Page 7 - 1957-04

Nr. 718
Un redactor al ziarului nos­
tru, l-a rugat pe tov. Aurel
Pizo, inginer şef la Trustul 7
construcţii Petroşani, să răs­
pundă la cîteva întrebări cu
privire la preţul de cost al con­
strucţiilor. Publicăm mai jos
întrebările şi răspunsurile pri­
mite.
ÎNTREBARE: Se ştie că pre­
ţul de cost al construcţiilor exe­
cutate de Trustul 7 construcţii
este oarecum ridicat. Ce ne pu­
teţi spune despre cauzele care
au generat această stare de lu­
cruri ?
RĂSPUNS: Consider că mo­
tivele urcării preţului de cost
sînt relative, deoarece la înce­
putul activităţii, Trustul 7 con­
strucţii a realizat lucrări cu
preturi de deviz mai mici însă
cu pierderi aparente în gestiunea
trustului.
Incepînd cu anul 1955, s-au
executat lucrări cu preturi de
deviz mai mari, dar pierderile
în gestiune s-au redus simţitor.
In realitate preţul de cost a ră­
mas constant, însă exagerat de
mare. Cauzele se pot împărţi în
două categorii.
In prima categorie se includ
soluţiile tehnice aplicate la exe­
cutarea locuinţelor cu materiale
scumpe, determinate în mare
parte de utilizarea unor mate­
riale înlocuitoare a celor defici­
tare, mecanizarea excesivă a lu­
crărilor realizată cu utilaje de
multe ori nepotrivite şi scumpe,
precum şi folosirea unor forţe
de muncă insuficient pregătite.
In cea de-a doua categorie, se
include întrebuinţarea în insufi­
cientă măsură a forţelor de
muncă şi a miiloacelor de pro­
ducţie.
Dacă Ia prima categorie Trus­
tul 7 construcţii nu a putut in­
terveni direct, nu se poate spu­
ne acelaşi lucru despre cea de-a
doua, unde el este principalul
vinovat.
ÎNTREBARE: Ce a făcut
conducerea Trustului 7 construc­
ţii pentru reducerea preţului de
cost şi ce posibilităţi nu a folo­
sit în această direcţie?
RĂSPUNS : Conducerea Trus­ Deva, se îndreptau îmbrăcaţi vei cu noi' utilaje, aplicarea u-
tului 7 construcţii pînă în pre­
zent a luat o serie de măsuri
tehnico-organizatorice care au
influenţat în mare măsură re­
ducerea preţului de cost printre
care; întocmirea unor proiecte
de organizare anuale; reducerea
în mod' simţitor a utilajelor în
exces; desfiinţarea atelierelor
mici răspîndite pe toate şantie­ succesele obţinute de cooperatori
rele; simplificarea sistemului pe anul ce s-a scurs, în lupta
de organizare trecînd de la trust pentru sporirea bunurilor de consiliului de conducere al coo­
cu întreprinderi şi şantiere la larg consum şi deservirea popu­
trust cu şantiere; şcolarizarea
muncitorilor atit la locul de
muncă cit şi prin şcolile S.F.U; i ţiei globale a fost depăşit cu
îmbunătăţirea spaţiului de caza­ ! 14 la sută faţă de anul 1955.
re pentru asigurarea de cadre Pe sortimente, planul a fost
permanente; schimbarea unor
soluţii tehnice de execuţie îna­
poiate şi aplicarea pe scară lar­ j menzi în proporţie de 157 la su­
gă a tehnicii noi.
Ca o consecinţă a acestor mă­
suri, în anul 195G, am avut re­
zultate satisfăcătoare. Astfel,
ne-am încadrat in fondul de sa­
larii planificat, iar preţul de cost depăşit cu 32şi respectiv 61
faţă de 1955 a fost redus prin
economii de manoperă, materia­
le şi utilaj la producţia de bază.
înainte printr-un exemplu: de
pildă, tehnologia după care se
execută o piesă oarecare, pe
baza normelor în vigoare, fa­
bricarea acesteia se face în sec­
ţia mecanică prin îndeplinirea
unui număr de patru operaţii.
