Page 68 - 1957-04
P. 68
Pag. 2 • DRUMUL SOCIALISM ULUI »C*dL Nr. 735
¦ tn M im w « » .» « <s © a o i t a l a
Cuoîntarea too. Gh. Glieorghiu-De j tr-o ţară înapoiată din punct de ve în această direcţie. Sîntem încredinţaţi justeţea deplină şi caracterul univer pe baza egalităţii în drepturi şi a
dere economic, într-o ţară cu o indus că prin eforturi similare şi din partea sal valabil al principiilor marxism- neamestecului în treburile interne
Dragi tovarăşi, prietenie şi colaborare dintre po zist Spei'del în calitate de comandant trie în plină dezvoltare, cu o agricul iugoslavă, în spiritul internaţionalis leninismului. Este un merit al parti (Aplauze).
tură care înaintează pe drumul coope mului proletar, legăturile noastre de delor comuniste şi muncitoreşti din
Permiteţi-mi ca, în numele Partidu poarele romîn şi francez. al forţelor N.A.T.O. din centrul Euro rativizării şi mecanizării, cu un nivel prietenie şi colaborare cu Uniunea Co aceste ţări că. au ştiut să aplice cre Sîntem hotărîţi să întărim, sub di-:
de trai în creştere. muniştilor din Iugoslavia şi cu Repu ator învăţătura marxist-Ieninistă co ferite forme, colaborarea între parti-:
lui Muncitoresc Romîn, în numele cla Cum este şi firesc în actuala si pei şi consideră aceasta drept o ofensă blica Populară Federativă Iugoslavia, respunzător cu particularităţile econo dele noastre frăţeşti, pe baza princiJ
Nu există forţă în lume care să se vor dezvolta şi consolida. mice, istorice şi naţionale ale ţărilor piilor internaţionalismului proletar, în
sei muncitoare din Romînia şi al între- tuaţie internaţională, ne-am preocu adusă memoriei celor căzuţi în lupta zdruncine relaţiile frăţeşti de colabo respective. Experienţa atît de variată intersul întăririi prieteniei popoarelor
rare socialistă între ţara noastră şi Tovarăşi, şi totuşi unică a unor ţări atît de di noastre, în interesul păcii şi socialis
- gului popor muncitor să salut din toa pat îndeaproape de problemele luptei împotriva hitleriştilor, în Franţa şi în Uniunea Sovietică, între toate ţările ferite ca întindere, tradiţii istorice, mului.
lagărului socialist. (Aplauze prelun De mai bine de un an de zile, miş particularităţi economice, cum sînt
tă inima prezenţa în mijlocul nostru pentru realizarea celei mai arzătoare celelalte ţări, între care şi Romînia. gite). carea muncitorească internaţională cu U.R.S.S., Cehoslovacia, Coreea de Garacterizînd epoca noastră, marele
noaşte o intensă activitate ideologică Nord, Albania, China, R. D. Germană, Lenin a arătat că „Istoria omenirii
a delegaţiei eroicului Partid Comunist năzuinţi a popoarelor din lumea în Poporul romîn este pe deplin solidar Lagărul socialismului este cea mai de generalizarea teoretică a experien Romînia sau celelalte, a demonstrat face în zilele noastre o cotitură din
mare cucerire a popoarelor după Re ţei mişcării comuniste iii; rnaţiorfale. că, indiferent de condiţiile concrete şi cele mai mari, din cele mai grele, o
Francez, pe tovarăşul Waldcck Rochet, treagă, asigurarea unei păci trainice cu toate forţele care luptă pentru o voluţia din Octombrie. El uneşte o Un rol de mare, însemnătate l-a avut particularităţile fiecărei ţări, care de cotitură... de o însemnătate universal-
treime ’ din omenire. 900 milioane de în această privinţă 'Congresul al termină forme şi metode variate de eliberatoare”. In epoca noastră, spu
conducătorul delegaţiei, şi pe tovarăşii în lume. Germanie unită, democratică şi iubi oameni, care, sub conducerea partide XX-lea al P.C,U.S. care a înarmat par cucerire a puterii politice şi de cons nea Lenin, omenirea trece „din bezna
lor comuniste şi muncitoreşti, făuresc tidele comuniste' şi muncitoreşti cu noi truire a socialismului, trăsăturile fun suferinţelor, chinurilor, foametei, săl-
Qeorges Frisciimann, Marcel Servin, Sîntem deosebit' de bucuroşi să sub toare de pace. Asigurăm Partidul Co cea mai înaintată orînduire socială a teze teoretice şi a dat un puternic damentale ale revoluţiei socialiste, alo bătăcirii, la viitorul luminos al socie-
istoriei, societatea socialistă. avînt gîndirii marxiste şi mişcării construirii socialismului sînt comune tăţii comuniste, al bunăstării generale
Madeleine Vincent şi Roland Leroy — liniem că discuţiile au decurs într-o munist German din Germania occiden muncitoreşti. şi generale pentru toate ţările. Recu şi al păcii trainice”.
