Page 66 - 1957-04
P. 66
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISM O» Nr. 734
s»ei =5*
IO R D A N IA
doreşte relaţii de prietenie
şi colaborare cu toate ţările
— interviul acordat corespondentului
RIDICAREA MISIUHILQR DIPLOMATICE DIN VIAŢA PARTIDELOR COMUNISTE ziarului Pravda de Nabulsi —
la Cairo şi Bucureşti la rangul de ambasade APELUL DESCHIDEREA CONGRESULUI AMMAN 20 (Agerpres). — Ajutorul pe care ni l-au acor
Suleiman Nabulsi, ministrul A- dat ţările arabe este extrem de
In vederea strîngerii şi mai Romîne şi guvernul Republicii facerilor Externe în noul guvern preţios. El înlocuieşte complect
al Iordaniei, a primit pe cores acel ajutor financiar pe care
mult a legăturilor de prietenie Egipt au hotărît să ridice Misiu Partidului Comunist Partidului Comunist din Marea Brîtanis pondentul „Pravdei“ căruia i-a ni-1 acorda în trecut Anglia, şi
şi a promovării bunelor relaţii nile lor diplomatice de la Cairo din Israel făcut o declaraţie pentru citito ne dă posibilitatea să menţinem
care există între cele două tari, şi Bucureşti la rangul de Am LONDRA 19 (Agerpres) dezlănţuirii unui astfel de răz rii ziarului. (Nabulsi, care este armata la actualul nivel. Tre
guvernul Republicii Populare basade. TEL A V IV 20 (Agerpres) Co TASS anunţă: La 19 aprilie s-a boi împotriva ţărilor socialiste". liderul partidului socialist na buie însă să facem fată agre
mitetul Central al Partidului Co deschis la Londra cel de al Noul program militar elaborat ţional, pînă nu de mult a fost
Schimbul instrumentelor de ratificare munist din Israel a publicat în 29-lea Congres naţional (extra de guvernul englez, continuă el, primul ministru al Iordaniei). siunii Israelului şi imperialiştilor.
ziarul „Kol Haam' un apel în Noi nu sîntem agresori. Vrem să
a acordului comercial între R. P. R. Principalul scop al politicii apărăm viaţa şi bunăstarea
care cheamă masele populare ordinar) al Partidului Comunist noastre externe a spus Nabulsi, poporului nostru. Duşmanii
şi Egipt „constituie un exemplu grăitor este de a menţine relaţii noştri sînt puternici şi noi sin
din ţară să intensifice lupta îmr din Marea Britanie, la lucrările al pregătirii în vederea unui de prietenie cu toate ţările ca guri nu putem să ne opunem
CAIRO 19 (Agerpres). — In Schimbul a fost efectuat de potriva noilor aventuri militare căruia participă 550 de delegaţi „război atomic". re vor să fie prietenii noştri. forţelor Israelului şi imperialis
ziua de 18 aprilie a.c. a avut loc către Dionisie Ionescu, minis uneltite de cercurile conducă cu vot deliberativ. Congresul se Această politică este dictată de mului. Muncim pentru consoli
la Ministerul Afacerilor Externe trul R.P.R. la Cairo, şi Awsein desfăşoară sub lozincile întăririi In încheiere, Gallacher chea interesele tării noastre. Noi re darea armatei noastre şi a pu.i
toare din Israel care ameninţă solidarităţii internaţionale a cla mă pe delegaţi să întărească prezentăm o parte a lumii şi terii sale. Dar noi nu vom ad
al Egiptului, schimbul instru Aziz, subsecretarul de stat al prin toate mijloacele solidarita dorim să avem relaţii bune cu mite nici odată ca ajutorul în
mentelor de ratificare a acordu ministrului Afacerilor Externe al făţiş cu reluarea războiului îm tea internaţională a clasei toate ţările şi popoarele. Aces dreptat spre consolidarea arma
lui comercial dintre R. P. R. şi Egiptului. potriva Egiptului împreună cu muncitoare şi să ţină minte în tea sînt dorinţele întregii na tei noastre să constituie un pe
Egipt. totdeauna „că în lupta pentru ţiuni arabe. ricol pentru suveranitatea noas
colonialiştii francezi. sei muncitoare, luptei pentru u- pace şi socialism, Uniunea So tră.
