Page 71 - 1957-04

iUii
mulsocialismului Partidului Muncitoresc Romîn
Anul IX. Nr. 736
La Hunedoara, în Combinatul siderurgic,
creşte producţia de metal
Cit mai mult cocs, aglome­
rat, fontă, oţel şi laminate.
Aceasta este lozinca siderurgiş-
tilor Hunedoreni. Mergînd din
secţie în secţie, urmînd firuî
fluxului tehnologic, constaţi o
tot mai mare însufleţire în
muncă. Ziua de 1 Alai e a-
proape.
La Fabrica de aglomerare
Pe platoul care domină uria­
şii coloşi de metal, furnalele 5
şi 6, se-naltă o clădire mare,
roşie. Este fabrica de aglome­
rare. In fata unei intrări, se
descarcă tuburi cu oxigen, înă­
untru oamenii supraveghează
benzile, pontatorji notează în
carnete... Se munceşte peste tot
cu multă însufleţire.
Ziua de 1 Mai se apropie şi
aglomeratoriştii vor s-o întîm-
pine cu realizări cît mai fru­
moase. Şi au realizări. In 21 de
zile, au reuşit să dea peste
plan nu mai puţin decît 9.819
tone aglomerat. Deşi toate
schimburile au obţinut depăşiri
de plan care trec de 40 procen­
te, totuşi, prin realizări deose­
bite, fruntaş s-a situat pînă 'M
prezent schimbul condus de
tov. Gheorghe Mateescu,
Toate furnalele
produc peste plan
Abia se închide şticul Ia fur­
nalul 1 şi fonta prinde să îm­
prăştie scnilşi pe rinele furna­
lului 4. O descărcare urmează
alteia, oalele se umplu, şi loco­
motivele duc încontinuu fonta
Ia ojelăiie. Anpajamentele luate
au fost îndeplinite, apoi reîn­
noite, iar îndeplinite, şi azi,
furnahştii, elaborează cu fieca­
re descărcare, alte tone de fon­
tă, care sînt peste planul zilei.
Brigada lui Bîldea de la fur­
nalul 1, a lui Cîndea de Ia 4 şi
cea condusă de Uţiu de Ia fur­
nalul 2, sînt fruntaşe pe secţie
prin depăşirile de plan realizate
în primele 21 de zile ale lunii.
Dar nu numai ei, ci toţi, toţi
furnaliştii secţiei furnale vechi, ritate internaţională, minerii de
au contribuit la elaborarea celor
962 tone fontă date peste plan
în primele 21 de ziîe din luna
curentă.
Confecţinni în rate
De cîteva zile o veste deose­
bii de îmbucurătoare a ajuns la
urechile tuturor locuitorilor din
oraşul Hunedoara. La magazi­
nul textil din str. Molotov s-au
pus în vînzare confecţiuni în
rate. Aici au fost aranjate două
raioane speciale, unul cu con­
fecţii bărbăteşti şi de damă şi
altul pentru copii. Aceste raioa­
ne sînt bine aprovizionate cu
tot felul de confecţii, costume,
pardesie, raglane, sacouri.
Din primele ore ale zilei de
18 aprilie, au început să soseas­
că muncitori, funcţionari, gos­
podine, care au luat formulare
pentru cereri. In 18 şi 19 apri­
lie un număr de 30 cetăţeni au
solicitat costume în rate.
Printre primii care şi-au cum­
părat costume de haine în rate
au fost Lucian Alexandru şi
Gh. Iconaru de la I.C.S.H. şi
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA t DECLARAŢIE
cm privire la convorbirile dintre delegaţia
şi delegaţia Partidului Comunist Francez
Miercuri 24 aprilie 1957 4 pagini 20 bani Intre 16 şi 20 aprilie 1957 au avut rile imperialiste agresive nu au re­ care o duce pentru consolidarea re­
loc la Bucureşti convorbiri între dele­ nunţat la politica „de pe poziţii de gimului de democraţie populară şi
Delegaţia gaţia C.C. al Partidului Muncitoresc forţă" care pune pacea în primejdie. construirea mai departe a socialismu­
Romîn alcătuită din tovarăşii : Gheor­ lui.
