Page 69 - 1957-04
P. 69
Nt. 735 ffaM & t SOCIALISMULUI \ - --Z** Pag: 3
Marele miting al oamenilnr muncii din Capitală CALENDAR
133 de ani de la naşterea lui Anatole France
Guvîntarea tovarăşului Waldeck Rochet J U A N 66 Evoluţia lui Anatole France, bo- Clarificarea ideologică şi morală a
99 D O N El îl urmează ca umbra şi gata sa operă, viaţa-i pilduitoare, fost grăbită în cazul luf Anatole
previne primejdiile de tot felul
,volte legăturile economice, comerciale Legendarul Don Juan, sim care îl ameninţă pe Don Juan; totul face din el tip u l' scriitorului France de politica reacţionară a bur-
şl culturale dintre Franţă şi Romînia. bolul frumuseţii, al curajului, el suferă pentru dînsul, se în
(Urmare din pag. 2-a) au permis să se constate deplina iden Insfîrşit partidele noastre au constatat şi al puterii, adorat de femei — tristează cînd stăpînul său e progresist, plecat de pe poziţii scep-, ghezlei, dar mai ales de Marea Re-
titate de vederi între cele două par că sînt pe deplin de acord să consi tinere, mature sau bătrîne — mîhnit şi se bucură din toată
Iată de ce masele largi de oameni tide în toate problemele. dere că unitatea lagărului socialist şi a prilejuit studiourilor franceze inima' cînd acesta e mulţumit. tice mlc-burgheze; şi ajuns la bătrî- voluţte Socialistă din Octombrie. In
ai muncii din Franţa se îndreaptă cu a mişcării comuniste internaţionale, pe acest film în care artiştii de ta
încredere către partidul nostru co Examinînd situaţia internaţională, baza marxism-leninismului şi a inter lent, şi îndeosebi FemandeL Inteligent, fin, isteţ, ştie să neţe luptător pentru pace şi soci a-, ultimii ani ai vieţii, el a militat ca
munist. Astfel la ultimele alegeri ge schimbarea raportului de forţe în lu naţionalismului proletar, este de o im îşi valorifică din plin însuşirile. scape din încurcături şi să iasă
nerale din 2 ianuarie 1956, Partidul me în favoarea socialismului, parti portanţă primordială în lupta pentru mereu la suprafaţă. b'sm. membru în Partidul Comunist Fran-
Comunist Francez a obţinut 5.500.000 dele noastre au hotărît să lupte cu pace, pentru apărarea drepturilor oa Acţiunea filmului se petrece
de voturi, deţinînd ca urmare 150 de aceeaşi tărie pentru apărarea păcii şi menilor muncii şi pentru socialism. în Spania secolului al XVII-lea. Fernandel, căruia regizorul . ^Numeroasele sale romane ş! ..po- cez, pentru triumful cauzei proleta-
locuri în Adunarea Naţională. socialismului, pentru zădărnicirea pla De la un capăt la altul al ţării plin de fantezie cum este John
nurilor; imperialiste. Partidele noastre Imperialiştii care ştiu şi ei acest lu circulă ţot felul de poveşti des Berry i-a încredinţat rolul lui vestiri sînt în cea măi mare măsură' ijătului, al socialismului; şi al păcii,
El s-a plasat astfel cu mult în frun au înfierat agresiunea Marii Britanii cru îşi înmulţesc manevrele tinzînd să pre aventurile frumosului Don Sganarelle, a pus la contribuţie
tea tuturor celorlalte partide, şi cu şl Franţei împotriva Egiptului. Ele îşi slăbească şi să dezbine mişcarea co Juan Tenorio. E o figură popu toate resursele talentului său şi o frescă a vieţii franceze contemjpo- Farmecul operei lui A. France con-
toate acestea partidul nostru este în exprimă astăzi satisfacţia pentru fap munistă mondială. Ei îşi îndreaptă cu lară, pe care imaginaţia aprin a izbutit să ne amuze. Iar rolul
lăturat de la orice participare la con tul că această agresiune a fost ză deosebire atacurile împotriva Uniunii să a femeilor, -îndeosebi o în lui Den Juan este interpretat rane: de Ia scepticismul surtzătoip ş i , stă în frumuseţea morală a ideilor,