Unitatea şi forţa lagărului ţărilor noaşterea acestui adevăr confirmat de
membrii delegaţiei (Aplauze prelun atmosferă caldă, tovărăşească, în spi tală — silit de guvernul reacţionar de socialiste are o deosebită importanţă Partidul Comunist Francez şi Parti istorie este necesară pentru oricine stă Făuritorul acestui viitor luminos
internaţională, căci reprezintă cel mal dul Muncitoresc Romîn au dat şi dau consecvent pe poziţiile marxism-leni sînt oamenii muncii, sînt masele
gite). Aducem un frăţesc salut de so ritul unei depline unităţi de vederi în la Bonn să activeze în ilegalitate — puternic factor al păcii, mondiale, al contribuţia lor creatoare la această nismului. populare conduse de partidele comu
colaborării internaţionale şi coexisten muncă ideologică, apărînd cu consec niste şi muncitoreşti, ce se călăuzesc
lidaritate clasei muncitoare franceze, toate problemele. (Aplauze). de deplina solidaritate a oamenilor ţei paşnice între statele cu regim so venţă puritatea învăţăturii marxist-le Tovarăşi, după nemuritoarea învăţătură marxist-
cial diferit. niniste şi luptînd împotriva oricăror Am fost bucuroşi să invităm pe iu Ieninistă.
Partidului său Comunist, Comitetului Precum se ştie, acum aproape doi muncii din ţara noastră. (Aplauze). încercări de revizuire a acesteia. biţii noştri tovarăşi francezi să cu
Central al Partidului Comunist Fran ani, datorită eforturilor popoarelor din Poporul nostru, sub conducerea Par noască activitatea organizaţiilor noas In numele Partidului Muncitoreso
cez, în frunte cu tovarăşul Maurice numeroase ţări şi ca urmare a acţiu In faţa politicii agresive a cercu tidului Muncitoresc Romîn, apără cu In mişcarea muncitorească interna tre de partid, să viziteze Uzine, sate, Romîn, al clasei noastre muncitoare,
Thorez. (Aplauze furtunoase). nilor constructive iniţiate de Uniunea rilor imperialiste popoarele au datoria fermitate unitatea lagărului socialist, ţională se manifestă pe alocuri con instituţii de artă şi cultură, să le ară al poporului romîn, urăm eroicului
Sovietică, de marea Chină populară, să-şi întărească vigilenţa, să intensi căci ea este chezăşia independenţei na fuzii serioase în probleme de cea mai tăm cum munceşte şi cum îşi făureşte Partid Comunist Francez, clasei mun
Poporul romîn poartă o profundă sti de celelalte ţări ale lagărului socialist fice lupta pentru apărarea şi consoli ţionale şi suveranităţii noastre de stat. mare însemnătate pentru partidele co o viaţă nouă poporul muncitor romîn, citoare franceze, poporului francez
mă poporului francez, care în decursul şi de o serie de alte state care duc darea păcii. In prezent, după înceta muniste şi muncitoreşti, privind, de stăpîn, pentru întîia oară, pe propriile succes deplin în lupta nobilă pentru
secolelor a dat o contribuţie de preţ o politică de coexistenţă paşnică, se rea agresiunii contra Egiptului şi eşe Zdrobirea rebeliunii contrarevoluţio pildă, rolul conducător al partidului sale destine. Sîntem convinşi că aceste pace şi socialism, pentru progresul
la mersul înainte al societăţii, la îm realizase o anumită destindere a în cul complotului contrarevoluţionar din nare din Ungaria de către forţele să marxist-leninist în revoluţia socialistă, vizite şi discuţiile care au avut loc Franţei. (Aplauze îndelungate).
bogăţirea tezaurului de cultură al o- cordării internaţionale. Dar această Ungaria există posibilitatea unei anu nătoase ale poporului maghiar, cu aju rolul statului ca instrument al cons între oaspeţi şi oamenii muncii sînt o
menirii. destindere n-a fost şi nu putea să fie mite destinderi în relaţiile internaţio torul internaţionalist al Uniunii Sovie trucţiei socialismului, legile şi trăsă contribuţie la întărirea prieteniei şi so Trăiască Partidul Comunist Fran
pe placul cercurilor imperialiste agre nala. tice şi cu sprijinul frăţesc al ţărilor turile fundamentale ale revoluţiei so lidarităţii între clasa muncitoare din cez, conducătorul încercat al proleta
Prietenia dintre popoarele romîn şi sive şi în primul rînd al cercurilor im de democraţie populară, a arătat uni cialiste ş.a.m.d. Franţa şi clasa muncitoare din R. P. riatului francez şi al întregului po
francez aré o veche tradiţie cimentată perialiste americane care realizează Partidul Muncitoresc Romîn şi Par tatea şi solidaritatea lagărului socia Romînă, între popoarele noastre. por francez I (Aplauze îndelungate —
în lupta lor pentru libertate şi demo profituri uriaşe din cursa înarmărilor tidul Comunist Francez, slujind cu fi list, capacitatea lui de a riposta ho- Cînd se duc discuţii teoretice pe a- Ovaţii).