C. C. al Partidului ghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Agresiunea împotriva Egiptului a
C.C. al Partidului Muncitoresc Ro­ constituit o manifestare brutală a po­ Cele două partide trag învăţămin­
Comunist Francez mîn, Constantin Pîrvulescu, Gheor­ liticii agresive a cercurilor imperialis­ te preţioase în urma evenimentelor din
ghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, mem­ te. Eşecul ei, datorită rezistenţei po­ Ungaria care au arătat încă odată
a părăsit ieri Capitala bri ai Biroului Politic al C.C. al Parti­ porului egiptean, fermităţii Uniunii importanţa întăririi rolului partidului
dului Muncitoresc Romîn, Paul Nicu- Sovietice şi a atitudinii hotărite a for­ ca forţă conducătoare a poporului, în­
Ieri dimineaţă a părăsit Capitala lescu-Mizil, Ghizela Vass, membri ai ţelor păcii din lumea întreagă demon­ semnătatea activităţii ideologice în
delegaţia C.C. al Partidului Comunist C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn strează că astăzi forţele războiului şi mase şi a fermităţii în lupta împotriva
Francez alcătuită din tovarăşii Wal- şi delegaţia C.C. al Partidului Comu­ reacţiunii nu mai pot dispune, cum oricărei influenţe ideologice străine, ne­
deck P. Rochet, membru al Biroului nist Francez alcătuită din tovarăşii : vor ele, de soarta omenirii. cesitatea întăririi disciplinei de partid
Politic al C.C. al Partidului Comu­ Waldeck Rochet, Georges Frischmann, şi a apărării unităţii şi coeziunii parti­
nist Francez, şeful delegaţiei. Gcorges Marcel Servin, membri ai Biroului Po­ Folosind mijloace dc presiune eco­ dului, rolul hotărîtor pe care il are
Frischmann, Marcel Servin, membri ai litic al C.C. al Partidului Comunist nomică şi militară, imperialiştii ame­ întărirea necontenită a legăturilor par­
Biroului Politic, Madeleine Vincent şi Francez, Madeleine Vincent, Roland ricani, sub paravanul „doctrinei Ei- tidului cu masele largi ale clasei mun­
Roland Leroy, membri ai C.C. al Par­ Leroy, membri ai C.C. al Partidului senhower", urmăresc să ia locul im­ citoare şi ale celorlalţi oameni ai
tidului Comunist Francez. Comunist Francez. perialiştilor şi colonialiştilor englezi şi muncii.
francezi în Orientul apropiat şi mij­
La secţia furnale noi, de ase­ pe, se pot mîndri cu contribuţia La plecare, la aeroportul Băneasa, Cele două delegaţii au examinat dez­ lociu, precum şi în Africa de nord. III.
menea se produce peste plan. ce au adus-o la aceste realizări. reprezentanţii Partidului Comunist voltarea legăturilor frăţeşti între Par­ Partidul Muncitoresc Romîn şi Parti­
In 21 de zile, 120 tone fontă Francez au fost conduşi de tovarăşii: tidul Muncitoresc Romîn şi Partidul dul Comunist Francez înfierează aces­ Reprezentanţii celor două partide
peste plan. F. doar începutul. Pe aceeaşi cale Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoi­ Comunist Francez şi perspectivele strîn- te noi ameninţări împotriva păcii şi consideră că în lupta clasei munci­
ca, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceau- gerii relaţiilor de prietenie şi colabo­ îşi exprimă solidaritatea lor cu lupta toare pentru întărirea păcii în lume,
Oţelarii merg De ani de zile, secţia lami­ şescu, losif Chişinevschi, Miron Cons- rare dintre popoarele romîn şi fran­ pentru libertate şi independenţă a pentru apărarea drepturilor oamenilor
noare din Combinatul siderur­ tantinescu, Alexandru Moghioroş, Cons­ cez, au avut un schimb de păreri cu popoarelor din aceste părţi ale lumii. muncii şi pentru socialism, unitatea
din succes în succes gic Hunedoara este secţie frun­ tantin Pirvulescu, Dumitru Coliu, Şte­ privire la principalele probleme ale mişcării comuniste mondiale pe baza
taşă. Trimestru de trimestru, fan Voitec, Alexa Augustin, A. Bu- situaţiei politice internaţionale şi ale Partidul Muncitoresc Romîn îşi ex­ marxism-leninismului şi a internaţiona­
La data de 19 a lunii, făcînd lună de lună, laminatorii au tiaciu, I. Cozma, Constanţa Crăciun, mişcării muncitoreşti. primă acordul său cu politica Parti­ lismului proletar are o Importanţă pri­
un cumul al tonelor de oţel ela­ laminat, zeci, sute şi chiar mii Pavel Daju, FI. Dănălache, P. Dra- dului Comunist Francez care, pe baza mordială.