Pe baza datelor rezultate din
cronometrare, se va determina
timpul necesar pentru executa­
rea fiecărei operaţii, în primul
rînd de către muncitorii oare
îndeplinesc normele în vigoare
şi în al doilea rînd de către
muncitorii fruntaşi.
Din analiza datelor obţinute,
rezultă că reducerea timpului pe
maşină, se realizează printr-un
regim mai rapid de tăiere, a-
plicat de fruntaş, (sporirea vite­
zei de tăiere, mărirea avansu­
lui pe un dinte al frezei etc.)-
Timpul suplimentar a fost re­
dus de fruntaş, datorită expe­
rienţei, preciziei în executarea
operaţiilor etc.
De exemplu, strungarul Ni-
colae Ebert, din secţia mecani­
că, prin aplicarea metodei de
tăiere rapidă a metalelor, a spo­
rit viteza de tăiere, realizînd
-•trungirea unui bulon oap de
cruce de locmotivă, în numai
9.80 ore în loc de 1,90 ore, iar
crin aplicarea metodei de tăie­
rea intensivă a metalelor, a a-
iuns la o realizare de 2,40 ore,
în loc de 3,40 ore.
Muncitorul fruntaş a elabo­
rat deci o nouă tehnologie de
hsbricare a piesei. Potrivit teh­
nologiei lui, fabricarea piesei
constă din trei operaţii în loc
le patru şl anum e: operaţia 1
¦orespunde cu cea a întreprin-
ierii, operaţia 2 cuprinde opera­
ţiile 2 şi 3, datorită întrebuin-
- Convorbire cu tovarăşul
AUREL PIZO
inginer şef
la Trustul 7 construcţii
Petroşani —
Conducerea trustului nu a re­
uşit pînă în prezent să stabili­
zeze preţurile de deviz şi ca o
consecinţă, planificarea reducerii
preţului de cost, este formală.
De asemenea, nu a coordonat în
suficientă măsură producţia
industrială a trustului, pentru a
satisface în mod ritmic necesa­
rul de produse pe şantiere.
Gradul de folosire r indicilor
de exploatare a utilajelor este
de asemenea nesatisfacător, iar
în ce priveşte aprovizionarea
şantierelor nu am asigurat o a-
provizionare constantă cu mate­
riale şi nu am controlat îndea­
proape calitatea acestora.
Din cauză că nu am luat mă­
suri eficace pentru îmbunătăţi­
rea calitativă a prefabricatelor
de beton, pe şantierele noastre
am avut rebuturi importante.
ÎNTREBARE: Intrucît se pu­
ne imperios problema reducerii
preţului de cost al locuinţelor,
v-am ruga să ne vorbiţi despre
perspectivele existente în vede­
rea reducerii preţului de cost pe
anul în curs.
RĂSPUNS : După cum am a-
rătat la început reducerea pre­
ţului de cost al locuinţelor, este
legată de aplicarea unor soluţii
tehnice mai ieftine. In această
direcţie, Ministerul construcţiilor
împreună cu Institutul de cerce­
tări ştiinţifice in corstrucţii,
studiază posibilitatea de a se
întrebuinţa o gamă întreagă de
materiale noi, mai uşoare şi du­
rabile, ca betoane uşoare din
steril cu adaus de cenuşă de
Adunarea generală a cooperatorilor
de la „Solidaritatea“ Deva
Duminică dimineaţa, coope­
ratorii de la cooperativa meş­
teşugărească „Solidaritatea“ din
în haine de sărbătoare spre
clubul cooperativei. Ţineau cu
toţii să fie prezenţi la aduna­
rea generală-
Din darea de seamă prezenta-
' tă şi din cuvîntul pârtieipan-
j {ilor au reieşit în primul rînd
laţiei. De pildă, planul produe-
! realizat la pantofi bărbaţi co-
tă, la comenzi femei 172 la
sută. La secţiile meoanică elec­
trică, reparat maşini de cusut,
maşini de scris,planul a fost
la sută.
