Page 64 - 1957-04
P. 64
Pag. 2 nJnro DRUMUE SOÇIMISMULUJ Nr. 734
La
In primăvara vînat. O dată
anului 1897 am A. ZIREANOV am fost la o vî-
primit în gazdă nătoare de cinci
la mine, ou recom andata unui zile. Am loouit într-un bordei,
ponţopist de La plasă, pe un de ne-am tîrît prin mlaştini. Tare-i
portat politic abia sosit La Şu- mai plăcea lui Vladimir Ilici vî-
şenkoe şi care, după cum am a- nătoarea! Uneori îşi lua puşca
flat mai tîrziu, nu era altul de-
cît Vladimir Ilici Lenin. lui cea veche şi rătăcea zile în
In primele zile Lenin a locuit tregi prin mlaştini; vînat nu
în aceeaşi cameră cu noi, după
aceea a cerut să-i dăm o ca prea aducea, dar era tare mul
meră separată. Şi i-am dat o ţumit.
cămăruţă mică de tot în locuin
ţa noastră, în care Vladimir Iarna, Vladimir Ilici şi-a fă
cut un fel de gheţuş, pe care
Ilici :a stat paisprezece luni. In patina adeseori
cameră am pus un pat de
lemn, o masă şi patru scaune Vladimir Ilici muncea mult,
simple. Mai tîrziu i-am făcut tot timpul scria, citea. îmi spu
şi poliţe pentru cărţi. nea că traduce nişte cărţi.
Dar cu toate că Vladimir II dusesem de vreo două-tr^i
ori pe Vladimir Ilici la tovară
şii din Minusinsk. Intr-o zi îmi
spuse:
Ilici închiriase o cameră sepa — Astăzi ar trebui să merg V. I. Lenin la Razliv, reproducere după tabloul lui M. Gokolov
rată, îşi ducea viaţa laolaltă cu la Minusinsk.
noi. Mînca adeseori cu noi la
masă, dintr o singură strachi II în treb ai:
nă, cum se obişnuieşte la ţă — Dar ai permisie ?
— Nu — îmi răspunse 'el.—
Dar nici nu-i nevoie, mergem
rani, stătea cu noi de vorbă şi noi şi fără ea. Livada de la Leninskie Gorki
rîdea împreună cu noi cu rîsul Am plecat ha Minusinsk şi
lui puternic şi molipsitor. Ce
om simplu şi prietenos era ne-am întors peste noapte. La
Vladimir Ilici, cît era de vesel popasuri îl ascundeam sub
paie. Cînd ne-am întors la Şu-
şenskoe, au picat pe neaştep
„V. I. Lenin" la tribună, şi plin de viaţă ! tate patru jandarmi Nu i-am In apropiere de Moscova, la Lenin muncitor de la Gluhooo era aidoma
tablou de pictorul poporului U.R.S.S. A. Gherasimov Adeseori mergeam ou el la lăsat să intre în casă. Ieşii în unui adevărat viteaz din basmele ru-
stradă şi ei mă întrebară : skie Gorki, într-un parc străvechi se de A. ROJNOV s e ş ti: uriaş ca statură, viguros, cu
barba ca o lopată,
— Deportatul e acasă ? află o casă albă cu coloane. In ----- .
— Acasă — le-am răspuns — Dumneata ce profesie ai, tătu-
îndeplinind poruncile lui Lenin eu. această casă a trăit şi a lucrai cî- — Ţesătorii noştri se duc la un cule ? — îl întrebă Ilici.
