Page 67 - 1957-04

PROLETARI D/A/ TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAf încheierea e®nv©rbîrîi©r dir&fre delegafia

C .C - al ParfidylsjB M uncitoresc Konraîn

şi delegafia C- C- ai P arîîdulyî C om unist Frances

Anul IX. Mr. 735 Marţi 23 aprilie 1957 4 pagini 20 bani In ziuia de 20 aprilie a. c. au continuat con­ mann, membri ai Biroului Politic al C.C. al
vorbirile dintre delegaţiile Comitetului Central P.C.F., Madeleine Vincent şi Roland Leroy,
La Atelierele C. F. R. Simeria Sărbătorirea al Partidului Muncitoresc Romîn şi Comitetului membri ai C.C. al P.C.F.
Central ial Partidului Comunist Francez.
celei de-a 87-a aniversări Au luat parte de asemenea to v arăşii: Chivu
La încheierea convorbirilor cele două delegaţii Stoica, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Iosif Chi-
a naşterii lui V. I. Lenin au semnat o declaraţie comună care va fi publi­ şinevschi, Mirón Constuntinescu, Alexandru
cată marţi în presa celor două partide. Drăghici, Alexandru Moghioroş, membri ai Bi­
Adunări festive roului Politic al C.C. al P-M.R., Dumitru Coliu,-
Declaraţia a . fost semnată din partea delega­ Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voltee,
ale oamenilor muncii ţiei Comitetului Central al Partidului Muncito­ membri supleanţi ai Biroului Politic al C.C. al
din oraşul Deva resc Romîn de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- P-M.R., Janos Fazekas, Vladimir Gheorghiu, se­
Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., iar din cretari ai C.C. al P.M.R., Augustin Alexa, A,'
In după amiaza zilei de ieri partea delegaţiei Comitetului Central al Parti­ Breitenhoffer, FI. Dănălache, P- Daju, Elena Ior-
a avut loc, în sala cinematogra­ dului Comunist Francez de tovarăşul Waldeck dăchescu-Luscu, Ion Pas, Petre Lupu, C. Scarlat,-
fului „Filimon Sîrbu“ din ora­ Rochet, membru al Biroului Politic al C. C. al B. Solomon, Gh. Stoica, Sorin Toma, membri ai
şul Deva, o adunare festivă cu P-C.F. C.C. al P.M.R., Ofelia Manóle, Ileana Răceanu,-
prilejul aniversării a 87 de ani Ana Toma, P. Ţugui, membri supleanţi ai C.C.-
de la naşterea lui V. I. Lenin. La semnarea declaraţiei au participat membrii al P.M-R., Gh. Gastón Marin, preşedintele Comi­
încă cu mult timp înainte de în­ delegaţiei C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn,
ceperea festivităţii erau prezenţi tovarăşii Constantin Pîrvulescu, Gheorghe Apos­ tetului de Stat al Planificării, Andrei Păcuraru/
în sală un mare număr de mun­ tol, Nicolae Ceauşeseu, membri ai Biroului Po­
citori. ţărani şi intelectuali. Adu­ litic al C.C. al P.M.R., Paul Niculescu-Mizil, şef de secţie la C.C. al P.M.R.
narea a fost deschisă de către Ghizela Vass, membri ai C.C. al P.M.R., şi mem­
tovarăşul Dumitru Dejeu, preşe­ brii delegaţiei C.C- al Partidului Comunist Fran­ Semnarea declaraţiei a avut loc într-o atmos­
dintele Comitetului executiv al cez, tovarăşii Marcel Servin, Georges Frisch-
Sfatului popular regional. A feră cordială şi tovărăşească.
luat apoi cuvîntul tovarăşul Da-
'Acum o lună şi' jumătate, cost a fost redus cu 1,5 la eforturi pentru terminarea unui vid Lazăr secretar al Comitetu­ Marele miting ei oamenilor muncii i n Capitală
muncitorii, inginerii şi tehni­ sută. ştand de probat pompe de uns, lui regional de partid — Hune­
cienii de la Atelierele C. F. R. pentru locomotive. Lucrările la doara oare a făcut o amplă ex­ Cil PRILEJUL VIZITEI 0ELE6ATIEI C. C. AL PARTIDULUI COMUNIST FRANCEZ
Simeria, au discutat în cadrul Organizarea judicioasă a pro­ amenajarea acestui ştand sînt punere. In cuvîntarea sa, tova­
unei consfătuiri de producţie, cesului de producţie, reducerea executate în proporţie de 80 la răşul David Lazăr, a evocat mă­ Sîmbătă după-amiază în osului Partid Comunist Francez, Partidului Comunist Francez,
posibilităţile pentru obţinerea absenţelor nemotivate şi folo­ sută. reaţa figură a lui V. I. Lenin,
de rezultate cît mai frumoase sirea raţională a materialelor de genialul conducător şi învăţător sala sporturilor Floreasca -a a- a Comitetului său Central, în conducătorul delegaţiei C.C. al
în producţie, în cinstea zilei de întreţinere, au făcut ca pe luna Concurs de inovaţii al clasei muncitoare şi al tutu­ vut loc un mare miting al oa­ frunte cu tovarăşul Maurice P.C.F.
1 Mai. Cu această ocazie ei martie muncitorii de la Atelie­ ror oamenilor muncii, întemeie­
şi-au luat o serie de angaja­ rele C.F.R. Simeria să realizeze Din iniţiativa conducerii şi a torul primului partid de tip nou, menilor muncii din Capitală, or­ Thorez, pentru unitatea frăţeas­ Cuvîntările tovarăşilor Gheor­
mente, cu a căror îndeplinire şi economii în valoare de 123.156 comitetului de întreprindere, s-a Partidul Comunist bolşevic al