Factorii principali care au
ţării unui dispozitiv special
construit de fruntaş, care per­
mite executarea simultană a a-
cestor operaţii. Operaţia 3 cores­
punde cu operaţia 4 din tehno­
logia întreprinderii.
La proiectarea normei noi
trebuie să se ţină seama de ur­
mătoarele considerente: 1. Se
admite noua tehnologie propusă
de muncitorul fruntaş, deci fa­
bricarea piesei se execută acum
prin executarea a trei operaţii.
2- Viteza de tăiere (ţinînd sea­
mă de experienţa fruntaşilor),
poate şi trebuie să fie sporită.
Pentru a da tuturor muncito­
rilor posibilitatea de a trece la
aplioarea metodelor rapide de
prelucrare a pieselor şi a face
ca sculele să aibă durabilita­
tea corespunzătoare, la noi s-a
hotărît să se organizeze în ate­
liere cianurarea cu gaz a scu­
lelor, în acelaşi timp s-a orga­
nizat instruirea muncitorilor în
şcoli de calificare şi pe locuri
de producţie, pentru a-şi însuşi
metodele rapide de tăiere.
Ţinînd seama atît de sporirea
considerabilă a durabilităţii scu­
lelor obţinută prin oiianurare,
cît şi de ritmul mai susţinut al
muncii, timpul de lucru la ma­
şină a fost redus simţitor.
Aşa dar, analiza şi folosirea
largă a experienţei fruntaşilor
au dus la luarea unor măsuri
care au permis tuturor muncito­
rilor să ridice considerabil pro­
ductivitatea muncii. Noua nor­
mă pentru timpul operativ a
fost stabilită datorită valorifi­
cării posibilităţilor descoperite
de fruntaşii atelierului. Această
normă este progresivă, ea în­
deamnă muncitorii să realizeze
termocentrală, p1-anş :e din seîn- [lit ,
durl precomp rimate, utilizarea
beloanelor uşoare la zidării tur­
nate în cofraje din aluminiu, în­
locuirea şarpanetelor grele cu
terase, etc.
Din studiile preliminare, cu
aplicarea acestor măsuri, reiese
că preţul de cost a locuinţelor se
poate reduce pînă Ia 7G la sută
din preţul de cost actual.
In afară de aceste măsuri care
se vor experimenta în acest an,
conducerea trustului întocmeşte
în prezent proiectul de organiza­
re al lucrărilor pe anul 1957,
care arată concret felul cum tre­
buie să se desfăşoare întreaga
activitate a unităţilor, cu eşalo­
narea în timp a modului de între­
buinţare a forţelor de muncă şi
a mijloacelor de producţie.
In acest an ne-am propus să
acţionăm energic asupra execu­
tării în timp şi bine a produse­
lor industriale, astfel, ca şantie­
rele să primească la timp şi de
bună calitate, toate prefabricate­
le necesare.
Trustul 7 construcţii va începe
în acest an, să experimenteze
betoanele precomprimate. să în­
trebuinţeze parchet bătut în cuie
pe un substrat de beton din ce­
nuşă de termocentrală şi steril,
să pună în aplicare o staţie ex­
perimentală de sortare a agrega­
telor şi să ducă lupta pentru
îmbunătăţirea utilizării raţionale
a blocurilor mari de zidărie.
Pe linia directivelor celui de
al II-lea Congres al P.M.R.
Trustul 7 construcţii va trebui ca
în acest an să-şi mobilizeze toţi
factorii de răspundere, inginerii,
tehnicienii şi muncitorii în ju­
rul problemei reducerii preţului
de cost, a îmbunătăţirii calităţii
lucrărilor, prin utilizarea din
plin a tehnicii noi.
contribuit La .aceste realizări, au Practica tinerelor
fost măsurile tehnico-onganiza-
torice luate, dotarea cooperati­
nor inovaţii şi munca asiduă a
cooperatorilor.
Demn de relevat este că anul
trecut !au fost amenajate două
noi secţii în ramura metalur­
gică.