Măsyrife guvernului francez In afară de ameninţările cu nitatea mişcării muncitoreşti, vietică este un eminent condu Economia noastră este slabă
pentru pace, socialism şi eli cător şi luptător"• şi are nevoie de ajutor; noi îl Vrem să colaborăm cu toate
pentru a face fafă războiului colonialist război la adresa Egiptului, se berarea popoarelor de sub robia vom primi de la orice ţară care tarile, a spus în încheiere Na
din A lgeria colonială. Congresul a aprobat apoi doreşte să ni-1 acorde fără nici bulsi, şi avem cele mai bune
spune în apel cercurile oficiate procedura lucrărilor şi a alege un fel de condiţii. Vrem ca a- intenţii faţă de Uniunea Sovie
din Israel ameninţă să înceapă rii noii conduceri a partidului. cest ajutor să fie îndreptat spre tică care a sprijinit în repetate
operaţiuni militare împotriva consolidarea independenţei noa rînduri nu numai ţara noastră,
Raportul politic a fost prezen stre şi să contribuie la promo ci şi toate popoarele arabe. Sper
PARIS 20 (Agerpres)". In guvernul francez nu intenţio Iordaniei. Deschizînd congresul, preşe tat de J. Gollan, secretar ge varea unei politici de neutrali că presa sovietică, inclusiv zia
na să obţină ameliorarea situa Eşecul agresiunii împotriva dintele comitetului executiv, Ha- neral al partidului, care a fost tate pozitivă. Nu vom .accepta rul „Pravda“, care a apărat în
după-amiaza zilei de 19 aprilie ţiei economice a ţării prin în rry Pollitt, a dat citire apelului întîmpinat cu căldură de dele
a avut loc la Paris o şedinţă a cetarea războiului din Algeria Egiptului, se arată în continua adresat delegaţilor de către gaţi. ajutor condiţionat şi niciodată totdeauna cauza noastră, va a*
Consiliului de Miniştri convo şi nici prin reducerea cheltuie re în apel, a arătat că nici o William Gallacher, veteran al
cată pentru discutarea politicii lilor militare „Un lucru e si problemă privind relaţiile din ADENAUER nu vom duce o politică care să precia şi pe viitor în mod just
de „economii“ prin care guver tre Israel şi ţările arabe nu
nul caută să facă faţă crizei e- gur — scrie comentatorul agen va sosi la 2 4 mai ştirbească suveranitatea noas situaţia din Iordania şi din alté
eonomice şi financiare din Fran ţiei France Presse — şi anume, poate fi rezolvată prin folosirea mişcării comuniste din Marea
ţa. Potrivit relatărilor unui co că forţele puse la dispoziţia în S. U. A . tră. ţări arabe.
respondent al agenţiei France forţei. Toate problemele litigi Britanie. In acest apel se subli
Presse, discuţiile au fost „difi ministrului rezident în Algeria, oase pot şi trebuie rezolvate nu niază că lupta pentru pace are WASHINGTON 20 (Ager
cile“, întrucît au prilejuit o a- Lacoste, în total 400 mii de mai pe cate paşnică, pe baza re o importanţă primordială pentru
devărată ciocnire între ministrul cunoaşterii reciproce a dreptu comuniştii englezi. „Imperialiştii
pentru problemele economice şi oameni, vor rămîne intacte“.
financiare, care susţine necesi In schimb aşa cum arată co rilor legitime ale arabilor şi e-
tatea efectuării unor reduceri a mentatorul agenţiei France vreilor. Interesele naţionale ale englezi şi americani, scrie Gal
Presse şi aşa cum subliniază
Israelului vor fi asigurate nu în lacher, vorbesc fără încetare
ziarele, „economiile“ vor fi re alianţă cu imperialiştii împotri despre războiul atomic şi des
pre pregătirile lor în vederea
va popoarelor arabe ci în alian-
fă cu popoarele arabe.