craţie, pentru progres social. Revolu şi care urmăresc cucerirea dominaţiei delitate cauza păcii, sînt hotărîte să tărît la orice încercare de a se atenta semenea teme, nu trebuie să se uite Partidele noastre frăţeşti au expri
ţionarii care în 1848 au ridicat în ţara mondiale, subminarea regimurilor mobilizeze şi mai departe popoarele la suveranitatea şi independenţa na că istoria a depăşit perioada în care mat identitatea de vederi în ce pri Trăiască marele lagăr al socialismu
noastră steagul libertăţilor democratice populare din ţările socialiste, înăbu ţărilor lor în lupta pentru dezarmare, ţională a ţărilor socialiste. (Aplauze). aceste probleme aveau doar un carac veşte adîncirea prieteniei romîno-fran- lui în frunte cu Uniunea Sovietică I
şi al independenţei naţionale şi printre şirea mişcării de eliberare naţională a pentru dezvoltarea relaţiilor paşnice ter teoretic şi că aceste teme pot şi ceze, a dezvoltării între Romînia şi (Aplauze îndelungate — Ovaţii).
ei marele revoluţionar democrat Nico- popoarelor. O expresie a acestei poli între toate popoarele, pentru realiza Evenimentele din Ungaria arată în trebuie să fie examinate în lumina ex Franţa de legături culturale, econo
lae Bălcescu, care a luptat pe barica tici a fost agresiunea împotriva Egip rea unui sistem de securitate colectivă semnătatea pe care o reprezintă pen perienţei concrete. Practica luptei de mice şi comerciale reciproc avanta Trăiască unitatea de nezdruncinat a
dele Parisului, au fost sprijiniţi de tului şi rebeliunea contrarevoluţionară în Europa. Consecvent principiilor tru partid unitatea sa internă. Orice clasă în întreaga lume şi, cu deose joase, precum şi în vederea dezvol partidelor comuniste şi muncitoreşti I
cercurile progresiste ale Franţei. Iar din Ungaria. coexistenţei paşnice între toate statele, fel de fracţiuni, orice opoziţie din in bire, practica revoluţiei socialiste, a tării relaţiilor între cele două state,
cînd proletariatul parizian a ridicat în fără deosebire de orînduire sociali, teriorul partidului slîrşesc în cele din construirii socialismului în diferite (Aplauze îndelungate — Ovaţii).
1871 steagul revoluţiei proletare, fău Datorită luptei demne, curajoase a guvernul Republicii Populare Romîhe urmă în mlaştina contrarevoluţiei. De ţări din Europa şi Asia, a confirmat
rind Comuna din Paris, în rîndurile poporului egiptean, solidarităţii popoa acţionează cu perseverenţă pentru a aceea nici o fisură, oricît de mică, Trăiască marea cauză a păcii, demo
"comunarzilor s-au găsit şi romîni, ca relor arabe, presiunii popoarelor iu stabili cu toate statele legături comer nu poate fi îngăduită în partidul cla
Dimitrie Dobrescu, Ion Cernătescu, bitoare de pace şi atitudinii ferme a ciale, politice şi culturale bazate pe sei muncitoare. Comuniştii sînt datori craţiei şi socialismului I (Aplauze în
Constantin Haralambie şi alţii. In zi ţărilor socialiste, în frunte cu Uniu principiul egalităţii în drepturi, al res să păstreze şi să consolideze continuu
lele cînd burghezia îneca în sînge Co nea Sovietică, cu China populară, a- pectului reciproc, al independenţei şi disciplina de partid, unitatea de ne delungate, furtunoase. Ovaţii).
muna, ziarul „Le Fígaro", care astăzi gresorii au fost siliţi să dea îndărăt suveranităţii de stat, al integrităţii te zdruncinat a rîndurilor partidului, vi
aţîţă la devastarea sediilor comuniste, şi să părăsească Egiptul. Masele largi ritoriale şi neamestecului în afacerile gilenţa împotriva uneltirilor duşmani Cuoîntarea o.tWaldech Rochet
scria : „Cerem... ca toţi membrii co ale poporului francez, în frunte cu co interne. In acest domeniu ţara noastră lor socialismului.