ducerea statului. Pînă acuma parti dărnicită de rezistenţa poporului egip Sovietice sperînd să o poată despărţi zestrează cu cele mai variate de Erno Crisa, un.: actor ou în
dele burgheziei, coalizîndu-se şi fiind tean, de fermitatea Uniunii Sovietice astfel de celelalte ţări socialiste. însuşiri. Fiecare îl visează în suşiri adecvate personajului. ironic din „Crima lui Sylvestre Bort exprimată într-o limbă arhaică şi
susţinute de conducătorii partidului şi de atitudinea hotărîtă a forţelor alt fel, dar toate, îl văd ca pe Imaginaţia feminină şi l-a în
socialist francez, au reuşit să se men păcii din lumea întreagă. Eşecul a- împreună cu celelalte partide comu un temerar cuceritor de inimi, chipuit „irezistibil“ pe acest m i nard", la ideile foarte îndrăzneţe populară, pe de o parte, familiară şi
ţină la putere şi au impus o politică cestei agresiuni dovedeşte că astăzi niste şl muncitoreşti, cele două par ca pe un fermecător cavaler nunat cavaler. Nimeni nu re
reacţionară, potrivnică intereselor po există forţe ale păcii suficient de pu tide ale noastre au înfierat întotdea căruia nu-i poate rezista ni zistă seducătorului, nici „pozi din „Insula Pinguinilor", trecînd lirică, plină de claritate şl savantă
porului şi păcii. Pentru a zădărnici ternice pentru a face ca războiul să una şi continuă să înfiereze aseme meni. Şi aşa se pomeneşte me ţia socială“, nici „fidelitatea“
această politică şi pentru a impune o dea înapoi, cu condiţia ca aceste forţe nea manevre. Şi aceasta pentru că Co reu, din gură în gură, despre femeilor. prin ciclu! „Poveşti contemporane", pe de altă parte,
politică de pace şi de progres social, să fie vigilente şi active. muniştii romîni şi comuniştii francezi nenumărate femei seduse, des
partidul nostru îşi intensifică efortu nu uită niciodată că fără U.R.S.S. pre soţi ucişi în duel, despre Filmul „Don Jüan“ rulează în care d-1 Bergeret îl întruchipează - Mare -stilist, dar şl mare umanist,
rile în vederea realizării Frontului Iată de cc atunci cînd guvernele cele două ţări ale noastre ar geme chipul în care acest primejdios pe ecranul cinematografului
Unic al clasei muncitoare, în vederea ţărilor occidentale îşi afirmă voinţa încă sub jugul hitlerist. tulburător al căminelor conju „Filimon Sîrbu“ din Deva între pe autor ca pe intelectualul cinstit, A, France marchează la începutul
unirii tuturor forţelor democratice şi de a menţine sistemul agresiv al pac gale sfidează biserica, despre 22—26 aprilie a.c.
progresiste ale ţării. Situaţia burghe tului N.A’.T.O. şi de a restaura mili Noi ştim că numai rămînînd strîns cutezătoarele sale isprăvi, me-' care se lămureşte însă cu greu în veacului nostru o culme în isterii r*a-
ziei franceze devine din ce în ce mai tarismul german, cele două partide unite în jurul Uniunii Sovietice, cen rD lv i e .x .( p ,e j^ ie jtţa
grea. In faţa progresului lagărului so ale noastre consideră că este o da trul mişcării comuniste internaţionale, nite a înfricoşa şi revolta lu faţa evenimentelor. llsmuiul critic francez.
cialist care se întăreşte continuu, în faţa torie patriotică a popoarelor francez toate ţările socialiste, şi cu ele prole muncii noastre
progresului mişcării muncitoreşti în şi romîn de a lupta împotriva remi- tarii din lumea întreagă, vor putea mea paşnică a oraşelor spa cu cartea 39 de ani de la moartea
Franţa şi în lumea întreagă, în faţa litarizării Germaniei occidentale şi de bara calea războiului şi vor putea per- .