— Se poate intra ? ţiva ani Vladimir Ilici Lenin. Mii om care întreaga sa viaţă a slujit — Sînt fierar, Vladimir Iiici, —
— Mă duc să-l întreb pe chi răspunse muncitorul,
riaş, şi dacă vă dă voie, puteţi de oameni din toate colţurile Ţării So poporul — spunea la adunare un
intra — le-am spus eu. — Se vede de îndată, — spuse
Aşa era porunca : atunci cînd vietice, ca şi oaspeţi din străinătate, muncitor bătrîn. Prin darul nostru Lenin rîzind.
jandarmii vin singuri, fără su
Mihail Vasilievici Şulghin, un ţă- viaţă nouă, cu desăvîrşire alta decît praveghetor, să nu-i las să intre vin aici pentru a cunoaşte mai bine modest să mulţumim lui Lenin mă- Şiîncepu o conversaţie prieteneas-
ran din satul Gorki-Leniniskie din a- aceea pe care a cunoscut-o satul Gorki la Lenin fără învoirea lui. Cum că. Textiliştii se simţeau la largul lor.
propierea Moscovei s-a întîlnit de de I. ANDRFEV înainte de revoluţie. deschisei uşa izbei, Vladimir cum a trăit acest om mare şi în car într-o mică măsură pentru mă- „Parcă ne-am fi dus la un părinte”
multe ori cu V. I. Lenin. Bătrinul Ilici îmi strecură un bileţel: Iti aminteau mai tîrziu delegaţii,
colhoznic îşi aminteşte cu o deose Ordinul Lenin, cea mai înaltă deco Partidul Comunist şl puterea so „Na — îmi spuse el. — Dă-li-1“ acelaşi timp simplu, învăţătorul şi reaţa sa muncă,
bită căldură de acele zile îndepăr raţie. vietică ne-au ajutat să creăm viaţa — adică jandarmilor. Jandar Lenin întreba tot mai mult despre
tate. nouă. mii au citit bileţelul pe rînd, prietenul oamenilor muncii. Numai că era greu de ales darul problemele fabricii, despre viaţa iex-
In legătură cu aceasta te gîndeşti s-au liniştit şi au plecat. tiliştilor.
Sosind în colhozul „Vladimir Ilici", din nou cît de multe au făcut parti Acum — spune Şulghin, — avem Acum tig v a ani au vizitat Le- pentru Lenin! Textiliştii de la ‘Glu-
dul comunist şi puterea sovietică în colhozul nostru peste 10 de mo Cînd m-am reîntors în izbă, —- Nu Vladimir Ilici, mai intîi vor-
unde lucrează Şulghin, am intrat pentru ca să devină realitate ceea ce toare electrice ce acţionează diferite Vladimir Ilici m-a în treb a t: niskie• Gorki şi cîţiva colhoznici din hovo au început să discute cu în- biţi-ne despre dumneavoastră, cum
într-o mică casă ţărănească. In prag a spus Lenin cînd a stat de vorbă maşini agricole, care îndeplinesc vă sim ţiţi cu sănătatea, — spuneau
ne-a întîmpinat stăpînui casei. Ară- cu noi.... munca cea mai grea, avem ferme — Ei, unde-s oaspeţii? arielul „Lenin” din R.S.S. Moldove flăcărare. Unii spuneau că trebuie muncitorii de la Gluhovo.
tlndu-ne tabla de marmoră albă fi I-am răspuns:
xată pe perete, ne-a spus : Şulghin reia firul povestirii sale şi zootehnice moderne. nească. Ei au intrat cu emoţie în ca să-i trimită stofă pentru un cosfum, Dar Ilici, făcînd cu ochiul drept
în faţa ochilor apare limpede acea Legumicultorii noştri, folosind teh — Pe noi nu ne pofteşte ni ti zîmbind plin de bunătate, a con-
— In această casă a fost Ilici în zi memorabilă. E dimineaţă, in sat meni la ospăţ, atunci de ce să-i merele casei muzeu în care mîini pline alţii propuneau să-i confecţioneze o tinuat conversaţia de parcă nu ar fi
iarna anului 1921 şi a stat de vorbă este aşteptată sosirea Iui Vladimir nica agricolă, au obţinut recolte poftim noi pe ei ? auzit aceste cuvinte.