munei..., ca toţi polonezii suspecţi, toţi muniştii, au condamnat cu indignare a obţinut, după cum se ştie, unele suc Dragi tovarăşi, dragi prieteni, delegaţiei noastre au vizitat mai mul ţiile destinate construcţiei de locuin
valahii... să fie conduşi, după "o jude agresiunea şi au acţionat împotriva cese şi este hotărîtă să promoveze şi învăţămintele evenimentelor din Un Cu multă bucurie îmi îngădui să vă te regiuni ale frumoasei dvs. ţări. Am ţe, sănătăţii sau învăţămîntului pu
cată sumară, de la închisoare unde vor acestei politici care a lovit nu numai în viitor această orientare în politica garia demonstrează din nou marea în transmit în numele delegaţiei noastre fost profund impresionaţi de primirea blic. In timp ce duc în Algeria acest
fi fost închişi, la Cîmpul lui Marte, în interesele generale ale păcii, ci şi sa externă. (Aplauze). semnătate a coeziunii ideologice a salutul cald şi frăţesc al poporului de neuitat pe care ne-au făcut-o mun război murdar care dezonorează
unde vor fi ucişi“. Ce bine recunoaştem în interesele naţionale fundamentale partidului, a fermităţiisale în lupta Franţei, al Partidului Comunist Fran citorii şi ţăranii din Romînia. Am vi Franţa, burghezia franceză şi guver
în aceste urlete de fiară pe duşmanii ale Franţei. Partidul Comunist Fran Tovarăşi, împotriva influenţelor ideologice stră cez, al Comitetului său Central şi al zitat marele combinat metalurgic din nul promovează în Europa şi pe plan
dé ieri şi de astăzi ai păcii şi demo cez este însufleţitorul acestei lupte ine, rolul hotărîtor pe carc-1 are întă secretarului său general, Maurice Hunedoara, mina Lupeni, fabrica internaţional o politică contrară inte
craţiei! nobile a maselor populare din Franţa. Este un lucru bine cunoscut de toată rirea necontenită a legăturilor partidu Thorez. (Aplauze). de penicilină de la Iaşi, marele reselor naţionale ale Franţei, contrară
Eşecul agresiunii din Egipt a demon lumea că astăzi în calea planurilor lui şi a conducerii sale cu masele largi Este o mare plăcere pentru noi să şantier al hidrocentralei de la Bicaz, cauzei păcii.
Exemplul eroic al Gómúnei din Paris strat că încercările cercurilor agresi războinice de asuprire naţională şi so ale clasei muncitparc şi ale celorlalţi putem exprima direct sentimentele de portul Galaţi, Institutul medico-far-
a însufleţit primele cercuri socialiste ve de a provoca o nouă conflagraţie cială ale imperialiştilor se ridică forţa oameni ai muncii. prietenie pe care poporul francez le maceutic din Tg. Mureş, mai multe Ei fac tot ce le stă în putinţă pentru
şi muncitoreşti din ţara noastră. Ecou pot fi împiedicate. Desfăşurarea eve de neînvins a mişcării muncitoreşti in nutreşte pentru poporul rdmîn. întovărăşiri agricole, gospodării agri a menţine Franţa sub tutela imperia
rile chemării la luptă a comunarzilor nimentelor a arătat cîtă dreptate a ternaţionale şi a unităţii lagărului so Tovarăşi, In mod deosebit sîntem fericiţi de a cole colective şi gospodării agricole de lismului american şi în ura lor împo
răsună în versurile marelui nostru avut Stalin cînd a spus că pacea va cialist în frunte cu Uniunea Sovietică. fi fost primiţi de Comitetul Central al stat în regiunea Galaţi, precum şi în triva Uniunii Sovietice şi ţărilor socia
poet naţional Mihail Eminescu şi în fi menţinută şi consolidată dacă po Nu este deci de mirare că reacţiunea Partidul nostru, Comitetul nistru Partidului Muncitoresc Romîn, de Regiunea Autonomă Maghiară. liste, contribuie la refacerea militaris
operele altor scriitori înaintaţi. poarele vor lua în propriile lor mîini internaţională a dezlănţuit în ultimul membrii Biroului său Politic şi de pri mului în Gernjania occidentală, neţi-
cauza menţinerii păcii şi o vor apăra timp campanii furibunde împotriva Central salută Partidul Comunist Fran mul său secretar, tovarăşul Gheorghiu- Marele combinat siderurgic din Hu nînd seama de securitatea Franţei în
De la începutul veacului nostru, pînă la capăt. partidelor comuniste şi muncitoreşti, a cez, partid marxist-leninist consecvent, Dej. nedoara, construcţia marelui baraj al săşi. Guvernul francez a mers pînă
legăturile între mişcarea muncito mişcării muncitoreşti revoluţionare, pentru unitatea şi coeziunea rîndurilof Noi, comuniştii francezi, am avut în hidrocentralei „V. I. Lenin" de Ia Bi acolo îneît a acceptat ca trupele te
rească din Franţa şi din Romînia In ciuda eşecurilor politicii colonia împotriva Uniunii Sovietice şi a ţă sale, pentru capacitatea sa de a mo totdeauna o profundă admiraţie pen caz, moderna fabrică de penicilină din restre ale pactului Atlantic din cen
s-au dezvoltat continuu, iar după liste, imperialiştii, şi în primul rînd rilor deftiocrat-populare, căutînd prin biliza şi influenţa masele, pentru pres tru Partidul Muncitoresc Romîn şi Iaşi, reprezintă realizări măreţe cu trul Europei să fie puse sub comanda
victoria istorică a Marii Revoluţii So cei americani, continuă politica de în toate mijloacele să submineze unitatea tigiul pe care şi l-a cucerit în masele pentru încercaţii săi conducători, deoa care se poate mîndri clasa muncitoare, fostului gertefal nazist Hans Speidel.