C O N G R E S U L Partidului Comunist din Belgia
cheltuielilor, şi miniştrii „mili alizate prin aplicarea unor mă BRUXELLES 19 (Agerpres) ca Democrată Germană, Austria, pres). Departamentul de Stat a ŞA H plificările ar fi favorabil albului,
tari“, care, subliniază cores suri care lovesc în marea masă Suedia, Olanda şi alte ţări. dar negrul evită schimbul damelor.
pondentul, „sînt interesaţi să nu a contribuabililor şi a cetăţeni La 19 aprilie, în oraşul Gând, Congresul a fost deschis de anunţat oficial că Adenauer, PROBLEMA Nr. 4 Era mai bine 18. Df7) 18... Dc8! 19.
compromită, prin reduceri exa lor de rînd. „Sectorul civil tre — important centru industrial cancelarul R.F.G., va sosi la 24 b5? (Albul scapă din vedere următoa
gerate de credite, operaţiile de buie să-şi aducă contribuţia“ — Minnaert, membru al C.C. al mai în S.U.A. pentru a duce V. NESTORESCU rea combinaţie a negrului) 19... NH3I
pacificare din Algeria“. din Belgia, s-a deschis cel de al Partidului Comunist din Belgia, tratative cu preşedintele Eisen Din concursul internaţional al Re (Atacînd dama, negrul cîştiga un
scrie agenţia citată. Iar ziarele XII-tea Congres naţional al Par preşedintele Federaţiei din Gând hower, Dulles şi cu alte oficia vistei de Şah pe anul 1956. tempo important pentru atac) 20. Da3
Aşa cum a reieşit din comen tidului Comunist din Belgia. La a partidului, care a rostit o scur lităţi americane. împreună cu T: dl + 21. T: dl Dg4 (Acum negrul
tariile de presă, încă dinainte arată că de pe acum se prevede lucrările Congresului participă Adenauer la tratative va partici ameninţă mat la g 2 şi albul nu se pon
de această şedinţă de cabinet instituirea unor noi impozite şi aproximativ 200 de delegafi. La tă cuvîntare de salut în limba pa von Brentano. ministrul Afa te apăra decît cu pierderi mari de
a sporirii anumitor taxe. Se pre Congres asistă reprezentanţii material) 22. Cel D: dl 23. g: h3 Dl:
cizează că unele taxe, cum ar fi flamandă. A fost prezentat apoi e l + 24. Rg2 Cd4! 25. c:d4 e:d4. 26.
scumpirea timbrelor poştale şi partidelor muncitoreşti şi comu
raportul de activitate al Comite Nf4 (N: d4 D e4 + ) De4-f- 27. Pg3 h5
niste frăţeşti din Romînia, Fran 28. Dh6 Rh7 29. Dd7 Te8 30. h4 Dg6
în Iordania se cere a abonamentelor telefonice, pot ţa, Cehoslovacia, Ungaria, Ita tului Central al Partidului Co cerilor Externe ale R. F. Ger mWM W/. wy/A
înlocuirea ambasadorului fi introduse imediat, fără apro lia, Bulgaria, Polonia, Republi- munist din Belgia. mane. « m â '''m m . şi albul a cedat. Tînărul Tal a fosi imn
barea parlamentului. dintre surprizele ultimului campionat
\m.w.im m. . al U.R.S.S., clasîndu-se pe primul loc
american Numeroase ziare, ca „Le al acestei competiţii, cu 14 puncte în
Monde“, „Combat“, „Libera PRIMUL MINISTRU al Danemarcei S. U. A. încearcă /|fgg’ :; ü g | ^ g j | ' j|p i deplinind totodată şl norma de mare
CAIRO 19 (Agerpres)', — tion“, „L’Humanite“, dau a- maestru.
Agenţia United Press reprodu numite cifre care arată limpede despre probleme de politică externă să înjghebeze
ce o ştire transmisă de agenţia că „economiile“ realizate de „*V*-*y 'A V .I» Â '% V. SOLUŢIA PROBLEMEI nr. 3
MEN potrivit căreia comitetul guvern deschid cu adevărat o COPENHAGA 20 (Agerpres) o călătorie interesantă în Uniu un nott bldcr m ilitar !Ü, ill if8
iordanian pentru orientarea na epocă de sacrificii pentru marea nea Sovietică — de la Lenin Soluţia acestei probleme este l.Dc5!