cu ţăranii din satul Gorki. De atunci Ilici. S-a convenit ca el să vorbească înalte de legume şi de cereale. de grifă au păstrat iotul aşa cum era cămaşă. Atunci s-a ridicai o munci-
în casa ţăranului Şulghin. Şulghin, Cînd au venit la Şuşenskoe — Noi, Vladimir Ilici, am venit
a trecut mult timp dar noi nu vom încă tînăr de tot pe acea vreme, îm In colhozul nostru există un club în timpul vieţii lui Vladimir Ilici. ioare şi a sp u s: la dumneavoastră ca un dar, — spuse
uita niciodată acea zi luminoasă preună cu cei ai casei scoate afară, şi o şcoală, o creşă, o bibliotecă şi
în uliţă, lăzile şi paturile, băncile şi alte aşezăminte social-culturale. In Apoi colhoznicii au vizitat parcul — Lui Vladimir Ilici li place na-
cînd am avut fericirea să n e ^ n til- sat sînt mulţi oameni care în cursul
nim cu Lenin. F.| ne apare limpede anilor puterii sovietice au studiat în care împrejmuieşte casa. In acest tura, verdeaţa, copacii, iar acum fiind
parc frumos cu copaci deşi, mai ales în bolnav, îi este greu să meargă. Aşa
livada de vişini, îi plăcea lui Vladi- că ar fi bine ca delegaţii noştri să
mir Ilici să se plimbe. sădească sub fereastra lui Ilici o li-
— Această livadă de vişini are o vadă de vişini... Lui Vladimir Ilici
poveste originală — spunea ghidul, o să-i placă să se uite la ea. Şt
— Este un dar făcut lui Vladimir uneori, poate va mînca şi vişine.
Ilici. Aşa au şi hotărît la adunare. Dele-
in amintirea noastră de fiecare dată scaunele — trebuie să facă loc pentru şcoli medii şi superioare şi care acum Niadejda Kenstantinovna cu ma Şi colhoznicii au ascultat povestea gaţii de la Gluhovo au luai cu ei Kuznefov în timpul convorbirii,
cînd în viata tării, în viaţa satului ca in casă să încapă cît mai mulţi lucrează pe pămîntul colhozului. ma ei, s-au mutat în gazdă la unor evenimente care au avut lec în Ia Gorki puieţi de vişini. Cînd auzi de dar Lenin se în-
nostru, se petrec evenimente impor oameni. Dar, parcă se poate face Ioc Venitul colhozului a depăşit anul familia Petrov.
tante şi îmbucurătoare. F.1 ne apare pentru to|i citi s-au adunat! Oame noiembrie 1923. La Gorki delegaţii iextiliştilor de cruntă.
în minte pentrucă soarta fiecăruia nii stau în jurul ferestrelor, in tindă, trecut suma de 5.000.000 ruble. A Operele lui V. I. LENIN
din noi este legată de Lenin. în drum. sporit şi bunăstarea colhoznicilor. Să sînt extrem de răspîndite ...In apropiere de Moscova se află ta Gluhovo au fost înlîmpinaţi de — V-am adus în dar, o livadă de
luăm drept exemplu o familie obiş
Cînd în casele ţăranilor se aprind In dreptul casei Iui Şulghin se nuită, de pildă, familia Lavrentiev. în Uniunea Sovietică combinatul textil de la Gluhovo. A- Maria Ilinicina — sora lui Vladimir vişini, — continuă Kuzneţov privind
luminile electrice ne amintim de cu opreşte o sanie trasă de un cal. Le Pentru cele 1.000 de zile-muncă lu şi peste hotarele sale
vintele rostite de Vladimir Ilici în nin intră în casă. îşi pune pe un crate anul trecut ea a primit 8.000 cum 33 de ani textilişiii s-au strîns Ilici, care i-a invitat într-o odaie ce dezorientat la Ilici.
