Page 65 - 1957-04

Nr, 734 W >CT«r.i«Kr* DRUMUL SOCIALISMULUI

________ ţ? T •\ Vj -tf? «> •. Pag. 3

P E lîM IfM tilL ' ASt A T A T OAMENII MUNCII
DIN TOATE TARILE
M A R ELE L EN IN a

învăţătura leninistă despre dit superioritatea fată de secţo-, hrănească mai bine, să se îm­
transformarea socialistă a agri­ rul individual, atît în ce pri­ brace mai bine, să-şi oumpere
culturii are o uriaşă însemnăta­
veşte producţia la hectar, cît şi mijloace de distracţie (aparate cinstesc memoria marelui Lenin
te teoretică şi practică. In Uni­
unea Sovietică această învăţătu­ în ce priveşte veniturile persona­ de. radio,, „biciclete, etc.). .Cu
ră a prins viată de mult. Cu
le ale colectiviştilor. In anul tre-, alte cuvinte le-a . daţ posibilita­
zeci de ani în urmă, milioane
de ţărani din această uriaşă cut, gospodăria a realizat o pro­ tea să-trăiască o -Viaţă îmbelşu­ R. P. UNG AR Ă
tară, eliberaţi de robia moşieri­
lor şi capitaliştilor, au devenit ducţie de 1.900 kg. grîu la ha., gată, civilizată. Toate acestea
stăpînii bogăţiilor lor. îndru­
maţi de partidul, comunist, par­ în timp ce sectorul individual a şînt exemple vii care atrag din BUDAPESTA 20 (Agerpres).
tid făurit de Lenin, ei au pă­
răsit mica proprietate privată, realizat numai 1.100 kg. la hec­ ce în ce tot mai mulţi ţărani In legătură cu aniversarea la Participanţii la întîlnire au
care prin natura ei s-a dovedii 22 aprilie a 87 de ani de la ascultat cu o deosebită atenţie
incapabilă de a le asigura o tar. La porumb, producţia medie, muncitori înspre gospodăria co­ naşterea lui Vladimir Ilici Le­ cuvîntarea bătrînei revoluţiona­
viată îmbelşugată, şi s-au unit nin, la Budapesta a avut loc re Szamueli — soţia lui T. Şza-
în mari colhozuri. In colhozuri, la hectar în G.A.C. a fost de. lectivă. Ele au făcut ca numă­ o întîlnire a veteranilor mişcă­ mueli activist eminent al miş­
ţăranii sovietici şi-au făurit o rii muncitoreşti organizată de
viată nouă, o viată fericită, ci­ 3.000 kg. la hectar,, faţă de rul colectiviştilor să crească cu cării muncitoreşti ungare, unui
vilizată. organizaţia P. M. S.U. din Mi­
1.500 kg. cît aii realizat indivi- mai mult de jumătate, de la din conducătorii Republicii . So­

dividualii. Este de la sine înţeles înfiinţarea gospodăriei şi pîn’ă

faptul că din moment ce colec-ţ • acum. Numai în cursul acestui
tiviştii reuşesc să scoată o can­ an s-au înscris 15 familii.
nisterul apărării, de conducerea vietice din 1919. Ea a vorbit
titate mai mare de grîu, porumb Membrii gospodăriei noastre
clubului „Tancsics“ şi de Casa despre întîlnirea cu Lenin în
şi alte produse pe aceeaşi u- colective, se vor strădui şi de centrală a ofiţerilor.
nitate de suprafaţă, creşte şi nu aci înainte pentru a-şi dezvolta 1921 la cel de al IlI-lea Con­
velul lor de viaţă în raport cu gospodăria lor, pentru a face A luat cuvîntul Janos Ger- gres al internaţionalei comunis­
sporul de produse obţinute. gery, veteran al mişcării mun­ te, despre cuvîntarea rostită de
Cît s-au străduit capitaliştii Lenin ne învaţă, iar practica din ea o adevărată pildă vie,
citoreşti, care şi-a împărtăşit el în faţa delegaţilor.
şi moşierii din tara noastră ne dovedeşte că numai în gos­ capabilă să atragă masele de
pentru a împiedica pătrunderea podăria colectivă unde pâmîn:- ţărani muncitori pe drumul ară­ amintirile despre Lenin. El a La întîlnirea veteranilor miş­
povestit că în anul 1919, fiind cării muncitoreşti a luat de a-
la noi în tară a adevărului des- tul se poate lucra cu mijloace tat de marele Lenin. soldat în Armata roşie, s-a în- semenea cuvîntul Ferenc Mun-
spre colhozurile din Uniunea mecanizate şi unde pot fi aplb