luptei popoarelor coloniale pentru in a-şi uni eforturile pentru a împiedica mite socialismului să înregistreze noi niole. Desfăşudndu-ne activitatea lui Barbu Ştefănescu-Delavrancea
dependenţă, poziţiile capitalismului reeditarea ororilor unui nou război. şi mari succese pentru fericirea tutu pe baza unui plan de muncă,
francez au slăbit mult. Orice ar face ror popoarelor. (Aplauze). In realitate, Don Juan, atît am obţinut în trimestrul I a.c. Printre scriitorii oare în epoca de ii t t vj M ţ • Vp t - I n •• ... , .
capitaliştii, şi în Franţa se apropie a- In perioada evenimentelor din Un o seamă de realizări Numărul la sfîrşitul secolului al XIX-lea şl în
cum ziua cînd ei vor trebui să cedeze garia, cele două partide ale noastre Gele două partide ale noastre care de iubit, atît de adorat de fe cititorilor s-a ridicat la 601, ceputul celuî de-al XX-lea continuă O latură pozitivă a lui Delavraiw
locul clasei muncitoare şi poporului. au aprobat fără ezitare ajutorul pe au luptat întotdeauna pentru puritatea mei şi, în acelaşi timp, urmărit printre aceştia fiind numeroşi tradiţiile realiste ale literaturii noas
care Uniunea Sovietică l-a dat clasei teoriei marxist-leniniste, resping revi cu atîta ură de un număr in ţărani muncitori şi colectivişti. tre, Barbu Ştefănescu-Delavrartoea cea o constituie admiraţia pe c$re
De aceea Partidul Comunist Fran muncitoare ungare pentru a înfrînge zionismul pe care imperialiştii în finit de duşmani, are un singur ocupă un loc însemnat.
cez în fruntea clasei muncitoare şi a contrarevoluţia, a împiedica restaura cearcă să-l folosească pentru a slăbi Pentru atragerea de noi citi a manifesţat-o neîntrerupt faţă de
poporului francez îşi duce lupta cu rea capitalismului şi fascismului în lagărul socialist şi mişcarea comu devotat, Un singur om care îl tori, am antrenat în muncă pe Partea cea mai valoroasă din opera
încredere şi cu certitudinea că se în Ungaria, a apăra cuceririle socialis nistă internaţională. Vom rămîne ne cei mai buni cititori ai biblio lui Delavrancea, atît ca semnificaţie obiceiurile, limba şl creaţiile popui
dreaptă către victorie. (Aplauze). mului şi a salvgarda pacea amenin clintit fideli chemării Manifestului co preţuieşte şi-i acordă întreaga tecii noastre, care ne-au ajutat a conţinutului, cît şi ca. realizare ar
ţată de imperialişti. munist al lui Marx şi Engels : „Pro la difuzarea cărţii în rîndurile tistică, o formează nuvelele şl po lare („Doina", „Estetica poeziei popu
In această măreaţă luptă noi ne letari din toate ţările, uniţi-vă 1". prietenie: e valetul său, Sgana- acelora ce nu frecventau biblio vestirile sale. El prezintă succesiv, lare").