cursul unei convorbiri, cînd a spus scaun paltonul şi căciula şi începe de ruble, şapte tone de cartofi, cinci Potrivit datelor Camerii Unionale a
că oraşul va ajuta satul să introdu să vorbească cu ţăranii. El vorbeşte tone de legume, o tonă de lapte şi cărţii, în perioada din 1918 pînă la 1 într-o adunare neobişnuită. Muncito- se numea camera telefonului. Aici La aceste cuvinteVladimir Ilici sc
mai intîi despre situaţia internaţio o tonă de grîne. Asemenea familii aprilie 1957 în U.R.S.S. au apărut
că lumina electrică. Primii stîipi ai nală şi cea internă, apoi despre re sînt multe în colhozul nostru. 7.338 ediţii ale operelor lui V. I. Lenin. r'ii au 'hotârît să trimită o delega- într-ocutie de lemn se afla un apa- înveseli.
liniei de transport de energie au facerea uzinelor şi fabricilor. Tirajul lor global ecte de aproximativ
fost înălţaţi în satele din jurul Mos — Aceste realizări, — încheie Şul 300.000.000 exemplare. ţie la Vladimir Ilici, care după aten- rai mare de telefon, la care Lenin — îm i plac livezile, — spuse cu
covei după sfatul lui Lenin. Cînd Ţăranii îl ascultă atenţi, fără a ghin — ne obligă să muncim şi mai
prin sat trece un tractor ne amintim pierde niciun cuvînt, apoi încep să bine pentru a face ca anul 1957 să Ele au fost editate în 84 de ' limbi, tatul săvîrşit împotriva lui se însă- vorbea cu Kremlinul. bucurie Lenin.
din nou de cuvintele lui Lenin că pună întrebări. Ei se interesează dacă fie un an de noi succese. Acestea inclusiv în limbile acelor popoare care
oraşul va trimite satului ¦ maşini. oraşul va putea da în curînd satului sînt dorinţele tuturor colhoznicilor pînă la Marea Revoluţie Socialistă din nătoşa la Gorki. Au fost aleşi ca de- Pînă s-au desbrăcat delegaţii, Ma- Seapropie de fereastră şi arătă
maşini agricole, cînd vor apare in noştri. Crescătorii de animale îşi Octombrie nu aveau scriere proprie —
Cînd conducerea colhozului ţine şe-ţ magazinele săteşti cărţi, cînd va în propun să obţină în noul an agri limbile abhază, adîgheiă, cabardină, legaţi cei mai merituoşi muncitori şi ria Ilinicina se şi întoarse de la Via- cu mîna un colţ al parcului care se
dinţa pentru a discuta proiectul pla cepe să se aducă în sat mărfuri de col cîte 5.600 de litri de lapte de la lezghină, tilvină şi în alte limbi.
nului de perspectivă al artelului pe fierărie, curelărie şi altele. Vine fiecare vacă mulgătoare. Brigăzile de muncitoare. dimir Ilici. învecina cu c a s a :
anul curent, ne gîndim fără să vrem vorba despre electricitate. Lenin îşi cîmp se angajează să ridice producti In anii puterii sovietice au apărut
la planul trasat de Lenin pentru îndreaptă privirea spre lampa de gaz vitatea ogoarelor' colhozului: să obţină patru ediţii ale operelor lui V. I. Lenin. La adunare au luat cuvîntul tex- — Am fost la Vladimir Ilici şl vă — Uite acolo este locul cel mai
construirea unei noi vieţiIa sate, care atîrnă sub tavan şi spune că a la fiecare hectar de arătură cile 29 Ultima, cea de-a patra ediţie, a fost
Primele întovărăşiri pentru lucrarea sosit timpul ca satul Gorki din a- chintale de cereale, cîte 300 chintale, de publicată în 17 limbi ale popoarelor liliştii care au dat delegaţilor un va primi de îndată, spuse ea textl- potrivit pentru sădit vişini,
în comun a pămîntului, primele sov propierea Moscovei să aibă lumină legume, cîte 220 chintale de cartofi. U.R.S.S.