Cum era şi firesc, pe lîngă
realizările obţinute, cooperatorii
au scos în evidenţă lipsurile
perativei. Printre aoestea se
numără slaba preocupare a
consiliului faţă de oalitatea u-
nor produse, unele manifestări
de birocratism, lipsa unor mate­
riale de primă necesitate etc.
Cu această ocazie, a fost a-
les noul consiliu al cooperati­
vei- Ca preşedinte al comite­
tului executiv a fost reales tov.
Adolf Mangelus. Tot cu acest
prilej, a fost împărţită coopera­
torilor suma de 40.000 lei, din
cota de beneficii.
indici superiori şi îi ridică la
nivelul fruntaşilor.
Muncitorul cunoscînd oare a-
nume măsuri permit realizarea
acestei norme, el oaută să-şi
ridice calificarea sa profesiona­
lă, să înveţe la perfecţie modul
de folosire .al dispozitivelor com­ şcolii şi procurarea unui aparat
plexe şi să-şi însuşească meto­
dele de tăiere rapidă, cu ajuto­
rul sculelor de mare randament.
'k
Elaborarea normelor nu este
posibilă fără rezolvarea prea­
labilă a variatelor şi complica­
telor probleme referitoare la or­
ganizarea şi tehnologia produc­
ţiei, fără modificarea proceselor
tehnologice existente în între
prinderi, fără modificarea utila­
jului, fără înzestrarea acestora
cu scule noi şi dispozitive de
mare randament, fără mecani­
zarea şi introducerea dispoziti­
velor automate etc.
Toate aceste probleme com­
plicate, nu pot fi rezolvate cu
succes, decît cu participarea ac­
tivă a întregului colectiv al în­
treprinderii, a fruntaşilor, a teh­ media „O noapte furtunoasă“
nicienilor şi inginerilor, iar con­
ducerea întreprinderii trebuie să
fie în fruntea acestei acţiuni-
Este necesară o muncă inten­
să şi sistematică, pentru intro­
ducerea normelor progresive şi
pentru crearea condiţiilor ne
oesare depăşirii lor. Este nece­
sar deci ca aceste norme să de­
vină accesibile pentru masele
largi ale oamenilor muncii. In
aceasta constă de fapt forţa vie
a normelor progresive, oare nu
sînt proprii decît modului de
producţie socialist,
DRUMUL SOCIALISMULUI
Peg. 3
la mina
IONICA: Ultimul număr din Tuburi cuplate fără şuruburi mat o brigadă complexă de ino­
„Drumul socialismului" vă rog. vaţii, în scopul rezolvării cu
v .v .u ? :o Z v :v . Inovatorii Petru Ciupercă şi succes a unor inovaţii mai im­
V1NZĂTOAREA: Nu ne-a sosit, Gheorghe Buturugă de la mina portante din planul tematic al
IONICA: Aşa dar, am 75 kg. vezi la centru de difuzare a presei... Petrila au iniţiat un nou sistem cabinetului tehnic. Ultima lor
bun... (văzlnd afişul de reclamă). de cuplare a tuburilor de aer inovaţie constă dintr-un nou
TU, bine că mi-am adus aminte. IONICĂ: Mulţumesc, am zbu­ comprimat, prin împănare. procedeu de schimbare a ghida­
Fuga să cumpăr un număr din zia­ rat /... jelor de la rampa puţului orb
rul „Drumul socialismului". Am Inovaţia în fond este simplă : nr. 7.
z b u r a t!... două flanşe speciale construite,
se împănează prin învîrtire asi- Schimbarea ghidajelor la a-
Maşini şi utilaje noi gurînd o etanşeitate foarte cest puţ necesita un timp înde­
în Valea Jiului bună. Experienţele făcute cu a- lungat şi nici nu asigura secu­
cest sistem nou de cuplare, au ritatea muncii.