simţim puternic ajutaţi de popoarele Gele două partide constată cu sa teca. Folosind colportajul de în opere deosebite, cînd ţărănimea
ţărilor socialiste, printre care şi po tisfacţie succesele obţinute de Parti încurajaţi de exemplul vostru, sîn- relle. cărţi, organizînd vitrine şi ex Atras de literatura dramatică, el
porul dv. Noi ne simţim puternic aju dul Muncitoresc Socialist Ungar şi de tem convinşi că şi în Franţa vom iz poziţii, am popularizat o seamă („Sultănica", Văduvele", „Răzmeriţă'
taţi nu numai pentru că propriul vos Guvernul Revoluţionar Muncitoresc buti să izgonim pe capitalişti şi să Cărbune pesfe p!an din cărţile noi apărute. In ace etc.), cînd clasele exploatatoare creează trilogia „Apus de soareft
tru exemplu reprezintă o mare forţă Ţărănesc Ungar în restabilirea vieţii asigurăm victoria socialismului. (A- laşi scop, biblioteca noastră a „Parveniţii1 etc.). '
pentru clasa muncitoare din ţările ca normale în această ţară şi îşi plauze prelungite). La redacţie a sosit o nouă organizat reuniuni şi consfă „Viforul" şl „Luceafărul", în care
pitaliste, ci şi pentru că în toate ches exprimă încrederea în forţele creatoare veste. Tov. Ion Ivănciş ne-ia tuiri cu cititorii asupra cărţilor:
tiunile noi ne aflăm de aceeaşi parte, ale poporului ungar capabile să con Trăiască solidaritatea proletariatului comunicat prin telefon, că mi „Bijuterii de familie“ de P. Du- evocă trecutul de vitejie ăl poporul
avem păreri identice. Faptul acesta a solideze regimul de democraţie popu internaţional I (Aplauze îndelungate— nerii din Lupeni, în întrecerea mitriu. „Ultima poveste” de Ra
fost subliniat şi de rezultatele tratati lară. Ovaţii). pornită în cinstea zilei de 1 du Tudoran, etc; precum şi Iul, opunîndu-1 Corupţie! societăţi!
velor care au avut loc între delegaţia Mai, au dat de la începutul lunii consfătuiri la G.A.C. din Ilia în
noastră şi delegaţia Comitetului Cen După cum a arătat şi tovarăşul Trăiască marele şi gloriosul Partid aprilie şi pînă în ziua de 18. problema lucrărilor pregătitoa burgheze.
tral al Partidului Muncitoresc Romîn Gheorghiu-Dej, cele două partide ale Comunist al U.R.S.S. ! (Aplauze în cu 2.161 tone cărbune peste sar re pentru însămînţatul de pri
condusă de tovarăşul Qheorghe Gheor- noastre sînt de asemenea de acord delungate — Ovaţii), cina de plan. măvară. Aceste măsuri au fă Pe Delavrancea, Alexandru Vlahuţă
ghiu-Dej. (Aplauze). să-şi intensifice eforturile în vederea cut ca numărul cărţilor citite în
dezarmării, a organizării unui sistem Trăiască neînfricatul Partid Munci In cadrul acestei întreceri, în biblioteca noastră să se ridice Moravurile societăţii burghezo-mo- îl caracterizează a stfe l: „Avea un
De la sosirea noastră în Romînia de securitate colectivă în Europa, în toresc Romîn, Comitetul său Central, frunte s-au situat cei de la sec în această perioadă la 2.335 de
ne-am exprimat convingerea că trata vederea interzicerii experienţelor cu tovarăşul Ghéôrghe Gheorghiu-Dej I torul II. In perioada 1 — 18 a- volume. şiereştî găsesc în Delavrancea un cri cult, o adevărata evlavie pentru po
tivele între cele două partide ale noa armele atomice şi a interzicerii aces (Aplauze îndelungate — Ovaţii). prilie ei au extras peste sarci
stre vor fi încununate de un succes tor arme. Ele sînt de asemenea de nile de plan 1.950 tone de căr Munca de îndrumare tic însufleţit de indignarea împotriya por şi nimeni n-a înţeles mal bine
deplin. Acum putem spune că preve acord să se ajungă la o reglementare Trăiască prietenia franco-romînă I bune. Printre brigăzile fruntaşe ca el sufletul şi adîncimea cîntecelor
derile noastre s-au realizat sută la paşnică a conflictului din Algeria, să Trăiască lupta comună a popoarelor din acest sector se numără cele Nu am uitat să sprijinim şi moralei burgheze. ,, şi legendelor bătrîneşti.. El a ştiut
sută. (Aplauze). se realizeze strîngerea relaţiilor de Franţei şi Romîniei pentru pace, de conduse de Alexandru Poborerti pe cursanţii din formele de în- să observe şl să zugrăvească viaţa
prietenie frânco-roriiînă şi să se dez- mocraţie, socialism i (Aplauze Îndelun şi Iosif Lakatoş. văţămînt ale partidului, punîn- Delavrancea a criticat în special cu d • neîntrecută putere de sugestie
Convorbirile între delegaţiile noastre gate, furtunoase — Ovaţii). du-le la dispoziţie un număr de în nepieritoarele lui opere'.