borate peste plan de Ia începu­ de tone oţel peste plan. Convorbirile au evidenţiat o deplină recunoaşterii dreptului poporului alge-
tul anului, a rezultat o cifră fru­ goescu, Ion Gheorghe, P. Niculescu- identitate de vederi a celor două par­ rian la independenţă, urmăreşte rezol­ Congresul al XX-lea al P.C.U.S., a
moasă: 2.889. Normatorul în­ In luna curentă, în primele Mizil, Ion Pas, Petre Lupa, C. Scar- tide în toate problemele discutate. varea paşnică a problemei algeriene constituit un eveniment de însemnătate
chise mulţumit carnetul. Avea 21 de zile doar, ei au realizat lat, Miron Şerban, Bărbii Solomon, Gh. şi soluţionarea ei potrivit intereselor istorică mondială, determinînd un pu­
de ce să fie bucuros. Angaja­ un nou succes: 1.991 tone la­ Stoica, Sorin Toma şi Ghizela Vass, I. Franţei şi Algeriei. ternic avînt al gîndirii marxiste şl al
mentele luate în cinstea zilei de minate peste plan. Schimb frun­ membri ai C.C. al P.M.R., membri activităţii practice a mişcării munci­
1 Alai, fuseseră îndeplinite. taş pe secţie este cel condus dc Popoarele romîn şi francez sînt le­ Luînd în discuţie situaţia creată în toreşti internaţionale. El a înarmat
Doar în luna curentă (în 19 tov. Gheorghe Andrăşescu, care supleanţi ai C.C. al P.M.R, activişti gate, prin vechi relaţii de prietenie. Europa, delegaţiile celor două partide partidele comuniste şi muncitoreşti cu
zile) au fost elaborate peste a laminat 919 tone, urmat de ai C.C. al P.M.R. şi ai comitetelor Ideile generoase ale mişcărilor revolu­ subliniază că existenţa blocului agre­
plan 1.351 tone oţel. cel condus de tov. Petre Con­ regional şi orăşenesc Bucureşti al ţionare din Franţa secolelor XVIII şi siv al N.A.T.O., restabilirea militaris­ noi teze teoretice, a adus o contribu­
stantin, cu 603 tone otel lami­ P.M.R. XIX-lea, glorioasa Comună din Paris, mului german, crearea „pieţii comune" ţie de mare preţ la călirea lor ideo­
Fruntaşii secţiei, prim topito­ nat peste plan în 21 zile. cultura şi literatura franceză înaintată şi „Euratomului", numirea generalului logică, la strîngerea legăturilor fră­
rii Alexandru Drîngă, Petre Membrii delegaţiei şi-au luat apoi au influenţat asupra gîndirii multor hitlerist Speidel ca şef al forţelor fe­ ţeşti între ele pe baza marxism-leni-
Forţu, Aurel Stanciu, Simion luptători revoluţionari din Rominia, au restre din Europa centrală constituie nismulul, a îmbogăţit enorm expe*
rămas bun de la conducătorii Partidu­ constituit un izvor de inspiraţie pentru o gravă ameninţare pentru pace. Am­ rienţa mişcării comuniste internaţio*
Mihăilă, Dumitru Şerban şl bi­ numeroşi artişti şi scriitori romîni şi bele partide consideră că este o da­ riali.