cialiste din Octombrie şi formarea în robire a popoarelor din Orientul a- ţărilor socialiste, prietenia acestor ţări populare. (Aplauze prelungite). rece ştim că ei sînt demnii continua poporul romîn şi guvernul ţării dvs.
ambele ţări a partidelor comuniste propiat şi mijlociu şi din Africa dé cu Uniunea Sovietică. tori ai tradiţiilor revoluţionare ale po Ele reprezintă mari succese obţinute Proiectele cu privire la crearea Eu-
ele s-au întărit sub flamura victo Nord, poleită în formula „doctrinei Este un merit istoric al clasei mun porului romîn. (Aplauze). sub conducerea Partidului Muncito ratomului şi a pieţei comune pe căre
rioasă a marxism-leninismului. Clasa Eisenhower". Această politică a cercu Uneltirile şi strădaniile imperialişti Cunoaştem cu deosebire lupta grea, resc Romîn. Considerăm important nu guvernele ţărilor occidentale le pun pe
muncitoare din Romînia, comuniştii rilor conducătoare din S. U. A. are citoare franceze de a-şi fi făurit un aspră şi eroică pe care comuniştii ro numai faptul că voi construiţi uzine, primul plan sînt menite exclusiv să
romîni nu vor uita niciodată spriji drept scop de a stăvili şi înăbuşi prin lor sînt şi vor fi zadarnice. Nimic nu mîni au trebuit să o ducă pentru a e- centrale electrice şi gospodării agri realizeze în cadrul pactului Atlantic
nul frăţesc primit din partea mişcării toate mijloacele lupta popoarelor co poate fi mai plin de învăţăminte pen partid puternic — cel mai mare partid libera Romînia de sub jugul hitlerist cole colective, ci mai ales faptul că le alianţa ţărilor vest-europene în vederea
comuniste şi progresiste din Franţa, loniale, care năzuiesc spre indepen al Franţei, partidul comunist, legat de şi de sub dominaţia capitaliştilor şi construiţi pe toate acestea în interesul unui eventual război împotriva Uni
în anii grei de luptă împotriva re denţă naţională şi progres social, şi tru popoare ca propria lor experienţă mase, neclintit pe poziţiile marxism- marilor moşieri. şi pentru binele poporului. Căci la dvs. unii Sovietice şi ţărilor socialiste.
gimului burghezo-moşieresc. Nu vom totodată de a acapara bogăţiile pe istorică. Timp de aproape 40 de ani, leninismului. Dragi tovarăşi, popoarele romîn şi în Romînia, în regimul de democraţie
uita glasul plin de mînie al marelui care le-au stăpînit timp de secole în de la Marea Revoluţie Socialistă din francez sînt legate printr-o lungă şi populară, uzinele, minele şi celelalte Dar politica de sărăcie şi de război
scriitor revoluţionar Henri Barbusse această parte a globului aliaţii mai Octombrie pînă astăzi, viaţa a arătat Poziţia principială, consecventă a veche prietenie care s-â manifestat în mijloace de producţie aparţin acum dusă de guvernul nostru întîmpină o-
care demasca atrocităţile siguranţei slabi ai imperialismului american — oamenilor muncii de pretutindeni că în Partidului Comunist Francez în pro trecut în diferite prilejuri. De la în clasei muncitoare şi ţărănimii munci poziţia crescîndă a poporului francez.