ţională a cerut înlocuirea amba masă a cetăţenilor. Guvernul Ziarul „Social Democrat“ a pu grad la Baku. Numeroasele con NEW YORK 19 (Agerpres). 'A k (cu ameninţarea 2. N: f6 mat). împo
sadorului american la Amman. intenţionează să reducă cu 10 blicat interviul acordat de N. K. vorbiri care au avut loc în ca Relatările presei americane do f triva acestei ameninţări negrul se a-
la sută programele de construc Hansen, prim ministru şi minis drul acestor călătorii, a declarat vedesc că S.U.A. încearcă să în pără cu 1... Tf5 la care urmează 2.
Comitetul s-a întrunit la 18 ţii şi să realizeze aproximativ tru al Afacerilor Externe al Da H. K. Hansen, au arătat că jghebeze un nou bloc în regiu • Mat în 2 mutări Dgl mat, sau cu 1... Nf5 la care ur
aprilie şi a adresat primului mi 100 de miliarde franci din re nemarcei, în legătură cu apro conducătorii acestor ţări îşi dau nea Mării Mediterane cu sco (Alb: Rt7, Dg7, Tc2, Nhl, Cb2, Ce3, mează 2. De3 mat. Este de observat
nistru al Iordaniei, El Khalidi, ducerea creditelor pentru con piatele alegeri parlamentare ca seama pe deplin de răspunderea puri vădit militare. Pe5. Negru: Rd4, Te4, Nf4). că cele două piese negre (turnul şi ne
un mesaj în care cere îndepăr strucţii civile. Una din măsuri re vor avea loc în luna mai. Re- lor şi tind în mod serios să evite bunul) ocupînd cîmpul f5 se încurcă
urmează să fie îndreptată în operaţiuni militare. Potrivit relatărilor ziarelor, O partidă una pe cealaltă. Problema nu se rezol
tarea ambasadorului american mod făţiş spre scăderea nivelu ferindu-se la problemele de poli la 17 aprilie la o conferinţă de din campionatul U-R.S.S. vă prin 1. Tb5? După care, la prima
lui de trai al oamenilor mun presă de la clubul presei străi vedere ar fi posibile două variante pe
pentru a „menţine securitatea cii: se prevăd „economii de 30 tică externă, N. K Hansen a Răspunzînd la o întrebare pri ne din New York. Pearson, pre aceeaşi idee (1 ...Tf5 2. Dg4 mat şi
de miliarde de franci prin redu şedintele Camerei internaţionale 1.. . Nf5 2. Df4 mat) dar negrul se a-'
poporului, existenta şi indepen cerea alocaţiilor pentru progra subliniat că în ultimii ani a vi vind politica Uniunii Sovietice, de comerţ, a propus să se creeze APARAREA N1MZOVICI
zitat, ca reprezentant al Dane Hansen a declarat că nu consi o uniune a 6 ţări din partea pără cu 1... Na3+1 De asemenea nu
denţa lui şi pentru a feri ţara de marcei, o serie de ţări din Euro- deră ca Uniunea Soveitmă să Alb: Negru: soluţionează 1 Dd5? (1... Tf5 2. Dg2
comploturile şi amestecul im- fie interesată într-un nou război. mat; 1... Nf5 2. D:d2 mat) din cauza
M. Taimanov M. Tal 1.. . N:b4.
perialiştilor“. mele de' securitate socială. pa, Asia şi America, făcînd şi Potrivit spuselor lui' H. K. de vest a Mării Mediterane —
1. c4 Cf6 2. Cc3 e6 3. d4 Nb4 4.