lui Muncitoresc Rotnin, siringindu-şi au stîrnit o caldă simpatie pentru po­ torie patriotică a poporului romîn şi
neînţeles tovarăşii lor din echi- porul francez, purtător al unor inalte poporului francez de a lupta împotri­ Partidul Muncitoresc Romîn şl Paf-»
miinile cu căldură, \ idealuri de progres social. va remili tarizării Germaniei occiden­ tidul Comunist Francez, se inspiră şl
tale şi de a-şi uni eforturile pentru a învaţă din bogata experienţă istoric#
La P înpreajma Iui 1 Mai Prietenia între popoarele romîn şi împiedica repetarea grozăviilor unui a Partidului Comunist al Uniunii So­
francez s-a manifestat cu deosebită nou război. vietice, care prin activitatea sa de
V-aţi pus vreodată întrebarea, pregătesc un bogat program a r­ rele în mină sfredelesc cu a r­ putere în perioada de mari frămîntări peste o jumătate de veac a dobîn-
tistic, dedicat măreţului eveni­ doare stîncile negre şi sclipitoa­ sociale. In 1907 Jean Jaures şi Parti­ Cele două partide îşi exprimă soli­ dit dragostea şi stima mişcării mun­
oare-i mina cea mai ladîncă din ment. Tot în aceste zile, au po­ re de cărbune, cărbune care co­ dul Socialist Francez au protestat ener­ daritatea cu toate forţele care luptă citoreşti revoluţionare şi a întregii
posit în adîncuri operatori şi re­ boară singur în roluri, datorită gic împotriva reprimării sălbatice a pentru o Germanie unită, democratică omeniri progresiste.
Vialea Jiului? Poate că da, poate gizori de cinema, oare filmează înclinaţiei abatajului, fără să marilor răscoale ale ţărănimii romîne. şi iubitoare de pace. Ele salută în mod
aspecte din muncia unor mineri mai fie nevoie de mina omului. deosebit eforturile paşnice depuse de Uniunea Sovietică, care este prima
că nu. Ei bine, atunci să vă fruntaşi. Tocmai datorită acestui fapt In anii grei ai regimului burghezo- Republica Democrată Germană şi de ţară a socialismului victorios, ţara
cărbunele din astfel de abataje moşleresc, clasa muncitoare franceză, Partidul Socialist Unit din Germania cea mai puternică a lagărului socia­
spunem: mina Petrila. Dar în De unde se scoate este mai ieftin decît cel din a- partidul său comunist şl antifasciştii şi asigură de solidaritatea lor strînsă list, care a acumulat experienţa cea
cel mai ieftin cărbune batajele-oameră sau frontal unde francezi şl-au manifestat solidaritatea şi deplină Partidul Comunist din Ger­ mai bogată, este centrul indiscutabil al
fond, ce importanţă are acest lu­ este nevoie de craţere şi alte internaţionalişti şi au sprijinit fră­ mania occidentală, silit să lupte în mişcării comuniste internaţionale.
Din sectorul 4, declarat re­ mijloace de transport spre a-1 ţeşte luptele ceferiştilor, petroliştilor, ilegalitate de către guvernul reacţio­
cru? Cu cît te cobori mai mult cent, „sector al festivalului“, mi­ duce pînă la roluri. minerilor şi ale celorlalţi oameni aî nar de la Bonn. Partidul Muncitoresc Romîn şi Parti­
nerii oare lucrează în abataje cu muncii dn Rominia, pentru pîine, li­ ~ Reprezentanţii Partidului Comunist dul Comunist Francez, credincioase în­
în adîncuri, lupta pentru a ex­ trepte răsturnate sau cu „figuri“ — Ne-am obişnuit să ne că- bertate şi democraţie. Francez consideră că uneltirile război­ văţăturii marxist-lenlniste, o aplică
cum fi se mai spune în termeni ţărăm pe „figuri“, — ne spune nice ale imperialiştilor pot fi împiedi- creator, potrivit particularităţilor eco­
trage cărbunii devine tot mai a- minereşti, extrag oel mai ieftin priceputul miner Traian Eremiia, Poporul francez dă o înaltă pre­ cafe şi tensiunea internaţională poa­ nomice, istorice şi naţionale ale ţări­
cărbune' Printre aceştia se nu­ şeful schimbului 1 din brigadă. ţuire contribuţiei adusă de numeroşi te fi curmată prin dezvoltarea, pe lor lor. Ori care ar fi aceste parti­