depăşire se mîndresc încă de pe organizat în cinstea zilei de 1 ganizat cu prilejul vizitei în ţa­ că dintre Partidul Comunist ghe Gheorghiu-Dej şi Waldeck
acum. lei. In această acţiune s-au evi­ Mai, un concurs de inovaţii. Uniunii Sovietice şi al primului
denţiat echipele conduse de to­ Odată cu afişarea regulamentu­ ra noastră a delegaţiei Comite­ Francez şi Partidul Muncitoresc Rochet au fost subliniate în re­
Angajamentele varăşii Zafiu Cărpinişan, Mihai lui concursului, s-au indicat şi stat socialist din lume.
Goldberg şi Ion Lovasz care unele teme care să uşureze în- De asemenea, vorbitorul a su­ tului Central al Partidului Co­ Romîn. petate rînduri cu vii aplauze,
au devenit fapte pînă la 20 aprilie au depăşit tr-o măsură oarecare orientarea
planul în proporţie de 58 la participanţilor la concurs. bliniat însemnătatea măreţei în­ munist Francez şi a încheierii Mitingul a fost deschis de Participanţii la miting au ova­
In ziua de 20 aprilie, pe gra­ sută.. văţăturii marxist-leniniste oare
ficul întrecerii socialiste de la Pînă în prezent s-au prezen­ convorbirilor între delegaţiile tov. Florian Dănălache, care, în ţionat pentru unitatea de lupta
Atelierele C.F.R. Simeria s-au Măsuri tat la cabinetul tehnic 5 proiecte călăuzeşte popoarele ţărilor so­
înscris fapte demne de laudă. cu diferite inovaţii. Printre a- celor două partide frăţeşti. numele membrilor de partid ş i . a clasei muncitoare din Romî-
Pînă la această dată colectivul tehnico-organlzatorice cestea se numără şi aceea a cialiste pe drumul progresului e-
de muncitori a depăşit pe luna tovarăşului Lazăr Pante,limon re­ Sala era împodobită cu stea­ al tuturor oamenilor muncii din nia şi Franţa, pentru prietenia'
în curs planul global al pro­ îndeplinite feritoare la construirea unei ma­ conomic şi cultural, al făuririi
ducţiei în proporţie de 53,5 la triţe pentru confecţionarea co­ guri roşii, cu drapele româneşti Capitală, a 1.adus membrilor de- tradiţională dintre popoarele ro-
sută. La obţinerea acestui suc­ Ceferiştii din Simeria s-au nurilor de etansare la ţevile de unei vieţi fericite şi îmbelşu­
ces au contribuit în mare mă­ angajat, ca în cinstea zilei de 1 ungere. Prin aplicarea în prac­ gate. şi franceze. Deasupra tribunei, legaţiei C.C. .al P.C.F. un fierbin- rnîn şi francez, pentru unitatea
sură muncitorii de la secţia Mai, să execute o serie de lu­ tică a acestei matriţe, se va re­
locomotive, care au reparat în crări care să uşureze obţinerea duce în mod considerabil tim­ După adunarea festivă a ru­ domina sala portretul lui Vla­ te salut. lagărului socialist, în frunte cu'
plus 2 locomotive, precum şi de rezultate cît mai frumoase în pul de lucru, realizînd prin a- lat un film dedicat vieţii şi ac­
cei de la secţia vagoane care au producţie. De pildă, în afară de ceasta economii însemnate. Şi tivităţii lui V. I. Lenin. dimir Ilici Lenin, marele învă­ Din partea oamenilor muncii Uniunea Sovietică, şi a mişcării
reparat 19 vagoane peste pre­ sarcinile de producţie, muncito­ tovarăşul Lucian Neamţu, elev
vederile planului. In ceea ce rii de aici au pus în funcţiune în anul III al Şcolii profesiona­ La Şcoala Profesională ţător al proletariatului din lu­ şi a intelectualităţii din Capita­ comuniste şi muncitoreşti inter-'y
priveşte productivitatea muncii, încă de la 15 martie un com­ le a prezentat un proiect de din Deva
ea a crescut numai în luna mar­ presor la secţia cazangerie, pre­ inovaţie. El prevede realizarea mea întreagă. De o parte şi de lă, la miting au luat cuvîntul naţionale. •'[$}
ii? cu 4,2 la sută, pe cap de cum şi o maşină de găurit sa­ unui dispozitiv pentru scos ţe­ Elevii şi corpul didactic al
salariat, în loc de 2,5 la sută boţi, la turnătorie. De aseme­ vile de piston din pompele tip şcolii profesionale din Deva s-au alta se aflau portretele tovară­ Ion Nisiporeanu, muncitor frun­ încheind mitingul, tov. Fio-
cît este angajamentul. Preţul de nea, s-au pus în funcţiune 2 PTC 2. adunat pentru a sărbători cea
transportoare cu bandă rulantă. de a 87-a aniversare a naşterii şilor Maurice Thorez şi Gheor­ taş la uzinele „23 August”, Ana rian Dănălache a rugat pe re­
Tinerii In momentul de faţă se depun marelui Lenin.
ghe Gheorghiu-Dej. Chemarea Lupan, preşedinta Comitetului prezentanţii Partidului Comu­
La sfîrşitul festivităţii a avut
loc un program artistic care s-a „Proletari din toate - ţările, uni- de întreprindere al fabricii de nist Francez să transmită Par-
bucurat de o călduroasă . apre­
ciere din partea celor prezenţi. ţi-vă !“, care însufleţeşte lupta confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ ; tidului Comunist Francez, ' Co-