dat rezultate foarte bune La
sectorul IV al minei Petrila. Pentru rezolvarea acestei pro'-
bleme, inovatorii au adoptat un
Vechiul sistem de cuplare cu nou sistem de balamale şi de
şuruburi, avea mai multe deza­ siguranţe la ghidaje. Acum
vantaje. In primul rînd nu asi­ schimbarea ghidajelor se face
gura o etanşeitate perfectă. Pe rapid şi este asigurată securita­
tea muncii.
de altă parte, la montarea tu­
burilor se pierdea un timp des­ Deviatorul de rambleu
tul de preţios. Şi în ultimă in­
stanţă, şuruburile rugineau, iar După extracţia cărbunelui din
pentru a fi scoase era necesară abataj este întotdeauna nevoie
demontarea unei părţi însemna­ de rambleiere. Or, această ope­
te de instalaţie. raţie, se făcea de multe ori în­
cet şi nu pe toată suprafaţa ex­
Odată cu noul sistem de cu­
plare pierderile de aer compri­
mat vor fi înlăturate complect.
Un nou sistem de armare
Minele din tara noastră sînt :v .j >4m& Se ştie că în straturile sub­ trasă. Ce trebuie făcut în acest
ţiri presiunea este mare. Datori­ caz? Răspunsul l-a dat inova­
dotate în fiecare an cu utilaje IONICA: ,'Drumul socialismu­ tă acestui fapt, adeseori era ne­ torul Chiriac Rusu, care a con­
lui" vă rog, a sosit?... voie de o rearmare în vederea fecţionat un dispozitiv pentru
şi maşini noi în vederea spori­ asigurării unor condiţii optime dirijarea rambleului în abataj,
RESPOSABILUL CENTRULUI de lucru în abatajele respective. sau deviator de rambleu, — cum
rii producţiei de cărbune şi u- DE DIFUZARE: (morocănos). NU' Acest lucru ducea la mărirea I se mai spune. El constă din-
vezi la auiogară... consumului specific de lemn şi tr-o conductă mobilă, prevăzută
şurării muncii minerilor. cu un mîner care se adaptează
IONICA: Mulţumesc, am zburat 1 implicit la ridioarea preţului de la conducta de rambleu. In fe­
In primul trimestru al anu­ din nou. lul acesta, se asigură o ramble­
cost al cărbunelui. iere perfectă şi economică.
lui, numai minele din bazinul
carbonifer al Văii Jiului au fost După frămîntări îndelungate,
înzestrate cu peste 200 de m a­
şini şi utilaje. Printre acestea tov. Constantin Macrinschi a
se află cinci transportoare cu
raclete, trei transportoare cu venit cu o inovaţie în ceea ce
bandă, 18 ventilatoare de mină,
20 perforatoare pneumatice, 7 priveşte armarea. In principiu, Modificarea maşinii de şorolit
pompe centrifugale etc. S-au
mai primit de asemenea utilaje inovaţia este o combinaţie ar­ La pregătirea materialului
monioasă, dintre armarea trape- lemnos, maşina de şorolit este
mari cum ar fi o maşină de ex­ zoidală şi cea poligonală. extrem de necesară minerilor.
Dar, maşina care o au cei din
tracţie, două compresoare de 45 Noul sistem de armare este Petrila, prezintă unele dezavan­
cu mult mai rezistent, evitînd taje din punct de vedere con­
mc., două centrale telefonice cu succes presiunile. El se in­
troduce treptat la sectoarele IV, structiv, mînuindu-se greu şi cu
pentru subteran etc. (Agerpres). V şl VI. Desigur, introducerea un randament scăzut. Mai precis
lui este menită să reducă sim­ nu era destul de adecvată pen­
------ ?------- ţitor preţul de cost al cărbune­
lui. tru lucrările miniere. Inovatorul
Petru Opreanu a modificat po­
cadre sanitare Inovaţia brigăzii complexe ziţia maşinii şi i-a adoptat un
dispozitiv mecanic de fixare a
Acum cîtva timp, şcoala me­ lemnului. Prin modificarea făcu­
die tehnică sanitară din Sibiu
a repartizat pentru a face prac­ tă, efortul fizic se reduce con­
tică pe lîngă spitalul unificat Inovatorii Mihai Cociş, Iosif siderabil, iar productivitatea
din Deva, un număr de 12 e- Bredan şi Petru Oprean, au for­ muncii creşte cu 40 la sută.
leve.