Hansen, Danemarca nu va spri Franţa, Spania, Italia, Maroc,
jini tendinţe agresive şi nu va Algeria şi Tunis. Deşi Pearson e3 c5 5. Nd3 0-0 6. Cf 3 d5 7. 0-0
YEMEN permite ca teritoriul ei să fie fo a numit aceasta uniune „econo Cc6 8. a3 c: d4 9. a:b4 (De obicei se joacă
losit pentru atacarea altor ţări. mică“ relatările presei arată că
blocul plănuit este o grupare aci 9. e: d4 d: c4 10. N: c4 Ne7)
Hansen a justificat politica
9...d: c3 10. b: c3 Dc7 li'. De2 Nd7 12.
externă a guvernului său. militară. e4 d: e4 13. N: e4 G: e4 14. D: e4 f6 !
Istoria statului e plină de Referindu-se la problemele de Intr-un articol apărut în (Pregăteşte înaintarea e6—-e5, care dă
frămîntări sociale şi revoluţio politică internă, H. K. Hansen „New York Post“ cunoscutul co
In ultima perioadă a anului râtul Aden. Iar în vest ţărmu nare — expresie a luptei de s-a pronunţat pentru colaborare negrului un joc egal) 15. Tdl Tfd8 16.
trecut după eşecul suferit în rile îi sînt scăldate de apele veacuri pe care a dus-o poporul cu partidul Venstre. întrucît mentator al ziarului, A. Allan,
Egipt şi continuînd în prezent, Mării Roşii. pentru independenţă şi pentru „muncitorii, şi ţăranii din Da a dezvăluit destul de limpede Ne3 e5 17. D d5+ Rh8 18. Dd6? (Sim
imperialiştii englezi ău pornit o Cei aproape 200.000 k.p. ai o suveranitate naţională depli orientarea militaro-politică a a-
serie de atacuri directe împo Yemenului formează o panora nă. O amploare deosebită a nemarca au multe interese co cestei uniuni. Allan a arătat I^ÇiEjEED M R Zira
triva unui alt stat arab — mă minunată, plină de con- deschis că blocul Mării Medi
Yemenul. Vase militare engleze traste naturale. De-a lungul li- mune vitale“. Partidul Venstre, terane se află în stadiul „for
au pătruns în apele terltoria- toralului Mării Roşii se întinde, luat lupta împotriva cotropito a spus el, refuză deocamdată să mării şi va fi asemănător pac 22 ŞI 23 APRILIE 1957
rilor turci, de sub jugul cărora
le ale Yemenului fără aproba- pe o fîşie îngustă, pustiul nero- Yemenul s-a eliberat definitiv colaboreze în guvern şi această tului de Ia Bagdad. SPECTACOLE CI NEMATOGRAFICE
rea guvernului acestei ţări iar ditor Tihama. Curmalii înalţi deabia după primul război mon problemă se va rezolva după a- După cum reiese din declara
în unele regiuni ale ţării au pă- din puţinele oaze din Tihama dial. Anglia rîvnea la bogatele legeri, dar este îndoielnic că s-ar DEVA: Don Juan; ALBA IUL1A: starturi; LONEA: Primele bucuri
truns cu forţa unităţi engleze de contrastează izbitor cu tufişu- sale avuţii naturale; astfel, în putea respinge colaborarea ac ţia preşedintelui Camerei interna Romanţa berlineză; APOLDU DE ORAŞTIE: Jan Huss; PETROŞANI
tancuri şi autoblindate. Agreso- rile pipernicite ale stepei. Mai 1939, colonialiştii englezi ră tivă dintre partidele muncitoresc ţionale de comerţ, Pearson, pu SUS: Matrozul Cijik; BARU MARE: Thereze Raquin; SEBEŞ: Îndrăgostiţi
rii — experimentaţi Ia Port departe, spre est, se ridică lan pesc Yemenului regiunea Aden. şi ţărănesc blicată în presă, încercarea de Urmărirea: BRAD: Cadrilul: HAŢEG: TEIUŞ: Doi căpitani; ZLATNA: 1
Said — au distrus în mod bar ţuri de munţi, pe povîrnîşurile a da acestui bloc forma de Este vinovat Ed. Martin; 1LIA: Trei zori de zi; HUNEDOARA: Tăunul.
bar cartierele de locuinţe din cărora se întind vaste plantaţii După cel de al Il-lea război „uniune economică“.
