din Vul­
memorabilă pentru colectivul can s-au organizat cu elevii şi
Şantierului naţional al tineretu­
pionierii de la ciclul II echipe de
lui din Uricani. In această zi,
colectivul a primit steagul de dansuri populare romîneşti, so­
fruntaş pe trust pentru frumoa­ vietice şi maghiare şi un cor de
sele realizări obţinute pe primul 50 persoane. La şcoala maghia­
trimestru al acestui an. De pildă, ră din Vulcan s-au organizat de
planul trimestrial a fost îndepli­ asemenea echipe de dansuri
nit cu 13 zile înainte de termen, populare sovietice şi maghiare,
productivitatea muncii a crescut un corp de balet, cor, recitări
cu 12 la sută, cîştigul mediu etc.
a crescut cu 7 la sută şi s-au
!
realizat economii la diverse ma Zilele trecute pionierii din
Vulcan s-au întîlnit cu un fost
ghiu-Dej“ din Bucureşti. La sfîr- teriale, în valoare de 200.000 lei. pionier.
şit, Şcoala medie mixtă a pre­
zentat un frumos program artis­ Printre tinerii brigadieri care Elevii şi pionierii celor două
tic. s-au remarcat în întrecere, se şcoli vor petrece ziua de 30 a-
numără Constantin Coiocaru, prilie împreună.
DEVA
Gheorghe Dinu şi Nicolae Ca-
tîru.
treprinderi şi instituţii din oraş. O a m e n i de n ăd esd e
Muncitorilor, tehnicienilor şi
funcţionarilor de la Abator şi
D.C.A., le-a vorbit despre opera Stropi de ploaie din ce în ce
nepieritoare a lui V. I. Lenin, •mai repezi. In secţia oţeiărie
tov. Cornel Stoica, secretar al mai poate să stea în cuptor.
Consiliului sindical local. Func­ Noi elaborăm şarje rapide, şi
ţionarilor de la Banca de stat Siemens Martin u Combinatului acum, după ce e gata, să mai
Banca de investiţii şi Banca A siderurgic Hunedoara, oţelarii facem adausuri? — se adresă
gricolă şi C. E. C., le-a vorbit
despre marele Lenin şi opera sa, de la cuptorul 4 sînt gata pen­ tînărul topitor celor din jur.
propagandistul Ilie Caşotă.
tru evacuarea şarjei. Prim topi Din mulţime, un tînăr slăbuţ
La fabrica I.A.R.T., muncito­
torul Simion Mihăilă, pune cu faţa ovală, fiind martorul
rii, tehnicienii şi funcţionarii au
sticla de cobalt la ochi şi :su- acestui eveniment, în treb ă:
ascultat cu multă atenţie confe­
praveghează elaborarea şarjei — Unde sînt macaralele?
rinţa despre viaţa şi activitatea
— Peste 20 de minute tre­ Doar cu ele, putem ridica va-
marelui învăţător şi dascăl al
proletariatului mondial expusă buie să-i dăm drumul — se a- gonetul.
de tov. Gheorghe Josan, membru dresă el prim maistrului ha­ Tocmai atunci, într-un suflet,
lei, Gheorghe Croitoru. Vezi, veni şi prim maistrul Croitoru,
al Comitetului orăşenesc de par­
tid.
nu cumva să întîrziem descăr­ care, de îndată ce văzu dera­
carea prin nesosirea la timp a ierea, se apleacă, se învîrti în
trenului de turnare, că iar ne-o jurul remorcii, se uită atenti
ia înainte Forţ%u—,7 —D*rîngă, Bîr şi-şi dete părerea : i
lea şi ceilalţi — continuă oţe — Da, numai cu macaraua.
tarul, roşu la faţă, cu cîteva Dar pînă vin ele durează şi
broboane de sudoare pe frunte. şarja. Ce facem?
Prim maistrul Croitoru, făcu
un semn cu mîna prin care dă­ îşi dete şapca pe ceafă şi
căzu pe gînduri.
dea de înţeles să nu aibă nici
o grijă. Trenul fusese deja
— Măi, măi, cînd credeam
montat, urmînd doar să fie să reuşim să înlrecem celelalte
împins în hală. schimburi, tocmai atunci na,
„colac peste pupăză“, se fră-
¦& mîntă tovarăşul Croitoru.
Pufăind greu, locomotiva R. — Să mergem să aducem
13 împinge trenul de turnare în
hală. macaraua, altceva nu ne rămî-
ne de făcut. Cere timp, dar nu
— Tovarăşe Crişan — ai a- avem încotro.
şezat oala de zgură? — între­ Toată discuţia aceasta în ju ­
bă grăbit prim topitorul Mi­ rul descărcării cuptorului a fost
hăilă pe muncitorul din hală,
Petre Crişan. auzită de mecanicul Vasile
Vuicescu, care lucra pe o ma­
— Da, e în ordine tot — cara cu şenile a I.C.S.H.-ului,
răspunse celălalt.
în apropierea trenului deraiat.
— Atunci vezi. cînd trenul Simţind că aportul său este ne­
de turnare este împins la locul cesar oţelarilor, într-un mo­
lui, începi să perforezi şticul. ment atît de critic, dînd acce­
Eu mă duc să iau o probă.
leraţie motorului se îndreptă cu
— Ei, dar ce s-a întîmplat macaraua spre locul deraierii.
că nu mai vine trenul în hală? Fetele tuturor se luminară cînd
I-a du-te de vezi ce este şi co­ văzură gestul frăţesc al lui
munică mi — spuse prim mais­ Vuicescu. Acesta, aşezînd tra­
trul Gogu Josan prim topitoru-
lui Mihăilă. verse în fata macaralei spre a
De pe platforma de sus, a- avea stabilitate, în cîteva mi­
cesta coborî sprinten şi se în­ nute puse vagonelul pe linie.
Oţelarii, entuziasmaţi, au
dreptă spre capătul halei. Tre­ strîns mîna macaragistului
nul de turnare nu mai era în spunîndu-i: ne-ai salvat o şarjă
mişcare, deoarece unul din va-
gonete deraiase. de oţel tovarăşe Vuicescu. Iţi
Tablou de I. A. Serebreanâi
— Ce să facem? Şarja nu mulţumim. ¦>
NICOLAE NEGRU : v