Sovietică şi despre viata colhoz­ cate cele mai noi reguli ştiinţi-1 GHEORGHE ORDEANU tîlnit ou V. I. Lenin care ve­ nich, prim vicepreşedinte al gu­

nicilor! Ei ştiau bine că iacest tice, se poate obţine o creştere Secretarul organizaţiei de bază nise însoţit de Bela- Kuhn ia vernului revoluţionar muncito­

adevăr îi via deştepta pe ţăranii sistematică a producţiei agrico­ din G.A.C. una din staţiile de cale ferată. resc ţărănesc ungar.

muncitori din Romînia, îi via le. Lenin a spus că ţăranul este „Drumul lui Lenin“' Sebeş

face. să-şi cucerească şi ei un om practici El nu se con- ¦
dreptul la viată. De aceea bur austria
ghezia a folosit toate mijloace­ vinge de superioritatea agricul­ .. LuT lENî n "
le de propagandă, a folosit cele turii socialiste numai prin vor-' V. I. Lenin în drum spre Petro grad în 1917 VIENA 20 (Agerpres). — La adunare au luat cuvîntul
r.iai barbare metode de lepre be goale. El aşteaptă pilde vip Te pomenesc, azi, Desen de P Vasiliev TASS anunţă: Din iniţiativa Josef Lauscher, preşedintele or­
siune pentru a împiedica pă­ Membrii gospodăriei noastre co- copleşitor şi uriaş nunte... Comitetului Central al Partidu­ ganizaţiei din Viena a P.C. din
trunderea la noi în tară a idei­ ¦ *?<¦¦’ .Vmou • vyv) Scrisoare din Ulianovsk Austria.
lor leniniste. Şi totuşi, ele au lective ţin seama de acest lu­ lui Comunist din Austria şi a
cru, de aceea se străduiesc să conducerii organizaţiei din Vie- Adunarea festivă a fost ur­
tacă din gospodăria lor colecti­ na a Partidului Comunist din mată de un concert dat de co­
pătruns. Au pătruns pentru că vă o adevărată pildă vie, un a- T e.pomenesc — Austria, la 18 aprilie a avut loc
în calea adevărului nu poate re­ devărat centru de atracţie a ţă­ j odată cu popoarele de inimi In clasa lui Vladimir Ilici la Viena o adunare festivă a rul muncitorilor din Viena, care
zista nici n piedică. Astăzi idei ranilor muncitori pe făgaşul a- I zvîcnind ca într-o singură oamenilor muncii, consacrată a interpretat cîntece revoluţio­
le leniniste stăpînesc milioane celei de a 87 aniversări a naş­ nare.
de oameni ai muncii din ţara griculturii socialiste. Şi rezul­ cu aceeaşi bătaie; inimă — terii lui V. I. Lenin
noastră. tatele s-au văzut. Gospodăria
s-a dezvoltat multilateral. De izvor de prospeţime nesecat — In preajma aniversării a 87 de ani de la naşterea Iui V.l. Lenin, numeroşi
Sub conducerea înţeleaptă a la fermele anexe se obţin veni­ cititori şi-au manifestat dorinţa să cun oască cît mai multe aspecte din viaţa
Partidului Muncitoresc Romîn, turi mari. Numai grădina de nestinsă vîlvăţaie — . ,,'T. marelui om. In numărul nostru de azi, pentru cititorii noştri mici, pionierii şi
partid care se călăuzeşte în ac­ şcolarii, publicăm o scrisoare sosită din îndepărtatul Ulianovsk de la ele­
tivitatea sa după învăţătura legume a adus în anul' trecut lumină veşnic fîtfîitoare — vii şcolii unde a învăţat Vladimir Ilici. Aici a locuit Lenin
marxist-leninistă, ţăranii mun­ te pomenesc ¦ .
un venit de aproape 80.000 lei.
Apentru dimineţile mari