hozuri din preajma Moscovei au apă electrică. mandat riguros — să transmită liştilor. Bărbaţii au plecai de îndată să
rut datorită traducerii în viaţă a Noi, împreună cu întregul popor Pe baza hotărîrii C.C. al P.C.U.S.,
acestui plan de către partidul nostru, — Lumina electrică — este un Institutul de marxism-leninism pregă scumpului Ilici rugămintea tuturor Cînd Lenin a aflat că au venit la sădească tinerii copaci, tar femeile
de către poporul nostru... sovietic, vom păşi cu perseverenţă teşte o nouă ediţie completă a opere
lucru bun — spun ţăranii. — Dar lor lui V. I Lenin în 55 de volume. iextiliştilor de la G luhovo: să nu se el muncitori de la Gluhovo fu nerăb- fură invitate în sufragerie să bea
La sfîrşitul anului 1956 — a con cum s-o introduci dacă n-ai forţe înainte pe calea indicată de nemuri
tinuat Şulghin — pentru succesele pe suficiente? Lenin spune însă că ora obosească şi să îşi poarte de grijă dător să-i vadă, aşa îneît a ieşit ceai.
care le-a obţinut în dezvoltarea tutu şul va da ajutor satului. Ţăranii vor torul Lenin — a încheiat Şulghin
pentru a fi de folos poporului. Şi au pe palier şi s-a aplecai peste balus- Pe cînd textilistele intrau în su
convorbirea noastră.
mai însărcinat pe delegaţi să afle iradă. fragede Leninstrigă Măriei Ilinicina
de ce are nevoie Vladimir Ilici. Mun- — De ce te-ai ridicat,Volodea? să le serveascăciuperci pe care Ic
citorii ştiau că Lenin este foartemo- Venim acum, îi spuse mustrător Ma-culesese el singur în pădure...
deşt şi că nu o să spună elce-i ria Ilinicina, clăiinînd din cap. De atunci au trecut peste 30 de
lipseşte aşa îneît au însărcinat pe Textiliştii au suit la etajul doi. ani. A crescut livada de vişini de
delegaţi să afle ei care sînt aceste Ilici a dat cu fiecare mîna. După lingă casa lui Lenin din Gorki, livo-
nevoi, fără ca Lenin să-şi dea seama, aceea au intrat în cabinet şi s-au a- da dăruită lui de către textilişiii din
La adunare s-a discutat şi despre şezat pe scaune. Gluhovo. Această livadă a rămas ca
darul pe care trebuiau să-l ducă lui Lenin privea des la unul din de- un simbol al dragostei poporului pen-
Ilici. legaţi — Dimiiri Kuzneţov. Acest tru Vladimir Ilici Lenin.