Kataba şi din alte localităţi. de cafea, mai ales în regiunea mondial, Yemenul devine mem
De curînd acestor fărăde muntoasă Djebel. In văi şi pe bru al O.N.U. şi se pronunţă
legi li s-a adăugat şi uciderea coastele dealurilor se cultivă cu hotărîre împotriva pactelor Prim ul m inistru al Japoniei s-a pronunfat SELECŢIUNI DIN PR OGRAMUL DE RADIO
cîtorva yemeniţi care însoţeau orz, porumb, grîu. Munţii as militare şi a colonialismului. d i n nou î m p o t r i v a f o l o s i r i i a r m e l o r a t o m i c e LUNI 22 APRILIE 1957 „Pe aripile valsului"; 23,34 Muzlc
o delegaţie a ţărilor arabe so cund în pîntecul lor zăcăminte Yemenul a respins pactul de la PROGRAMUL I. 6,00 Muzică uşoa uşoară: PROGRAMUL II: 15,15 Ar
sită la frontiera dintre Aden şi de aur, argint, plumb, cupru şi Bagdad şl a luat parte activă PEKIN 20 (Agerpres) CHI apărării va fi adus înainte Ia ră; 6,25 Jocuri populare romîneşti e- şi duete din operete; 15,40 Metod
xecutate la diferite instrumente: 6,45 populare romîneşti; 16,20 Muzică c
Yemen pentru a ancheta viola fier. La est de Djebel se întinde la istorica conferinţă de la NA NOUA anunţă : Luînd cu- cunoştinţa membrilor Dietei şi „Din însemnările luj Niculiţă reporte cameră; 16,45 Melodii cunoscute c
rul"; 7,10 Cu cîntecul pe ogoarele muzică uşoară; 18,55 Sfatul mediculu
rea teritoriului Yemenului de o stepă care se transformă trep Bandung. vîntul în Camera superioară a a poporului japonez. patriei; 7,35 Muzică populară; 9,30 Tulburări nervoase în menopauz;
Poporul yemenit luptă în pre Dietei, primul ministru al Ja Primul ministru a dezminţit „Vreau să ştiu“; 10,00 Muzică de ca 19,15 „Teatru la microfon: „Familia
către englezi. Toate aceste a- tat în pustiu. poniei, Nobusuke Kisi, s-a pro meră de Ana Severa Benţia; 10,30 Adaptare radiofonici după piesa ser
tentate Ia independenţa statu In general economia ţării zent pentru a înlătura înapoie ştirile potrivit cărora în timpul Sfaturi gospodăreştii 10,35 Muzică !torului sovietic Popov; 21,05 Muzic
lui Yemen vin să demonstreze este siab dezvoltată datorită rea feudală a tării. In ultimii de estradă; 12,10 Concert de prînz: uşoară; 22,45 Melodii populare rom
14,00 Muzică uşoară romînească; 16,15 neşti.
încă odată intenţiile pe care le existenţei relaţiilor feudale care ani a avut loc un început de nunţat din nou împotriva folo vizitei sale în S.U.A. el va pre „Concert pentru copii"; 16,45 Muzică
populară romînească; 18,15 Concert
nutresc imperialiştii în Orientul constituie o frînă puternică în transformări în economia ţâ sirii armelor atomice de către zenta un proiect de program de
această direcţie. Principalul ar- rii. Yemenul îşi construieşte a-
mijlociu. forţele armate japoneze. fensiv, declarînd că ,nu intenţio
Mai mulţi cititori ai ziarului ticol de export şi cea mai im- cum o industrie textilă, căi fe
El a făgăduit membrilor par nează să ceară părerea ameri
nostru ne-au întrebat despre portantă cultură a Yemenului o rate, şosele, porturi, aerodroa-
lamentului japonez că ori ce po canilor asupra programului de
Yemen. în rîndurile ce urmează formează arborele de cafea. Ca- me, sisteme de irigaţii şi alte
facem o scurtă prezentare a a- feaua „Mocca“ e renumită în in construcţii cu caracter econo litică sau plan asupra căruia fensiv al Japoniei înainte ca a- ???
cestul stat. treaga lume. mic. trebuie să Hotărască Consiliul cesta să fie discutai în ţară.