‘ •• fjl de sărbătoare
citori din tara noastră îşi fău­ Venituri mari au fost realizate — fără amiezi, fără scăpătat — Dragi prieteni romîni,
Tot aici, sub o vitrină de sticlă Este în Ulianovsk o casă La 7 noiembrie 1929 aici a
resc o viată nouă, după exem­ şi-n ajte. ramuri „apexe —• creş­ către care mi-ai purtat paşii, j ' Vă sc'riu pionierii detaşamen­ se află diplomele, plachetele,, dragă fiecărui om sovietic, pre­ fost inaugurată „Casa-muzeu
plul fraţilor lor — colhoznicii terea animalelor,-’cultura plan­ | pentru apa vie din care m-am tului 2 al unităţii de pionieri din •cupele şi alte premii, mărturii cum şi milioanelor de oameni «V. I. Lenin»“.
din Uniunea Sovietică. Sute de Şcoala nr. 1 „Vladimir Ilici Le­ ale realizărilor sportive din ai muncii din întreaga lume.
mii de. familii au pornit pe ca­ telor tehnice, etc. Ca.,;urmare, putut adâpa şi nin" din Ulianovsk. Vrem să vă şcoala noastră. Mulţi oameni străbat cale de In cei 28 de ani care au tre­
lea agriculturii socialiste şi pentru biruinţa omului din mine mii de kilometri pentru a vizita cut de la înfiinţarea ei, „Casa-
numărul lor creste zi de zi. valoarea unei zile-muncă s-a ri­ către care numele tău m-a scriem ceva despre oraşul nos­ In fiecare clasă unde a învă­ această casă, unde şi-a petrecut muzeu“ a fost vizitată de mai
dicat, în anul trecut, lia 45 lei. tru, despre şcoala în care a în­ ţat Vladimir Ilici, se află cîte o copilăria şi tinereţea Vladimir bine de un milion şi jumătate
In raionul nostru, Sebeş, a- Iată de pildă ce venituri â rea­ ridicat văţat Vladimir şi-n care învăţăm Ilici Lenin. de oameni.
lizat colectivistul Nicolae Mun- şi ştie să mă îndrume... noi pcum. Oraşul nostru este a- placă comemorativă cu inscrip­
proape că nu există sat în caro jeanu în anul 1956: el a dus a- şezat pe malul abrupt al mă­ ţia: aici a învăţat Vladimir Ilici Intr-o căsuţă de lemn pe str. Despre neţărmurita dragoste
să nu fi luat fiinţă gospodărie casă 3.419 kg cereale ; (grîu, Pentru aceasta, ¦| reţului fluviu rus, Volga. Ulia­ Moscova (actualmente str. Le­ a poporului pentru marele con­
colectivă sau întovărăşire agri­ porumb şi orz). In afară de a- novsk este unul din cele mai Ulianov Lenin în clasa a IlI-a. nin), familia Ulianovilor a trăit
colă. Acum vreo 5 ani, un nu­ cestaa a mai primit însei mnate te pomenesc — copleşitor 1881— 1882. aproape nouă ani (1878—1887). ducător vorbesc numeroasele
măr de 45 familii de ţărani cantităţi de cartofi, bpînză, De aici, tînarul Lenin, absol­
şi'uriaş nume -r- vechi oraşe din Povolofia. In In şcoala noastră există o vind gimnaziul cu medalia de însemnări înscrise în cartea de
muncitori din Sebeş s-au unit furaje şi alte produse, ftrecum şi pentru că numele tău, anul 1948 s-au împlinit 300 de clasâ-muzeu a lui Vladimir Ilici. aur, a plecat la Universitatea
într-o gospodărie colectivă şi o sumă de peste 2.000 !lei. Lenin, — - ani de la ziua naşterii lui. Din­ In ea este reconstituit tot mobi­ din Kazan. impresii a muzelului. „Aici, în
Colectiviştii au hotărît în unani­ tr-un orăşel liniştit de provincie lierul (bănci, tabla clasei, cate­
mitate ca gospodăria s!ă poarte Veniturile realizate au dat po­ va râmîne «Casa-muzeu», totul este lumi­
numele de: „Drumul lui Lenin". sibilitate colectiviştilor ;să se cum era Simbirskul în trecut, el dra) care au fost în anii cînd a
Incepînd chiar din primul an, stindard peste veacuri şi peste nos şi drag, totul este minunat
gospodăria colectivă şi-a dove- a crescut în anii puterii spvieti- învăţat Vladimir Ilici. Clasa a-
milenii, ce in'unul din cele mai m-a--ri -o UcUeMa.Usttua ceosttoe vizitată Ud-eC LtoU(ţ0i LcaUr/ e şi simplu ca însăşi viaţa lui
niime^cbpleşitor. şi uriâş..f .
V. I. Lenin“ — relatează una
Sămînf'a pe café nu conteneşti raşe industriale din Povolofia. Cu v?n u u anovsk şi care fac cu- dintre aceste însemnări.