ror ramurilor producţiei colhoznice, avea şi maşini şi lumină electrică
regiunea Moscova a fost distinsă cu şi şcoli noi şi biblioteci. Va fi o LA MUZEUL CENTRAL „V. I. LENINSB nilor muncii din India, la care
a fost adoptată o rezoluţie a-
In post la Kremlin In aceste zile sălile Muzeului se ruseşti Portretul creat de Intr-una din săli există o vi la întrebările ţăranilor“, scrise dresată lui V., I. Lenin şi
central „V. I. Lenin“ sînt arhi mîinile pricepute ale muncitori trină specială unde sînt prezen de conducătorul revoluţiei în transmisă prin radio. Rezoluţia
La. sfîrşitul a- cursanţii noştri, pline. Intr-un torent necontenit lor este o mărturie a marii dra tate lucrările lui Lenin. Prezin primele zile ale victoriei lui se încheie cu cuvintele:
vin muncitori, studenţi, ţărani, goste a poporului faţă de con Octombrie. In aceste lucrări,
nului 1919 şi la A. KOLOB1AKOV Nikolski, i-a po funcţionari. Aci pot fi întîlmiţi ducătorul, prietenul şi învăţă tă un mare interes numeroase Lenin cheamă pe oamenii mun „Multă recunoştinţă Rusiei
întotdeauna pionieri îmbrăcaţi torul oamenilor muncii de pe le anunţuri despre referatele şi cii să participe activ la condu sovietice pentru că a auzit stri
începutul anului fost ostaş al Armatei Roşii în vestit lui Lenin în cămăşi şi bluze albe cu cra întregul glob pămîntesc. cerea noului stat. gătul agoniei mortale ieşit din
1920 am urmat prezent general maior de gardă vate roşii. In vestibulul spaţios expunerile lui făcute în străină piepturile a 315.000.000 de oa
primele cursuri că autorităţile poţi auzi adesea vorbindu-se în Sînt prezentate numeroase Vizitatorii fac cunoştinţă pen meni care îndură suferinţe in
de comandă din în rezervă locale nu acordă limba chineză, engleză, romînă, materiale noi care ilustrează tate. tru prima oară cu darul trimis imaginabile sub jugul imperia
ajutor familiei franceză, cehă. Aceştia sînt cum V. I. Lenin a creat parti- A fost extinsă de aproape în noiembrie 1918 lui benin de lismului. Mitingul primeşte cu
străini care vizitează capitala bucurie mîna de prietenie şi a-
Uniunii Sovietice. Numai în două ori suprafaţa ocupată de a .....w m w~ m x m m.-g mm jutor întinsă Indiei oprimate“.
ultimii nouă ani. Muzeul a fost materialele care caracterizează
vizitat de 72.000 oaspeţi din In ştire se arată că V.I- Le
Kremlin. sale. Lenin l-a străinătate — activişti pe tă- nin a răspuns prin radio : „ S î n t
rîm social şi politic, oameni de bucuros să aud că principiile
Elevii •oursurilor noastre asigu îndemnat să scrie o amplă de ştiinţă, sportivi, artişti. Iar în -.xRLţM- "4 autodeterminării şi eliberării
cei 20 de ani de existenţă a popoarelor asuprite de sub ex
rau paza Kremlinului, a locuin claraţie şi pentru ca declaraţia Muzeului el a fost vizitat de ploatarea capitaliştilor străini
14.500.000 persoane. şi naţionali, proclamate de re
ţei lui V¦ I. Lenin şi a clădirii să nu se piardă undeva, a tri publica muncitorilor şi ţărani
Toţi vizitatorii examinează lor, au găsit un ecou atît de
unde aveau loc congresele şi mis comandamentului Kremlinu cu multă atenţie relicvele de viu în rîndu-rile indienilor
nepreţuit: fotografii, tablouri, conştienţi care luptă eroic pen
conferinţele. Am văzul cît de lui următoarele cuvinte: documente, lucruri personale. tru libertatea lor...“ „Trăiască
Cu mult interes sînt ascultate
neobosit şi încordat muncea Vla ,,Comandantului Kremlinului relatările ghizilor despre viaţa Asia liberă !“, astfel îşi încheie
şi activitatea celui mai mare şi
dimir ilici. Se înlîmpla să fii 29 X. 1919 mai modest om. De numele lui răspunsul V. I. Lenin.