mişcării muncitoreşti *internaţio­ şi i poetul Eugen Jebeleanu, mitetului său Central şi tovară­

nale, era înscrisă în limbile' ro­ membru corespondent al Aca­ şului Maurice Thorez, eroicei

mână şi franceză pe unul din demiei R. P. Romîne. cla'se muncitoare şi întregului

pereţii sălii. . :, Intîmpinat cu prelungi aplau­ popor francez că în poporul ro­

Oamenii muncii prezenţi în ze ş i ' urale a luat apoi cuvîntul mîn au un prieten credincios, că

sală au primit cu aplauze entur tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- poporul nostru este alături de

ziaste şi îndelungi ovaţii ' pe Dej, prim secretar al Comitetu­ lupta dreaptă a poporului fran­

membrii delegaţiei Comitetului lui Central al Partidului Mun­ cez. condus de P.C.F.

Central al Partidului Comunist citoresc Romîn. Mitingul s-a încheiat în sune­

Francez şi pe conducătorii P a r­ Salutat de participanţi cu a- tele imnului de luptă al clasei

tidului Muncitoresc Romîn. In clamaţii îndelungi a luat cuvîn­ muncitoare de pretutindeni —¦

furnalişiiîşi respectă angajamentul limbile romînă şi franceză se tul tovarăşul Waldeck Rochet, Internaţionala.

scandau lozinci în cinstea glori- membru, a l , Biroului Politic al (Agerpres)’