l oaj dî ia/tnroada. ,. ,.,s-o prunci ani în urmă Simbirskul a primii n0ştinţă cu locurile leniniste din
numele de Ulianovsk şi noi, lo­
incădln primele zile O vede şi cel cuitorii lui, ne mîndrim că ora­ oraşul nostru. S-ar putea scrie
¦i Revoluţiei Socialis- şul nostru poartă numele mare­ multe lucruri despre şcoala
care nu vrea să vadă, , lui om. noastră, care poartă numele ma­
din Octombrie, Lenin Chiar dincolo, unde relui Lenin. Noi toţi o iubim şi
• pus accentul asupra Şcoala noastră este una din­ ne mîndrim că învăţăm în ea.
ventualităţii unui răz­ se-ncearcă atîtea căi, nu e tre cele mai frumoase şcoli din Noi, pionierii detaşamentului 2
boi defensiv şi a ară- decît o cale: oraş. Ea se află în clădirea fos­ sîntem elevii clasei a Vll-a. Cei
at necesitatea creării tului liceu unde a învăţat Vladi­ mai buni dintre noi se pregătesc
unei Armate Sovietice a faptelor tale. mir Ilici. Vă propunem, dragi să intre în comsomol. Noi ştim
outernice, bine organi­ Chiar dincolo unde prieteni pionieri romîni, să por­ că acesta nu-i un lucru uşor.
zată şi bine înarmatăf niţi cu gîndul alături de noi prin
zdrenţuită — negura mau dăinuie, coridoarele şi clasele şcolii noas­ Doar un comsomolist trebuie să
In clişeu : Lenin Ia şi lumea orbecăie 'în vedenii, tre. fie un exemplu viu în toată com­
Statul Alajor al Revolu­ numele tă u : Lenin —- portarea sa. In fiece clipă, în
ţiei. pătrunde Intrăm în hol, urcăm pe o
fiece ceas, în faţa noastră stă
Desen de P.V. cu lumina lui, veşnic fîlfîitoare... scară largă. In faţa noastră, în­ chipul lui Volodia. Pe drumul a-
Vasiliev De aceea tr-o ramă frumoasă, aurită, pe rătat de el o pornim mereu.
catifea, stă portretul lui Lenin
te pomenim azi — elev, şi cuvintele: „In anul Cu salut fierbinte de pionier,
Pionierii detaşamentului 2
mai mult, ca oricînd — 1887 a terminat liceul cu meda­ Şcoala nr. 1 „V. I. Lenin“ r.şks ATT ¦.~ V „-a'iOKí
îs.SíMs
stindard peste tărîmuri şi peste
* ®.................... É M Ë I V*. ; : 'v s V

popoare,

peste veacuri şi peste milenii —

nume copleşitor şi uriaş: ----

Lenin. . Casa din Simbirsc, in care a locuit familia Ulianov
între anii 1870— 1875
FLORIN TORNEA (După un tablou de P. Dobrînin)

lia de adr Ulianov Vladimir. Ulianovsk U.R.S.S.