Lenin este legată indisolubil
în post, în toiul nopţii. lata Astăzi trebuie să sosească istoria partidului comunist, is Din fotografiile noi, trebuiesc
toria apariţiei şi dezvoltării
că se deschide o uşă şi din hirtia unui ostaş al Armatei Ro statului sovietic. întreaga viaţă relevate fotografia lui Lenin şi
luminoasă a lui Lenin este un
cabinetul său iese Lenin. Păşeş şii (care urmează aici în Kre model de slujire a iintcrreseloij Kalinin în mijlocul elevilor pri
te, ca totdeauna, repede, uneori mlin cursurile). Gheorghi Iva- oamenilor muncii, un model de
se opreşte brusc în faţa cursan novici Nikolski din gubernia luptă plină 'de abnegaţie pen melor cursuri pentru coman
R iaz an- tru triumful revoluţiei socialis
te, pentru victoria comunismu danţi de artilerie grea, din Mos
ţilor, întreabă cite ceva, spune Să fie primită şi să-mi fie lui.
cova, precum şi tabloul care îl
cu un zîmbet două-trei cuvinte predată personal chiar azi. Atenţia vizitatorilor este a-
trasă de un portret al lui Vla înfăţişează pe Lenin şi pe
de încurajare. Stai şi ie gîn V. Ulianov (Lenin),,. dimir Ilici, executat cu multă
artă şi dragoste din agat, ex Krupskaia în mijlocu! ţăranilor
deşti : cînd doarme şi se odih Aceasta s-a întîmplat la 29 pus pentru prima oară. El a
fost trimis în dar Consiliului din satul Kaşino.
neşte Vladimir Ilici ? octombrie şi chiar a doua zi, la
Comisarilor poporului în 1923 In primii ani ai puterii so
Lenin era neobişnuit de sim 30 octombrie, Vladimir Ilici a
de muncitorii fabricii de şlefui! vietice, V. I. Lenin a semnat
plu în viaţa de toate zilele. Nu-i trimis o telegramă în localita
din Peterhov a trustului de un decret privitor la folosirea
plăcea luxul, se îmbrăca totdeau tea de baştină a lui N ikolski: Muzeul central V. I. Lenin din Moscova
na simplu, îi plăcea atmosfera ,,Anchetaţi imediat cazul stat pentru pietre semipreţioa- Crimeei pentru îngrijirea sănă
simplă, confortabilă. Am vă dul comunist. Aci se află foto activitatea lui Lenin în perioa popoarele din îndepărtata Indie
zut-o de multe ori pe Nadejda cursantului G. Nikolski. Acor grafii ale discipolilor, tovarăşi da primului război mondial. — un baston din lemn de san- tăţii oamenilor muncii. Şi acest
Konstantinovna Krupskaia întor- daţi familiei sale ajutorul le lor de luptă şi rudelor lui Vla
gal dat de Comitetul Executiv de dimir Ilici. Un interes deosebit îl repre tal. La Muzeu există şi salutul document, care dovedeşte grija
zintă sălile unde sînt adunate adresat de poporul indian po
cindu-se cu o pline şi cu un su- plasă din Pecio. Dacă există Oamenii se opresc îndelung materialele despre Marea Revo poarelor din Uniunea Sovietică. şefului primului Stat Sovietic
în faţa materialelor care înfă luţie Socialistă din Octombrie. Vizitatorii citesc cu interes fo
fertaş .cu supă din bucătăria fricţiuni între Nikolski şi Comi ţişează ultima perioadă a exilu Locul principal îl ocupă decre tocopia ştirii publicată de zia faţă de sănătatea muncitoriior
lui lui Lenin în satul Şuşenskoe tele asupra păcii şi asupra pă rul „Pravda“ La 20 mai 1920.
Kremlinului. tetul Executiv de plasă .datorită în 1899 — 1900. Această secţie mîntului. Tot 'aici se află docu In această ştire intitulată „In şi ţăranilor, este de asemenea
dia revoluţionară“ se vorbeşte
Lenin nu uita niciodată nimic. faptului că la strîngerea recol a fost mult completată şi ex mentele lui Lenin — apelul despre marele miting al oame expus la muzeu.
tinsă. „către populaţie“ şi „Răspuns
El ducea fiecare lucru la capăt. tei participă fratele lui. preot,
Manifesta faţă de toţi grijă şi anchetaţi. Comunicaţi-mi execu
atenţie. Odată unul dintre tarea”.