fasciste din Romînia, larga mişcare colonialiştii englezi şi francezi. Dar Uniunea Sovietică, primul stat socia blemele internaţionale ale mişcării ceputul veacului, luptă democraţilor şi toare, sînt bunuri ale întregului popor. In rîndurile poporului francez cloco
de solidaritate a proletariatului fran oricare ar fi poleiala care maschează list din lume, s-a realizat, sub steagul muncitoreşti a adus o contribuţie în revoluţionarilor romîni a trezit în teşte mînia, lupta clasei muncitoare
cez cu muncitorii şi intelectualii sistemul colonial, popoarele trezite din ideilor marelui Lenin, visul de milenii semnată la întărirea unităţii partidelor Franţa simpatia activă a mişcării Dvs. aţi realizat eliberarea de ex se dezvoltă. Iri ultima perioadă miş
antifascişti' romîni, cu luptele cefe ţările coloniale îl resping, luptînd cu al tuturor celor oprimaţi, visul înlă comuniste şi muncitoreşti, pe baza mUncitorâşti şi a tuturor oamenilor ploatare a oamenilor muncii care a- carea revendicativă â clasei munci
riştilor, petroliştilor, minerilor pentru hotărîre pentru scuturarea jugului co turării oricărei asupriri şi exploatări a principiilor leniniste ale internaţio progresişti. cum participă activ la conducerea tre toare a luat un nou şi impetuos avînt.
pline, pace şi libertate. lonialist, pentru libertaté naţională. omului de către om. Exemplul Uniunii nalismului proletar. In ce priveşte cele două partide ale burilor publice şi pot să-şi făurească Toate categoriile de oameni ai mun
Orice ar face cercurile agresive impe Sovietice, construcţia victorioasă a so noastre, de lă crearea lor ele au fost liber propriul lor destin. Iată de ce cii s-au pus în mişcare.
In zilele cotropirii Franţei de către rialiste, nimic nu mai poate salva de cialismului şi trecerea la construirea Lupta împotriva oricăror încercări unite în luptă prin fidelitatea faţă de muncitorii şi ţăranii pe care i-am în-
hitlerişti, numeroşi patrioţi romîni au la pieire ruşinosul sistem colonial. comunismului pe a şasea parte a glo de subminare a acestei unităţi, educa principiile marxist-leniniste şi prin so Lucrătorii din serviciile publice, fe
luptat în rezistenţa franceză. Stro bului au arătat clasei muncitoare din rea internaţionalistă a oamenilor mun lidaritatea faţă de Marea Revoluţie tîlnit îşi îndeplinesc sarcinile cu a- roviarii, minerii, metalurgiştii, funcţio
pind cu sîngele lor pămîntul Franţei Poporul romîn îşi exprimă solida toate ţările că puterea claselor exploa cii este o preocupare permanentă â Socialistă din Octombrie. (Aplauze). vîrtt, cu certitudinea că eforturile lor narii luptă pentru revendicările lor în
martirizate, au căzut comuniştii Ni- ritatea sa frăţească cu lupta pe care partidelor comuniste şi muncitoreşti. contribuie la ridicarea continuă a ni toate formele, inclusiv prin grevă, pen
colae Gristea, Iosif Cliş, Sas Dragoş o duc popoarele din Asia şi Africa tatoare poate fi răsturnată, că socialis Unitatea mişcării comuniste mondiale, Intre cele două războaie mondiale, velului lor de trai, a nivelului de trai tru a protesta împotriva scăderii ni
şi alţi patrioţi romîni. pentru cucerirea, apărarea şi consoli pe baza marxism-leninismului, are o de-a lungul celor 20 de ani, cele două al întregului popor. velului lor de trai, împotriva creşterii
darea independenţei lor naţionale. mul nu este numai un ideal frumos, importanţă primordială în lupta clasei costului vieţii şi pentru a cere sala
Clasele stăpîniloare din vechea ci el este şi pe deplin realizabil. Mă muncitoare pentru pace şi socialism. partide ale noastre au desfăşurat deo Dragi tovarăşi, la noi în Franţa lu rii mai bune.