Cu ocazia preluării sub pa- de la '1 martie, data luării an- lie, ele au elaborat cu 55,3 tone 0) ^
trpnajul lor a furnalului nr. 2 gajamentului, şi pînă la 19 a- şi respectiv cu 138 tone mai
de la uzina „Victoria“ Călan, prilie, tinerii furnalişti de la multă fontă peste plan.
:merii furnalişti s-au angajai Călan au produs peste preve-
Tă dea peste planul de produc- Berile plănuiţii de producţie De la 1 ianuarie pînă la 19
tie, pînă la festival, 1.500 tone 854 tone fontă. martie colectivul secţiei furna­
fontă.
Schimburile conduse de co­ le de la Călan, a dat peste plan
Luptînd pentru a da viaţă an­ muniştii Ioan Moraru şi Io-
gajamentului luat, tinerii de aci naşcu Munteanu, au obţinut 2.826 tone fontă cenuşie. In
au obţinut succese importante cele mai însemnate realizări.
în cinstea zilei de 1 Mai. Astfel, Numai în perioada 1—19 apri­ acest timp turnătorii au produs

peste prevederile planului 670

tone pişe turnate.

La fabrica de tricotaje „Sebeşana

Tricotaje peste plan 13 de la secţia depănat condusă de tov. Maria Elevi şi eleve 1
Vlad şi cea de la secţia lingerie condusă de tov.
Muncitoarele fabricii de tricotaje din Sebeş, Ana Olariu. Vacanţa de vată se apro­
lucrează ou mult elan pentru ca în cinstea zilei pie !
de 1 Mai să obţină realizări cît mai însemnate Secţie nouă •—sortiment nou
în îndeplinirea sarcinilor de producţie. Asiguraţi-vă primirea în
La această fabrică va intra în ourînd în pro­ continuare pe timpul vacan­
Munoa depusă de ele a dat rezultate îmbucu­ ducţie o nouă secţie şi an u m e: secţia de tricotat ţei de vară inclusiv luna sep­
rătoare. Planul de producţie al fabricii, pe pe­ ciorapi bărbăteşti. tembrie a ziarelor şi reviste­
rioada 1—20 aprilie, a fost realizat în propor­ lor ce vă interesează reînoin-
ţie de 105,80 lia sută. In această perioadă s-au In noua secţie au şi fost montate deja 10 ma­ du-vă abonamentele la difuzo­
produs peste prevederile planului 2.600 perechi şini circulare de tricotat ciorapi bărbăteşti. In rul voluntar clin şcoală sau
de ciorapi pentru femei, 2.000 bucăţi tricotaje de prezent în noua secţie se face rodajul maşinilor factorul poştal.
bumbac şi 800 bucăţi tricotaje de mătase. şi se instruiesc muncitoarele oare vor lucra la
ele. Se prevede ca această secţie să înceapă a 9-fi faultl& m lal de, takdiă. rînd pe rind, întocmai celor spuse
Prin rezultatele obţinute în producţie se evi­ produce ciorapi bărbăteşti din bumbac ou înce­ de povestitor, cenuşăreasa, mama vi­
denţiază brigada nr- 1 de la secţia »pretură con­ pere de la 1 Mai a. c. tregă, surorile rele, zîna bună, prin­
dusă de tov. Oljga Găldaanu, brigada nr. ţul şi alţi eroi ai basmului. In toate
La cercul coregrafic acesie roluri sînt pionierii de la cer­
Inovaţii preţioase la „I. C. Frimu“ Orăştie — Să organizăm un foc de ta­ profesoară le urmăreşte cu multă cul de teatru al Casei pionierilor. Ei
Se aud sunete, de acordeon. Prin atenţie. fac repetiţie Ia basmul dramatizat
La Cabinetul tehnic al între­ tru ardere importante cantităţi care permite folosirea rumegu­ bără. uşa întredeschisă a cercului core­ pe muzică „Cenuşăreasa“, pregătin-
prinderii de industrie locală de lemne. Inovatorul Tincu Au­ şului, se realizează anual o eco­ — Şi un program artistic. grafic poate fi zărit un grup de fe­ — Se repetă „Dansul fluturaşilor“ du-se tot pentru întîmpinarea celor
„I. C, Frimu“ Orăştie au fost rel Vaideanu şi-a propus să în­ nomie antecalcutată de peste — Să împodobim grădina şi par­ tiţe unele „de-o şchioapă', altele îmi şopteşte tov. profesoară. II două sărbători care vor sosi nu peste