încă de la început, practican­
telor li s-a întocmit un program
bine stabilit, fiecare fiind repar­
tizată să lucreze în diferite do­
menii. Pînă acum au făcut prac­ Simpozionul naţional al cadrelor
tică la secţia interne, sub În­ medieo-sanitare
grijirea atentă a doctorilor Ro-
mulus Rusu şi Astra Nicolau.
In prezent ele au trecut să-şi
continuie practica la secţia chi­
rurgie-
Azi, încep La Bucureşti lucră­ ministrul Ocrotirii Sănătăţii Pu-
Pe lîngă îndrumările teoreti­ rile simpozionului naţional în blioe şi dr- Nyguen Si Tuco.
ce care li se dau, elevele parti­ problema cadrelor medico-sani-
cipă direct la aplicarea trata­ tare din R-P.R. La lucrări par­ Din delegaţia R. Cehoslovace
mentelor, la operaţii, stabilirea ticipă în afară de medici şi spe­ au sosit pînă acum dr. Zdenek
diferitelor diagnostic5' etc. Prac­ cialişti romîni, delegaţii ale mi­ Stih, prim locţiitor al minis­
tica lor în cadrul spitalului din IONICA (o b o sit): Tovarăşe, ' nisterelor sănătăţii şi ale reţe­ trului Sănătăţii Publice, şi dr.
Deva va dura 4 luni şi jumă­ „Drumul socialismului" a sosii? lelor de ocrotire a sănătăţii din Vojtech Torok, împuternicit cu
tate. După această perioadă, în U.R.S.S. şi ţările de democraţie probleme de sănătate pentru
urma unui examen, vor fi re­ IMPIEGATUL: Da, numai că a populară. Slovacia.
partizate să lucreze ca felceriţe plecat iar. Uite cum ll duce înapoi (
autobusul, deoarece n-a venii ni­ Delegaţiile R.P. Polone, R. D. La sosirea pe aeroportul Bă-
meni de la centru de difuzare să-l) Vietnam şi o parte din delegaţia neasa, oaspeţii au fost întîmpi-
ridice. cehoslovacă au sosit duminică n-aţi de dr. Voinea Marinescu,
în Capitală. ministrul Sănătăţii şi Prevede­
IONICA: Ufffl, iar am rămas cu rilor Sociale, dr. O. Berlogea,
ziarul ne citit. Delegaţia R.P. Polone este al­ adjunct al ministrului Sănătăţii
cătuită din prof. dr. Rajmund
iii Baranscki, ministrul sănătăţii, şi Prevederilor Sociale, de aca­
şeful delegaţiei, dr- Boguslav demicieni, profesori universi­
Cojunsnik şi dr. Alexander Pa- tari, funcţionari superiori din
ho, locţiitori ai ministrului Să- Ministerul Sănătăţii şi Prevede­
nătăţii, prof. dr. Ksavery Ro- rilor Sociale şi din Ministerul
vinsky, directorul departamen­ Afacerilor Externe, medici.
tului pentru probleme superioa­ Au fost de faţă dr- Ivan Ro-
re ştiinţifice din Ministerul Să­ hall Tlekiv, ambasadorul R. Ce­
nătăţii, dr. Bronislav Saldac, hoslovace La Bucureşti, Stani-
directorul departamentului pen­ slav Rodulski, însărcinat cu a-
tru probleme medii ştiinţifice. faceri ad-interim al R.P. Polo­
VESTI DIN ....„........... ! i*;] Ştefan Kozlovski, director al ca­
ŞCOLI binetului ministrului sănătăţii. ne La Bucureşti şi Phung Mank
II Cung, secretar al ambasadei
Din delegaţia R.D Vietnam R.D. Vietnam La Bucureşti,
Cu sprijinul părinţilor rtîf •m v §1 fac parte dr. Hoang Tich Tri,
(Agerpres V.