¦I . f
(I IClSffl ta pe oamenii mai slabi pregătiţi, din legaţi de clasa din care fac parte prin
i mncomoara i punct de vedere politic’. mii de fire. Un rol deosebit de mare te aceste probleme ca şi la multe al­ nistă cu privire la diversitatea forme­
Lenin luptător acordă Lenin în această operă a sa tele l-a dat Lenin. lor de trecere de la capitalism la so­
necesităţii unei discipline unice, liber cialism.
i’m in tie n ir i pentru unitatea consimţită din partea membrilor de Lenin arăta în celebrele sale „Teze
ideologică organizatorică partid. din aprilie“ că, în urma revoluţiei din Dar nu odată s-au găsit „teoretici­
februarie 1917, în Rusia s-a creat o eni“ care, sub masca libertăţii de a
şi tactică Unitatea ideologică, organizatorică, situaţie specială, o dualitate a puterii. critica leninismul, nu fac altceva decît
tactică şi de acţiune sînt cerinţe vi­ Pe de o parte, guvernul provizoriu, să încerce a-1 revizui.
De la un capăt la celălalt al globului duiri. Elaborînd noua teorie a revo­ creeze un partid ăl său dă luptă, ca­ O contribuţie de seamă în lupta tale pentru un partid de tip nou, ab­ care reprezenta dictatura burgheziei şi
pămîntesc, milioane de oameni ai mun­ luţiei socialiste în condiţiile imperia­ pabil să organizeze lupta 1proletaria­ pentru crearea partidului de tip nou solut indispensabile,, pe care Lenin le moşierimii şi se baza pe vechile rîn- Nu este prima dată cînd comuniştii
cii cinstesc la 22 aprilie cu dragoste lismului, învăţătura despre partid ca o tului pentru cucerirea puterii politice a adus-o Lenin şi prin lucrarea sa „Un tratează cu o profunzime ştiinţifică în duieli şi instituţii moştenite de la ţa­ au în faţă' speculaţii revizioniste pe
şi adîncă recunoştinţă aniversarea a principală armă a proletariatului, în din mîinile burgheziei. Iar după' cu- pas înainte, doi paşi înapoi“ în care lucrarea sa „Un pas înainte, doi paşi rism, pe de altă parte, Sovietul de de­ tema lozincii partinice a libertăţii de a
87 de ani de la naşterea lui Vladimir lupta pentru cucerirea puterii şi ,con­ ,cerireai puterii, acest partid .să fie ca- fundamentează principiile .organizatori­ înapoi“,. putaţi al muncitorilor şi soldaţilor, ca­ critica. împotriva acestor speculaţii a
Ilici Lenin. struirea socialismului, dezvoltînd învă­ pâbil de 'a dfganiza şi cohduc'eApro- ce ale partidului marxist revoluţionar. re se sprijinea în activitatea sa, pe for­ luptat acum peste 50 de ani V.L Le­
ţătura marxistă despre dictatura pro­ •- leţarigtul pentrii ^ :şi menţine şl. ^on- Pe lîngă aceste remarcabile opere, ţa armată a muncitorilor şi soldaţilor. nin. In cartea „Ce-i de făcut ?“ Lenin
Veşpic va trăi în memoria sutelor letariatului, Lenin a adus un suflu nou solida dictatura sa, pentru a ‘construi * .Studiereg acestei opere ajută pe fie­ V.L Lenin 'mai are multe altele, care a declarat răspicat: „cine nu închide
de milioane de oameni figura marelui în teoria revoluţionară, dînd lovitură noua orînduire —, societatea socialistă. ’ care comunist să înţeleagă în mod just, constituie lucrări de căpătîi pentru par- Lenin arăta apoi că trebuie trecut dinadins ochii nu poate să nu vadă că
geniu al omenirii, întemeietorul şi con­ de la prima etapă a revoluţiei, care a noul curent „critic" din sinul socialis­
ducătorul partidului comunist şi al Sta­ nimicitoare concepţiilor oportuniste şi In 1 condiţiile noastre .actuale, cînd 1necesitatea şi rolul partidului1 fn miş­ dat puterea în mîna burgheziei, la a mului nu este altceva decît o nouă va­
doua etapă a revoluţiei care să dea rietate a oportunismului.
tului Sovietic, conducătorul mişcării co­ reformiste, făcînd să se afirme tot mai pe plan_- internaţional s e , intensifică. carea munciloreâs'iă. Toate partidele ‘tidul marxist revoluţionar: „Două tac­ puterea proletariatului.
Şi dacă judecăm oamenii nu după
muniste mondiale. puternic spiritul creator'al marxismului. • lupta burgheziei imperialiste şi a coa­ coJms un'ist'e Aşi muncitoreşti de *t.ip* nou, tici ale social democraţiei în revoluţia Această trecere trebuie să fie făcută uniforma strălucitoare pe care şi-au
democratică", „Materialism şi Empirio- pe cale paşnică. Este foarte important pus-o singuri, nu după titlul răsunător
Aniversarea a 87 de ani de la naş­ Făuritor al partidului liţiilor ei împotriva clasei muncitoare au la bază principiile organizatorice criticism", şi altele, constituie tot atî­ pe care şi l-au dat ei înşişi, ci după
terea lui Vladimir Ilici Lenin, are loc şi a statuluisău majdf — partidul — elaborate de Lenin. tea pietre de fundament puse la teme­ de amintit acest lucru, deoarece acoli­ ceea ce fac şi după ceea ce propagă ei.
în acest an, în condiţiile cînd popoa­ lia partidului de tip nou. atunci devine limpede că „libertatea de
rele sovietice şi alături de ele întrea- . de tip nou ’ studierea operelor lui'V .L Lenin este Din studierea acestei opere se des­ ţii burgheziei imperialiste nu odată au
ga omenire progresistă se pregătesc prinde că partidul trebuie să fie un
una dintre cele mai importante 'sarcini. acuzat marxismul că se foloseşte numai
Fundamentarea de către V.L Lenin ' ale fiecărui membru de partid; - j