prezentate de la începutul anu­ locuiască lemnele cu rumeguşul 20.000 lei. mai răsărite. vom prezenta în jurul focului de multă vreme: 30 Aprilie şi 1 Mai.
lui şi pînă în prezent noi şi pre­ rezultat din prelucrarea materia­ cul din curte cu flori şi verdeaţă tabără, la 1 Mai.
ţioase inovaţii. Unele din aces­ lului lemnos. In acest scop, el Dispozitiv de strîngere ca pentru sărbătoare. O fetiţă şatenă cu ochii mari, Va fi o seară plăcută cînd în ju­
tea au fost deja şi aplicate în a construit un interesant anti- iscoditori, repetă cu multă graţie o După ce s-a terminat ora de ba­ rul focului de tabără care-şi va înăl­
procesul de producţie. Iată cîte- fooar. Acesta constă dintr-un Strînsul pieselor de tîmplărie Şi, aşa, după discuţii aprinse au mişcare, apoi alta. Sare parcă-ar let, noile mele prietene mi-au po­ ţa spre cer limbile roşiatice şi va
va din ele: grătar cu trepte, aşezat pe un pe cant se fă ceia rudimentar cu început să sosească la colectivul de zbura un fluturaş pe petala unei vestit că pregătesc şi un „dans al îmbujora feţele pionierilor întocmai
unghi de 45° şi o cameră anti- un cleşte, necesitînd un timp conducere al Casei pionierilor din flori abia deschise. E mica baletistă florilor“ şi au ţinut cu tot dinadin­ ca purpuriul cravatei, se va prezenta
AtiUfocar la cazan fo.car. Pentru adaptarea lui la îndelungat de lucru. Acest fel Sebeş nenumărate propuneri cum de la cercul coregrafic de la Casa sul să-mi spună şi despre „parada
cazan, focarul este coborît la de lucru nu garanta pe de altă să se sărbătorească ziua de 1 sporturilor" pe care o vor da la sceneta pe care micii artişti o repe­
Pînă nu de mult la cazanul 1,80 metri sub corpul cazanului. parte nici calitatea pieselor exe­ Mai şi 30 Aprilie, ziua constituirii pionierilor, Dana Apolzan. sfîrşitul anului şcolar. Astfel, am tă acum.
de la uscătoria secţiei timpiărie cutate. Tîmplarul Nicolae 01- Alături, încă cîteva fetiţe la fel de cunoscut şi pe cîţiva dintre cei mai
a întreprinderii se utilizau pen­ Prin adaptarea antifocarului teanu, cunoscut inovator ial în­ primelor detaşamente de pionieri în buni sportivi ai Casei pionierilor. In „Cenuşăreasa" spectatorii o
treprinderii, s-a gîndit că ar fi patria noastră. In vizita pe care am graţioase repetă după ea. Tovarăşa Printre ei se află Meghea Maria,
GRIGORE HOR- bine să lichideze odată pentru făcut-o la casa pionierilor am aflat Vintilă Petre, Gheorghe Voinea şi vor recunoaşte pe colega lor Meghea
VATH, fruntaş în totdeauna cu acest sistem rudi­ alţii. Maria. Pe prinţ îl vor trage de tu­
producţie de la sec­ mentar .de strângere a pieselor pe multe lucruri pe care mi le-au des­
ţia de nasturi şi piep­ cant. De aceea, inovatorul tîm- Cînd să plec, prietenii mei n-au nică şi-i vor spune ,,Ce faci viteze
teni a întreprinde­ Dlar a conceput un dispozitiv tăinuit cu bucurie pionierii. uitat să mă invite să merg într-una Nelu Meghea? Te-ai făcut prinţ?“.
rii de industrie lo­ metalic, compus dintr-un şasiu, din zile Ia o repetiţie a întregului
cală „1 Mai“ Deva o glisieră şi un şurub fără sfîr- Peste 120.000 de pomi plantaţi ansamblu de gimnastică, cînd vor Ride iarăşi primăvara
şi-a luat angaja­ şit, cu ajutorul căruia strînge- executa şi figurile cu mingi, cercuri
mentul ca în cin­ rea pieselor pe cant se execută în trei ani şi dansul cu măciuci. Ride iarăşi primăvara.
stea lui 1 Mai să uşor şi calitativ, iar timpul a-