$i minerii din sectorul V sud 250 volume de cărţi politice şi parvenitismul claselor dominante,
au repurtat în această' perioadă ideologice.
succese importante. Ei au trimis trăind din exploatarea lumii munci
la suprafaţă cu 653 tone miai In atenţia noastră a stat şi
mult cărbune. Fruntaşi în munca de îndrumare a activită toare.
acest sector sînt minerii din bri ţii bibliotecilor săteşti din raio
găzile conduse de Fozecaş Bela nul Ilia. 341 de ani de Ia moartea lui Cervantes J. Saavedra
şi Nicolae Stăncioiu.
In urma îndrumărilor pe cate Naţiunile, ca şi oamenii,- îşi au Creaţia sa e de o fantezie fină,
Minerii din , sectorul IV B, le-am dat, au fost obţinute re momentele lor de triumf, . de glorie scrisă cu eleganţă şi veselie. El nu
şi-au depăşit prevederile planu zultate bune la bibliotecile din desăvîrşită. Spania, la sfîrşitul, seco- traduce, nu imită literaturile străine.
lui de producţie pe primele .18 Dobra (bibliotecară tov. Silvia louluî al XVI-lea era regina mărilor
zile ale lunii aprilie cu 683 tone. Hodeanu), Gurasada (bibliote şi a pămînturilor. Corăbiile, care-i Opefâ de căpetenie a lui Cervantes
Cei din sectoarele 1 B, şi 1 A, au cară tov. Ioana Părăian) şi esté „Minunata poveste a iscusitului
extras şi ei cu 281 torte şi res Zam (bibliotecară tov. Tatiana umpleau porturile, erau- înţesate cu
pectiv 286 tone cărbune în plus. Roznovan) care au atras fieca bogăţii aduse din lumea nouă,' ’lite hidalgo don Quijote de la Martchâ".
re un număr de 250—330 de ci ratura şi arta Străluceau în această Aceasta carte nu seamănă întru ni
— Vedeţi-o, cum se laudă a- titori noi, organizînd în acelaşi epocă, A fost dat însă ca acea su
cum că are de toate şi că tră timp consfătuiri cu cititorii şi premaţie să Se stingă de la o vreme, mic cu scrierile pe atunci la modă.
ieşte bine? Dar, ia întrebaţi-o, recenzii asupra celor mal indi ca Spania să adoarmă într-un somn
ce spunea cînd i-am propus să cate cărţi. lung... Nu-i nici .nuvelă, nici roman. Auto
ne înscriem în colectivă ? Mi-a rul nu se adresează spiritelor înalte;
făcut un întreg tărăboi atunci; O activitate rodnică au depus Un martor preţios al acelui însem el .cere judecata poporului, fără a-f
A început să plîngă, să se cer şi cele 11 cercuri de citit din
te zilnic cu mine, ba să-mi nat moment din istoria politică şi implora: însă indulgenţă sau iertare.
scoată ochii, nu altceva. comuna Ilia, care prin cele 40 literară a Spaniei a fost Miguel J. In această nemuritoare operă, Cervan
Cervantes Saavedra tes îşi ;bate joc, se exaltează în con
„Ce, vrei să mă nenoroceşti? de lecturi colective şi informări
— ţipia ea. Nu ţii la copiii tăi ? Viaţa lui aventuroasă,, (la vîrstâ ,de tra pedanţilor* batjocoreşte prostiile
Nu ţii la Maria, ia fata noastră? politice au contribuit la popu 20 de ani pleacă în -Italia, de unde contemporanilor. Povesteşte lucruri
Ce, vrei să n-o putem mărita ? se întoarce abia peste 10 ani) face Văzute şi satira lui se întinde sub mii
Să nu te pună diavolul să te-n- larizarea rezoluţiei din 27—29 ca biografia lui să sufere modificări
scrii, că zi bună n-o să mai ai de la un biograf la altul. de forme, pentru a convinge mai
ou mine decembrie 1956 şi a alegerilor bine, a lovi maî la ţinta.