Istoricii şi exploratorii ro- Populaţia ţării se ocupă în Toate popoarele iubitoare de împotriva experienţelor cu arma atomică M ARŢI 23 A P R IL IE 1957 de muzică vocală ; 22,30 Din ¦' :;.,>a
mani au scris mult despre „A- special cu agricultura şi creşte- pace nutresc sentimente de sim PROGRAMUL I. 6,25 Muzică uşoa folclorului nostru ; 2.3,00 Seară de m
rabia fericită“ — o ţară sudică, rea vitelor. patie faţă de lupta pentru li DELHI 20 (Agerpres) TASS ma atomică a protestat de ase r ă : 6,45 „Flueraşul fermecat"; 7,35 zică de cameră de R avel; PROGR
îndepărtată, bogată şi roditoa Ca formă de guvernămînt Ye bertate a poporului din Yemen anunţă : După cum anunţă zia menea comitetul de lucru al Concert de dimineaţă; 10,30 La micro mul II. 14,05 Muzică uşoară romînea
re. Această „Arabie fericită“ de menul este o monarhie teocra şi salută lupta dreaptă a aces rul „Svadhinata“, Consiliul pă Congresului sindicatelor din fon Rodica; 11,03 Muzică uşoară; că; 14,40 Muzică populară; 15,
pe vremuri e Yemenul de azi. tui popor pentru independenţa cii din statul Bengalul de vest statul Bengalul de vest. 11,30 Muzici populară romînească; Muzică uşoară ; 18,25 Cîntă Florin D
tică, avînd în frunte un rege, sa naţională. Popoarele cer ca a adresat populaţiei un apel în 13,05 Concert de prînz; 15,05 Con rian; 20,30 Muzică uşoară; 21,05 D
Situat pe malul Mării Roşii, imperialiştii englezi să înceteze care o cheamă să desfăşoare o La Calcutta a avut loc un mi cert de muzică populară romînească ; melodiile populare romîneşti care v-,
în partea de sud-vest a penin care e, în acelaşi timp, condu orice acţiuni agresive îndrep mişcare de protest împotriva ex ting organizat de asociaţia oa 15,50 Muzică uşoară rom înească; 17,45 plăcut mai mult; 21,40 Muzică uşoa
sulei Arabia, statul Yemen se tate împotriva popoarelor din perienţelor cu arma atomică menilor de ştiinţă. Participanţii „Interpreţi la m icrofon; 19,10 Din me romînească.
întinde pe o suprafaţă de apro cătorul religios. In actualul gu proiectate de Anglia în Oceanul la miting au condamnat cu ho lodiile de muzică uşoară preferate de
Orientul apropiat şi mijlociu Pacific. tărîre experienţele nucleare pe d v s ; 19,45 Răspundem ascultătorilor Buletine de ştiri: 5,30: 7,00: 8,li
ximativ 2G0.000 k.p. şi este lo vern format în anul 1955, re care Anglia proiectează să le 19,55 „Noapte bună, copii": „Din aven
gele Yemenului, imanul Ahmed, printre care se află şi Yemenul, turile lui Chiodino" de M. Adgigli ş 11,00 13,00: 15,00: 17,00: 19,0
cuit de circa 5.000.000 locuitori, G. Parca ; 20,00 Concert de estradă 22,00 23,52 (programul 1) 14,0i
ocupă şi postul de prim minis îndreptate împotriva cauzei pă 20,45 Cronica teatrală; 21,30 Concert
în maioritate arabi. El se măr 16,00 18,00: 21,0 0 . 23,00 (progr
tru. Capitala ţării e oraşul cii în lumea întreagă. mul Ii).
gineşte la nord cu Arabia Sau
Sana, iar portul principal Ho- C. MACOVEI
dita, la sud şi est cu protecto- deiada.
împotriva experienţelor cu ar facă pe insula Christmas.
Redacţia şi administraţia ziarului şir. ti Martie nr, 9, Telefon: 188—189, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.l.L.R. ni. '?ob.3& am 0 noiembrie 1949 — Tiparul lnireprindere/f toiigraf ică „l Mai" — ÜLVA.