depăşească norma fectat pentru această.operaţie se In ultimii ani, suprafeţele cui- ¦ cupat îndeaproape ca lucrările De vorbă Muncitorii azi cinstesc,
cu 130 Ia sută. reduce cu peste 50 la sută faţă cu „ Cenuşăreasa“ Unu Mai muncitoresc.
de vechiul procedeu. tivate cu pomi fructiferi au eres- de plantare să se execute la
Iată-1 în clişeu, .... După un cuptor înnegrit stă o Pînă departe se aud cuvintele
Iucrînd la şlefuirea O freză pentru cut mult în raionul Orăştie. A- timp şi în bune condiţiuni. Me- fată îmbrăcată sărăcăcios, dar de o unui cîntec spuse de glasuri voioa­
pieptenilor. frumuseţe neasemuită. E nespus de se de copii. Ciută de parcă ar fi
confecţionat şănţuleţe cest lucru este justificat de fap- rită a fi evidenţiat în această mîhnită. Mama vitregă i-a dat să pornit-o în excursie, într-o poeniţă
aleagă boabele de grîu din cenuşă şi înverzită în după amiaza zilei de 1
Acelaşi inovator N. Olteanu, tul că pomii găsesc aci condi- privinţă tehnicianul zootehnist dacă nu le va termina pînă ce Mai. Glasurile acestea zglobii sînt
în colaborare cu strungarul Ioan noaptea-şi va lăsa mantia-i întune­ ale pionierilor din corul de copii al
Ha-neş, a confecţionat o freză ţii de climă şi sol favorabile Ion Stricalu din Şibot, care a coasă n-o să poată merge unde-i do­ Casei pionierilor care se pregătesc
din oţel special, pentru tăiatul şi ei pentru programul artistic.
canalelor de îmbinare la piesele dezvoltării lor şi aduc venituri depus un efort deosebit pentru reşte inima. Surorile ei vitrege îşi
de tîmplărie. pun hainele cele mai bune, se îm­ Pentru întîmpinarea celor două
mari colectiviştilor şi ţăranilor plantarea celor 500 de pomi pe podobesc cu nestemate şl-o pornesc sărbători au pregătit mai multe cîn-
Acum. cu ajutorul frezei mon­ te c e : „Ziua marii bucurii“, „Rine
tate într-o maşină de găurit, muncitori individuali. păşunea satului Balomir, în caleaşcă la balul pe care-I dă iarăşi primăvara", „Ghicitoarea", „In
canalele de îmbinare se execută prinţul pentru a-şi alege mireasa“... poiana verde“.
cu mult mai repede, înlocuin- Un lucru deosebit de impor­ Tot în această primăvară
du-se munca manuală, iar pro­ tant, demn de urmat şi de alte I.C.F.A. Orăştie a plantat 1.900 aşa se deapănă uşor firul basmului Fiecare cerc de la Casa pionieri­
ductivitatea muncii creşte cu raioane, este că extinderea su­ pomi fructiferi, 1.300 fire smeu- lor din Sebeş, îşi are surpriza sa pe
peş_te .40 la sută. ră şi 800 pomi ornamentali. Pe dramatizat pe care-1 povesteşte Pau- care o va prezenta în jurul focului
prafeţelor cultivate cu pomi s-a liuc Dan. In basmul acesta este vor­ de tabără. Sînt nespus de nerăbdă­
făcut pe terenurile supuse ero­ întregul raion s-au plantat pes­ ba de „Cenuşăreasa“ fata frumoasă tori pionierii ca zilele să treacă şi
să sosească mult aşteptatul, însori­
ziunii (improprii culturilor ce­ te 32.000 pomi. Plantaţii masi­ — poreclită aşa de surorile rele. tul şi sărbătorescul întii Mai.

realiere) şi în mare parte pe ve s-au făcut şi anul trecut în Cortina se ridică şi pe scenă apar E. CHIRAM

păşunile comunale. Numai în satul Bozeş, ce aparţine comu­

primăvara acestui an s-au plan­ nei Geoagiu şi în comuna Bă-

tat peste 4.000 de pomi — din căinţi.

care 2 500 nuci •— pe păşunile Pentru a ne da seama cît ’de

comunale din Şibot, Vinerea, mult s-a extins sectorul pomi­

Geoagiu şi altele. Inginerii şi col în raionul Orăştie, arătăm

tehnicienii agronomi şi zooteh- că numai în ultimii trei ani s-au

nişti din aceste comune s-au o- plantat peste 120.000 de pomi