Primele lui scrieri nu l-au adus
— Mi-a spus multe atunci, din 3 februarie 1957. Cu aceas decît nemulţumiri, Mai tîrziu, poezia, Ultima sa lucrare este „Călătoria
dar eu nu le-am luat în seamă. teatrul, pot să-î dea satisfacţii mora Ia Parnas", o carte de o ironie in
Ştiam că ,,aşa-s femeile”, arţă tă ocazie s-au evidenţiat cercu le din belşug, dar cîşligul material comparabilă. Succesul operei lui Cer
goase, şi de aceea am lăsat-o este aproape totdeaiina iluzoriu.
să vorbească. Pînă la urmă, arh rile de citit conduse de tov. în vantes, de-a lungul timpului, dove
reuşit s-o conving totuşi că e deşte valoarea el incontestabilă.
bine să ne înscriem în colec văţători V. Lazăr, 1. Spineanu-,
tivă. Ne-am înscris şi acum aţi 393 de ani de îa naşterea lui William Shakespeare
auzit-o ce Spune- Eugenia Morţun şi alţii.
M-iam dus la sediul gospodă La im e&Leetioiit Umanist combatant, apropiat de a fost recunoscută decît în ţările în
riei colective mimat de dorinţa — Iacă şi tu !... Nu poţi tă Dacă, în general, munca cu popor, Shakespeare, exprimă nu nu care „vbchiul regim" fusese lichidat.
de a sta de vorbă cu unul din mai mari decît în anul trecut. lapul deschis. L-am privit. Era cea. Mai dezgropi morţii. Astiâ a mai idei ale poporului englez, d< şi
tre fruntaşii ei. Nu 1-iam găsit Atunci lâiri produs 100.000 bu ticsit de haine noi. fost acum 4 ani. Atunci nu ştiam cartea în raionul Ilia a dat re In Anglia, abia- după moartea lui
pe cel căutat. Am intrat în gră ce-i colectiva şi de aceea am zis năzuinţe ale tuturor popoarelor opri Grornwell, urmează „redescoperirea"
dină, cu gîndul că voi găsi a- căţi butaşi viţă de vie, pe care — După cîte văd, nu staţi rău aşa. Aoum spun altceva <: n-aşi zultate bune, totuşi, mai sînt mate de aristocraţia feudală. El cere sa. Clasa muncitoare din lumea în
colo pe cineva. Frumuseţea gră i-am vîndut cu peste 100.000 lei. cu hainele, i-am spus lui Ma ieşi din colectivă, nici dacă ar treagă a văzut în Shakespeare un
dinii,vestmînttll ei de primăvară, Acum am altoit 160.000 butaşi- nea. încerca oineva să mă scoată cu biblioteci cu activitate slabă. cu ardoare abolirea tiraniei deşpoţi- scriitor care .şi-a . aliat neasemuita;
m-a făcut să uit pentru moment Incepînd din acest an vom pro forţa. lor şi inaugurarea unei republici gu
de alte preocupări. Am privit în duce în gospodăria noastră port- — Am stat odată. Acum avem Aşa, spre exemplu, biblioteca vernate prin liberul consimţămînt al artă cu lupta pentru o omenire fru
jur. Pajiştea înverzită semăna altoi, oare pînă aci îi aduceam destule. Numai iarna trecută am Colectivista a vrut să mai cetăţenilor ei (drama „Iulius Gae- moasă şi liberă. Karl Marx l-a nu
cu un covor uriaş. Caişii, cireşii, din Segarcea, regiunea Craiova cumpărat haine de 7.000 lei. zică ceva, dar am rugat-o să-mi din comuna Hărău (biblioteca sar"). mit pe Shakespeare „marele geniu
prunii, vişinii, cu coroanele lor şi din Ceala, regiunea Timi spună ce s-a-ntîmplat cu , fata,' dramălic al omenirii".