pentru a sărbători cea de a 40-a ani­ in cartea „Ce-i de făcut ?" a bazelor Cîtă actualitate există în cuvîntărilu detaşament de avangardă al clasei; ..Tezele din aprilie“ — de violenţă, pentru luarea puterii de a critica" înseamnă libertatea curentu­
versare a AAarii Revoluţii Socialiste din ideologice ale partidului comunist de lui Lenin,-scrise în cartea „Ce-i-de fă­ muncitoare, un detaşament organizat, genială lucrare către clasa muncitoare. Lenin era pen­ lui oportunist în sînul social-democra-
Octombrie. Patru decenii de existenţă tip nou, constituie o contribuţie de cut?“, că acolo unde, slăbeşte cîtuşi de care să înglobeze pe cele mai bune ele­ ţiei, libertatea de a transforma social-
tru trecerea la noua formă, pe cale-
a puterii sovietelor nu este o perioadă seamă adusă la dezvoltarea şi îmbo­ ¦puţin ideologia socialistă, acolo îşi fac? mente din, rînduriie. clasei muncitoare. a lui Lenin democraţia într-un partid democratic de

prea lungă, dar pentru popoarele sovie­ găţirea marxismului. / Nimicirea con­ loc şi acţionează ideologia burgheză. Din lucrarea „Un pas înainte, doi paşi Astăzi cînd, nu peste multă vreme, paşnică. Dar cum în situaţia nou creată reforme, libertatea de a infiltra în so­
tice este un prilej minunat de a-şi face cepţiilor oportuniste din mişcarea mun­ Evenimentele petrecute în Ungaria ne înapoi“ se desprinde importanţa uri- vttm sărbători a 40-a aniversare a era necesară insurecţia armată, s-a
folosit violenţa, luarea puterii pe calea cialism idei burgheze şi elemente bur­
gheze".