Romînie făceau mare caz de dragos Asigurăm delegaţia Partidului Co reaţa construcţie socialistă a Uniunii potrivă lupta pentru apărarea dreptu crurile stau cu totul altfel. Fireşte şi
tea lor pentru Franţa. Dar dragos munist Francez că oamenii muncii din Sovietice a devenit mîndria clasei Sîntem bucuroşi să constatăm că rilor oamenilor muncii, pentru liber noi avem uzine, mine, centrale elec Se intensifică de asemenea, îmbră-
tea lor nu se îndrepta spre poporul ţara noastră sînt pe deplin solidari muncitoare internaţionale, a însufleţit întîlnirea delegaţiei partidului nostru tate şi democraţie, împotriva fascis trice; Franţa este chiar o ţară foarte cînd forme multiple, lupta împo
francez, spre cultura înaintată fran cu poziţia internaţionalistă a Parti nădejdile şi a dat certitudinea victo cu delegaţia tovarăşilor noştri fran mului. bogată. Dar din nefericire la noi ca triva războiului din Algeria, pentru
ceză, ci spre guvernele reacţionare, dului Comunist Francez, călăuzit de riei în lupta celor exploataţi şi asu cezi a fost rodnică şi contribuie la pitaliştii sînt aceia care deţin puterea imediata încetare a focului şi pentru
spre Franţa celor 200 de familii, spre cuvintele geniale ale lui Marx, că un priţi din toate ţările lumii. (Aplauze). sudarea şi consolidarea unităţii inter In timpul războiului, partidele noa şi care folosesc toate aceste bogăţii reglementarea problemei algeriene pe
băncile şi trusturile franceze, care au popor care asupreşte pe altul nu poa naţionale a partidelor marxist-leniniste. stre au luptat pentru eliberarea pa Pentru a-şi spori profiturile pe calea tratativelor, pe baza recunoaşte
exploatat şi jefuit zeci de ani bogă te fi liber. Partidul Comunist Fran In lupta pe care partidele noastre triei lor de sub jugul hitlerist şi nu seama oamenilor muncii, exploa rii dreptului poporului algerian lâ
ţiile Romîniei şi sub a căror exploa cez, în fruntea forţelor democratice au dus-o şi o duc pentru realizarea In vederea dezvoltării relaţiilor de meroşi patrioţi romîni — pe care ţin taţi nemilos şi ale căror condiţii de independenţă, în interesul atît al Fran
tare continuă încă să se afle clasa franceze, luptă pentru încetarea focu misiunii istorice a clasei muncitoare, solidaritate internaţionalistă şi a le să-i salut cu acest prilej — au par trai şi de muncă se înrăutăţesc zi de ţei cît şi al Algeriei.
muncitoare franceză, poporul francez. lui în Algeria şi pentru stabilirea am învăţat şi învăţăm din bogatul te găturilor între partidele frăţeşti, în ul ticipat direct la rezistenţa franceză zi. Războaiele coloniale care s-au suc
unor noi legături între Franţa şi Al zaur de experienţă istorică a glorio tima vreme au avut loc numeroase cedat şi politica de înarmare dusă de Protestul patriotic împotriva numi
Oamenii muncii din ţara noastră geria, bazate nu pe relaţii colonialiste, sului Partid Comunist al Uniunii So întîlniri ale delegaţiilor de partid şi împotriva ocupaţiei Franţei de către guvernele burgheze au agravat şi mai rii generalului nazist Speidel creşte
ştiu foarte bine că cercurile reacţio ci pe egalitate în drepturi, pe re vietice, farul călăuzitor al mişcării convorbiri în care se examinează în hitlerişti. mult urmările exploatării capitaliste. în întreaga ţară şi cuprinde fără în
nare agresive din Franţa n-au repie- cunoaşterea independenţei poporului muncitoreşti revoluţionare şi al oame spirit tovărăşesc principalele probleme cetare noi categorii de francezi pa
zentat şi nu reprezintă năzuinţele algerian şi pe comunitatea de interese nilor muncii din lumea întreagă în ale mişcării muncitoreşti internaţio Dragi tovarăşi I Şi astăzi, în con După ce timp de şapte ani Franţa trioţi. Tineri francezi în vîrstă de re
poporului francez şi că împotriva a- a celor două popoare. lupta perttrU pace, democraţie şi socia nale, se realizează schimbul de expe a dus războiul nedrept şi ruinător din crutare, ai căror părinţi au fost îm
cestor cercuri poporul francez desfă lism. Făurit de marele Lenin, P.C.U.S. rienţă între partidele comuniste şi diţii diferite, noi ducem aceeaşi luptă, Indochina ea este din nou angajată puşcaţi în timpul ocupaţiei de către
şoară o luptă curajoasă de zi cu zi. Popoarele doritoare de pace din în şi-a cucerit în peste o jumătate de veac muncitoreşti. de doi ani în războiul din Algeria. hitlerişti, au dat exemplul şi semnalul
treaga lume sînt îngrijorate de exis de activitate stima şi dragostea miş luptăm pentru aceeaşi cauză, pentru Aproape 600.000 de tineri francezi au protestului genaral, refuzînd să ser
Poporul nostru nutreşte respect şi tenţa pactelor agresive — N.A.T.O., cării revoluţionare, a întregii omeniri Partidul nostru a primit cu satisfac cauza păcii, democraţiei, socialismu fost trimişi acolo pentru a duce acest vească sub ordinele generalului Spei
simpatie pentru cultura şi tradiţiile S.E.A.T.O., Pactul de la Bagdad, de progresiste. (Aplauze). ţie rezultatele tratativelor între Uniu lui. (Aplauze). del, călăul părinţilor lor.