rotunde şi bine dezvoltate, în şoara. Colectivistul îmi ghici uimi a reuşit s-o mărite ? ră tov. Paula Blendea),.cu toa Opera lui Shakespeare se distinge
cărcate de flori multicolore, îţi rea şi de aceea începu să mă prin dimensiunile ei, prin varietatea In., ţara noastră, opera lui W. Sha
furau privirile* M-am plimbat Luîndu-ne cu vorba, drumul lămurească : — Sigur.! mi-a răspuns fe te îndrumările date, a rămas preocupărilor şi prin avîntul extraor kespeare a pătruns relativ tîrziu, din
puţin printre pomi. Peste tot o de la sediu şi pînă la colectivis meia. Şi încă ce bărbat şi-a gă dinar al gîndirii. Bogăţia fanteziei^ pricina situaţiei speciale a culturii
linişte adîncă, doar ciripitul pă tul Augustin Manea mi s-a pă — De cînd sîntem ooleotivişti sit! Un om foarte harnic. Se- mult în urmă faţă de cerinţe. condensarea figurilor, forţa ’pasiunilor" fomîtieşti sugrumată de asuprirea
sărilor şi clipocitul apei din ia rut scurt. Ne-am oprit în faţa ne-am făcut mai multe lucruri. mândreşte colectiva cu el. A- descrise, voinţa .încordată a persona otomană.
zul cate brăzda grădina, se în- unei oase proaspăt construită. După cum vedeţi, ne-am făcut vem şi două nepoţele. E le'sînt Activitatea necorespunzătoare a jelor sînt tipice pentru epoca renaş
gîrnau. oasă nouă. De curînd am intro bucuria familiei noastre- terii. Traduceri literare de o deosebită
— Aci stă Manea — mi-a dus lumina electrică. Uitaţi, a- bibliotecii din Hărău, este strîns valoăre’ ne-au dăruit: Şt. O. Iosif,
Pomii arătau ca şi cum ar fi spus brigadierul. paratul acela de radio l-am ? Ambele surse — antichitatea şl re Al. Macedonschi, Gh. Topîrceanu etc.
fost gătiţi de sărbătoare, ou- cumpărat zilele trecute. L-a a- legată de absenţele îndelungate naşterea — au întărit baza umatiîstă
răţiţi» văruiţi, cu alte cuvinte — O fi aoasă ? dus ginerele meu de la Hune Am plecat din casa colectivis şi realistă a creaţiei Iul Shakespeare. Marele M. Eminescu nu s-a sfiit
bine îngrijiţi. — Cred că da. doara. şi nemotivate din mijlocul citi să-şi mărturisească admiraţia faţă de
Brigadierul bate-n poartă şi tului Augustin Manea. Dar1gin-1 Imbinînd creator aceste două Influ W. Shakespeare în cuvintele unei fier
— Harnici oameni mal SÎnt strigă : Intre timp intrase şi nevas- torilor a bibliotecarei, cît şi u- enţe, Shakespeare continuă cu strălu binţi dedicaţii:
colectiviştii din Geoagiu — — Aoasă eşti mă, Augustin ? tă-aa în oameră. Ea ţinu să corn- dul mi-a rămas încă mult timp
mi-am zis în sinea mea. Uşa casei se deschise, şi-n co pledeze cele spuse de bărbatu- acolo, la acei oameni harnici şi- şurinţei cu care secţia de învă- cire tradiţia dramei populare engleze „Shakespeare/ adesea te gîndesi cu !ale
ridor apăru Augustin şi nevas său. hotărîţi, care au ştiut să soluţio (amestec de tragic şi comic, de eroic
Pînă în cele din urmă, l-am tă-sa, Ana. neze conflictele familiare şi Să ţămînt şi cultură a raionului prieten bun al sufletului meu;
întîlnit pe tovarăşul Eduard — Poftiţi, poftiţi 1 —1 Mai demult, începu să pornească pe o oale nouă, pe o şi buf, caracteristice operei sale —
Frederich, brigadierul colectivei, Gazdele ne invitară binevoi spună ea, dacă vream să ne fa oale care le-a adus mult belşug Ilia a analizat activitatea aces •
un om zgîroit la vorbă şi veş cem cîte ceva sau să ne cumpă „Regele Lear", „Hamlet" etc.).