bilanţul succeselor obţinute. citorească rusă şi internaţională, înar­ dau un avertisment foarte .serios- la ..a şă pe, care o acordă Lenin calităţii Marii Revoluţii Socialiste din Octom­ insurecţiei armate. Trebuie subliniat că Este deosebit de important să ne în­

Nu există nici o problemă, din orice marea proletariatului cu conştiinţa so­ această, problemă. Acolo unde parti­ de membru de partid, compoziţiei so- brie, ne putem da şi mai bine seama trecerea de la o formă la alta, are loc suşim în mod temeinic moştenirea teo­
domeniu de activitate, în care Lenin cialistă, constituie un aport de seamă dul slăbeşte 'propaganda marxistă, în
adus de Lenin în lupta pentru crearea, capetele oamenilor se, creează confuzii, 'ciale a partidului, arătînd că pentru de uriaşa însemnătate a „Tezelor din potrivit condiţiilor şi specificului fiecă­ retică leninistă. Operele geniale ale lui
să iiu-şi fi spus cuvîntul, să nu fi partidului de tip . nou. ideologia burgheză prinde teren, iar e- partidul de tip nou nu contează nu­ aprilie“ scrise de Lenin. rei ţări în parte. Un lucru trebuie însă Lenin reprezintă un inepuizabil te­
lementele reacţionare ple societăţii sc mărul mare de membri, ci în primul să fie clar, că oricare ar fi forma de zaur de idei, care ne ajută să găsim
dat o indicaţie clară şi precisă. Lenin. a spulberat toate concepţiile folosesc de toate acestea, urmărind do- rînd calitatea lor. Poate un partid să După revoluţia din februarie 1917, în trecere — prin violenţă, paşnică sau par­ răspunsuri juste la întrebările arzătoa­
Continuator a lui Marx şi Engels, oportuniste ale „economiştilor“ ruşi ca, aibă un număr mare de membri, dar ’usia se crease o situaţie nouă. In faţa lamentară, — esenţialul este ca puterea
o varietate a oportunismului interna-, b,orîreia şi nimicirea orînduirii de- care prin conştiinţa lor de clasă, partidului se puneau probleme noi şi politică să treacă din mîna burgheziei re ale vremurilor noastre. Studierea o-
Lenin a fost un geniu al gîndirii re­ ţional. S-a arătat că fără cucerirea pu­ să fie mult mai slab, ba chiar să dea :ompli<;ate, terbuia dat răspuns la ele. 'n mîna proletariatului. perelor întemeietorilor socialismului
voluţionare. El a îmbogăţit tezaurul mocrat-populare. Nu în zadar, imperia­ întrebarea cea mai arzătoare care se pu­ ştiinţific, a operelor lui V.L Lenin, tre­
marxismului cu lucrări geniale în fi­ buie să fie o necesitate imperioasă pen­

lozofie, economie politică, strategie şi terii politice, proletariatul nu-şi, va ob­ liştii consumă tone de cerneală şi hîr- faliment, faţă de un alt partid care are nea atunci e r a : în ce direcţie trebuia Acest lucru a fost dezbătut şi la tru fiecare comunist şi în primul rînd

tactică revoluţionară, în problemele ţine libertatea. Pentru a-şi dobîndi li­ tie cu scopul de a defăima orînduirea un număr mai mic, dar prin calitatea dezvoltată revoluţia, cum se putea ieşi longresul al XX-lea al P.C.U.S., subli- pentru cadrele noastre.
fundamentale ale construcţiei noii orîn- bertatea, clasa muncitoare trebuie să-şi noastră democrat populară, de a deru- lor aceştia sînt mai revoluţionari, mai din situaţia creată. Răspunsul la toa­ niindu-se în mod deosebit teza leni­
ION RADOANE