De curînd, La şcoala de 4 ani W" ', :WimMLÂ
din Săsciori s-a ţinut o şedin­ Sosirea în Capitală a trimisului extraordinar
ţă cu comitetul de părinţi, în IONICA: (extenuat) Aloi... Alo, şi ministru plenipotenţiar al israelului în R.P.R.
oare s-a hotărît repararea curţii redacţia „Drumul socialismului‘ ?
Fii te rog amabil, tovarăşe, şi La ! aprilie a sosit în capita­ plnat de Gaius Franţescu, şeful
de radio. Pentru a da viaţă a- citeşte-mi la telefon ultimul număr lă dl. dr- Arieh Harell, trimis protocolului din Ministerul A-
cestei hotărîri, 20 de părinţi ai al ziarului, deoarece mi-e imposibil extraordinar şi ministru pleni­ facerilor Externe şi de membrii
elevilor au construit 76 m. gard să pot pune mina pe el... potenţiar al Israelului în R.P.R. legaţiei Israelului în frunte cu
şi au reparat 103 m. de gard. Elkana Margolit, însărcinat cu
Intre timp părinţii elevilor au La sosire. în gara de nord, d l afaceri ad-interim. (Agerpres)'*
strîns 600 lei pentru cumpăra­ dr. Arieh Harell a fost întîm-
rea aparatului de radio.
D. PAUNESCU
corespondent
Activitate culturală
Colectivul didactic şi elevii v - . --\v
şcolii mixte din Simeria, desfă­ II 0°0OO00°
şoară o frumoasă activitate cul­ >• l l l l
turală. Elevii claselor a IX-a şi CONFE RINŢA
a X-a au pregătit de curînd co­ r
de I. L- Garagiale şi diferite i In cadrul ciclului de con­ a Şcolii medii nr. 2 din
cîntece, dansuri şi balet. Progra­ L ferinţe privind reumatismul, Deva, conferinţa ..Reumatis­ i
l organizat de Casa de edu­
mul pregătit a fost prezentat La t mul la copii“. Va conferenţia 1
Sîntandrei, Tîmpa, Simeria şi t caţie sanitara din Deva, tov. dr. Griinfcld Henrich. i
Deva. t joi 4 aprilie a.c. orele 18, Dună conferinţă va rula i
un film. i
Prof. F. CIOARA t va avea loc în sala festivă
corespondent C
\V .. L .\ f t . . . » _ . /v_y -__/%_
„Lot al festivalului“ ) 'I v ,. <V*
i iE L N .Ü . _ 'L Î r ă !a&î
P1i.o..n..i..e.r..i.i.....d..i.n......u..n..i.t.a..tea nr. , Elevi şi Eleve
oare sînt înscrişi La cercul de
naturale din cadrul casei pionie­ IONICA: ( Privind alarmai cin- Dacă vreţi să fiţi la timp — Scînteia Tineretului
rilor din Brad, au urmat cu tarul). încă vreo clteva crosuri ca informaţi privind pregătirea — Tineretul Lumii
multă bucurie exemplul pionie­ cel de azi şi-o să rămin numai pie-
rilor din Vinerea. Ei au hotă lea şi osul. Iacă s-au dus 10 kg., şi desfăşurarea celui de-al — Scînteia Pionierului
rît să cultive cu legume o su­ de s-ar duce baremi şi comoditatea — Ştiinţă şi tehnică
prafaţă de 9 ari de pămînt, că de la centrul de difuzare al raionu­ Vl-Iea FESTIVAL MON­
ruia i-au dat denumirea de „Lo! lui Hunedoara I DIAL AL TINERETULUI •— Cravata roşie
•al festivalului“. ŞI STUDENŢILOR DE LA •— Pionir,
Desene de I, MUNTEANU
C. JOSAN MOSCOVA, abonaţl-vă la Indicaţi adresa exactă
publicaţiile: unde doriţi să primiţi obo
corespondent namentul.