nic preocupat. I-am spus că tori în casa lor de curînd con răm haine; trebuia să tragem şi mari bucurii. tei biblioteci. tu mi-ai deschis a ochilor lumină
vreau să stau de vorbă cu unul struită. In camera unde am in de la gură. Acum avem de toa Situarea lui W. Shakespeare în pri m-ai învăţat ca lumea s-o citesc"
dintre fruntaşii gospodăriei. Bri trat, totul era aranjat cu gust. te, şi încă din belşug. De cînd Ţ. MARIAN In cinstea zilei de 1 Mai, bi
gadierul duse încet mîna la băr Mobilă de oraş, piatul şi masa sîntem colectivişti am prins pu mele rîndur! ale scriitorilor lumi! nu Prof. V. OPREA
bie, plecă capul în jos şi după enau acoperite cu covoare ţesute tere. In fieaare an tăiem cîte doi blioteca noastră şi-a propus Să
ce se gîndi puţin, spuse: de mîini iscusite. Pe pereţi a- porci graşi. Bucatele ne întrec, La maternitatea din oraşul Deva
putem să şi vindem. Anul tre mărească numărul cititorilor,
—- Da, se poate- Augustin Ma tîrnau mai multe tablouri mari. cut am dus acasă de la colectivă Sîrlt Clipe în Care viaţa cuiva este în pericol. Bolnavul atunci se $
nea e un colectivist de nădejde. Le-am privit cu interes. Văzîn- 14 !măji de grîu, 24 măji de po să sprijine mai concret munca îndreaptă la cel mai apropiat prieten, doctorul. Din priviri parcă-i
Niciodată n-a dat înapoi în faţa rumb, 12 de cartofi, 10 de orz. spune acestuia : „Vreau să trăiesc". Şi doctorul, cu cunoştinţele, pasiu
greutăţilor. E un om mic de sta du-mi curiozitatea, gazdele mă Am mai primit vreo 45 kg. de bibliotecilor săteşti, creînd ast nea şi priceperea Iui, salvează viaţa bolnavului. In fotografia noastră
tură, dar spun drept că face informară : brînză, 15 kg- de lînă, 1.000 kg. este înfăţişată noua sală de operaţii a maternităţii din Deva. Ea este
treabă multă. II găsim acasă. de sfeclă furajeră şi 7.500 lei. fel cititorilor condiţiile Cele mai
— Un pictor de la Oradea dotată cu cea mai modernă aparatură. Cu multă grijă medicul Eugen
Foarte amabil, brigadierul s-a ni le-a făcut, după fotografiile — De vin şi ţuică, de ce nu bune pentru a se bucura de fo Duda, în jurul căruia stau cîteva surori şi asistenţi, execută o opera
oferit să mă conducă pînă la lo noastre- Ne-au costat cam mult, pomeneşti nimic ? — o întrebă ţie urgentă.
cuinţa lui. Pe drum mi-a poves dar nu ne pare rău. Sînt reuşite. loasele cărţii.
bărbatu-său. „Pacientul trebuie să trăiască" — aceSta-i gîndul medicului.
tit' multe. Spunea că zilele a- Ana, nevasta lui Augustin ne MARIA LAZAROV1C1
ceru scuze pentru faptul că rte,-a — Am lăsat dinadins să po !^3-052!
cestea vor împărţi colectivişti primit în haine de luoru. Apoi respohsabila bibliotecii raionale Ilia
deschise un dulap de unde-şi meneşti tu. Eram sigură că n-ai
lor un avans bănesc de 10 lei luă ceva haine şi trecu în altă să uiţi, răspunse zîmbind so
cameră. Fiind grăbită, lăsă du ţia Colectivistului.
La zi-muncă.
-— Avem nădejde, a mărturi
si! brigadierul, că în anul acesta
şă realizăm venituri băneşti mult