progresiste ale Franţei. El urmăreşte activitatea pe care o desfăşoară cercu nea Comuniştilor din Iugoslavia şi război în scopul exclusiv de a apăra
cu solidaritate frăţească lupta comu rile monopoliste din apus, din iniţia Ga un rezultat firesc al procesului Partidul Comunist Francez. Partidul Delegaţia noastră este fericită să privilegiile unui pumn de mari colo In fruntea acestei lupte pentru a-
niştilor francezi, a clasei muncitoare tiva şi la ordinele imperialiştilor ame dezvoltării istorice, Uniunea Sovietică, Muncitoresc Romîn s-a pronunţat şi salute marile succese pe care, sub nialişti şi de a menţine poporul alge părarea drepturilor oamenilor muticii,
şi a intelectualităţii progresiste fran ricani, în vederea creării aşa-zisei cea mai puternică ţară a lagărului so se pronunţă cu sinceritate pentru re rian sub jugul colonialist. pentru "apărarea păcii şi independen
ceze pentru cerinţele vitale ale oa „pieţe europene comune“ şi a „Eura- cialist, cu cea mai bogată experienţă laţii bune cu Uniunea Comuniştilor conducerea Partidului Muncitoresc ţei naţionale se află Partidul Co
menilor muncii, pentru pace, demo tomului“. O primejdie serioasă pentru revoluţionară, este de 40 de ani cen din Iugoslavia şi pentru dezvoltarea Romîn şi cu ajutorul Uniunii Sovie Acest război costă Franţa uri mi munist Francez, condus de Comitetul
craţie, socialism, pentru independen pacea în Europa şi în lumea întreagă trul incontestabil al mişcării comunis legăturilor de prietenie între ţările la său Gentral în frunte cu tovarăşul
ţa, onoarea şi demnitatea Franţei. reprezintă reînvierea Wehrmacht-ulUi te internaţionale. gărului socialist şi Iugoslavia în in tice, le obţine Republica Populară Ro liard şi jumătate de franci pe zi, în Maurice Thorez. (Aplauze prelungite).
şi politica de creare în Europa a unui teresul păcii şi socialismului. împărtă
(Aplauze). sistem militar în care rolul dominant Experienţa proprie a poporului nos şim pe deplin părerea exprimată de mînă în construirea şi consolidarea acest scop guvernul sporeşte impozi (Continuare, în gag. 3-a^
îl au revanşarzii germani. tru — câ şi a celorlalte ţări socialiste tovarăşul Hruşciov că pentru întărirea tele care înseamnă o grea povară pen-
Tovarăşi, — a dovedit că prietenia frăţească cu acestei prietenii pe temelia marxism- industriei socialiste, în transformarea
Poporul romîn. care a îndurat sufe Uniunea Sovietică este un factor esen leninismului trebuie să se acorde a- tu masele muncitoare,- reduce aloca
Delegaţii Comitetului Central al rinţe nenumărate de pe urma războa ţial pentru independenţa şi prosperita tenţia principală nu sublinierii diver socialistă a agriculturii, în ridicarea
partidului nostru şi delegaţii C.C. al ielor provocate de militariştii germani tea patriei noastre. genţelor ci acelor elemente care apro continuă a nivelului de trai al oame
Partidului Comunist Francez au avut şi de pe urma ocupaţiei hitleriste, nu pie popoarele noastre în lupta pentru
convorbiri rodnice, în desfăşurarea poate privi cu indiferenţă refacerea Relaţiile de tip nou, bazate pe ega socialism şi pace. nilor muncii şi în înflorirea culturii
cărora ne-am informat reciproc maşinii de război vest-germane. Pe litate deplină în drepturi şi respect
despre activitatea celor două parti bună dreptate, popoarele care au avut reciproc, statornicite între ţara noas Partidul nostru ca şi celelalte par puse în slujba poporului.
de, am avut un schimb de păreri cu tră şi Uniunea Sovifetică, aju tide comuniste şi muncitoreşti depuri
privire la situaţia internaţională, cu torul multilateral pe care ma şi vor depune şi pe viitor eforturi In cursul ultimelor trei zile membrii
privire la problemele mişcării mun rele stat socialist r,i l-a acordat şi
citoreşti internaţionale şi la alte pro ni-1 acordă, au permis ca ţara noas
bleme care interesează îndeaproape
tră, prin munca creatoare a poporului
muncitor, să înainteze rapid pe calea
partidele noastre şi am examinat de suferit sub ocupaţia hitleristă sînt socialismului. Romînia s-a transfor
perspectivele dezvoltării relaţiilor de indignate de numirea generalului na- mat într-un timp istoriceşte scurt din-'