priigă, datorită presiunilor şi căl­ mără şi cei din brigada lui Ion Eu unul, din 1941 lucrez numai patrioţi romîni la lupta eroică din re­ baza coexistenţei paşnice a colabo­ cularităţi în fiecare ţară, partidele co­
Tripon, oare a extras singur, în pe „figuri1“. Mai greu este ou zistenţă în timpul ocupaţiei Franţei rării între toate ţările, oricare ar fi muniste şi muncitoreşti trebuie să
durii. ... cele 16 zile ale lunii aprilie, transportul lemnului pe „figuri“, de către hitlerişti, sprijinului pe care regimul lor social şi politic. ţină scamă de faptul că trăsăturile
cînd galeria cap mai cedează îl dau oamenii muncii din Rominia fundamentale ale revoluţiei socialiste
Acum, în preajma zilei de 1 peste 300 tone cărbune, în afara presiunilor frecvente din secto­ luptei clasei muncitoare franceze şi Dornice de a contribui la rezolva­
rul nostru. rea problemelor de care depinde păs­ şi ale construirii socialismului —
Mai, sărbătoarea primăverii o- planului. întregului popor împotriva reacţiunii, trarea şi întărirea păcii, cele două ilustrate de Marea Revoluţie din Oc­
— Şi cum se face de sînteţi pentru independenţa şi onoarea Fran­ partide îşi vor intensifica eforturile în tombrie — sînt comune pentru toa­
menirii, ziua de luptă şi solida­ Abatajul brigăzii este situat primii pe sector? ţei, pentru pace, democraţie şi socia­ vederea dezarmării, a organizării se­ te ţările.
lism. curităţii colective europene, interzi­
pe un unghiu de 56" avînd o — Brigada este compusă în cerii experienţelor cu arme atomice şt Cele două partide sînt hotărite să
majoritate din tineri, oare, aju ­ Partidul Muncitoresc Romîn şi po­ a producţiei acestor arme. Propunerile
la cea mai adîncă mină, stimu­ lungime de 56 metri. Membrii taţi de oîţiva mineri mai bătrîni porul romîn salută eroicul Partid Co­ făcute de Uniunea Sovietică în acest continue cu fermitate lupta pentru a»
munist Francez, cel mai mare partid scop în vederea dezvoltării relaţiilor
laţi şi de experimentarea noului brigăzii se caţără cu abilitate pe ( Continuare in pag. 3-a) politic al Franţei, continuatorul glori­ economice şi stabilirii colaborării între pararea purităţii învăţăturii marxist-
oaselor tradiţii patriotice şi revolu­ leniniste, împotriva oricăror încercări
sistem de salarizare, depun e- „figuri“, de parcă ar fi nişte a- toate ţările Europei, în domeniul folo­
ţionare ale poporului francez şi apă­ revizioniste. Ele consideră că datoria
forturi înzecite pentru a scoate crobaţi de profesie. Cu pichame- sirii în scopuri paşnice a energiei a-
rătorul consecvent al intereselor fun­ lor este de a respinge cu fermitate,
preţiosul minereu — cărbunele tomice, constituie o bază solidă pen­
damentale ale oamenilor muncii din împreună cu celelalte partide comuniste
— la lumina zilei. Că eforturile Franţa. tru justa rezolvare a acestor probleme.
şi muncitoreşti, încercările imperialişti­
lor dau rezultate deosebite, ne-o Delegaţia Partidului Comunist Fran­ Reprezentanţii celor două partide au
lor de a introduce confuzii şi dezo­
dovedeşte faptul că în primele cez salută Partidul Muncitoresc Ro­ constatat deplina lor comunitate de
rientare in rindurile mişcării comuniste,
16 zile ale lunii au extras a- mîn şi oamenii muncii din Rominia, vederi cu privire la cauzele şi ca­
de a slăbi coeziunea lagărului socia­
proape 3.000 tone de cărbune care, cu sprijinul Uniunii Sovietice şi racterul acţiunii contrarevoluţionare din list şi a lovi în unitatea partidelor
peste plan, preluînd conducerea în colaborare frăţească cu ţările de- Ungaria, care urmărea să răstoarne comuniste şi muncitoreşti.
în întrecerea pe bazin. mocrat-populare, au obţinut mari suc­ puterea populară şi să restaureze ca­ Ambele delegaţii consideră necesară
După şut, minerii şi ceilalţi cese în făurirea şi întărirea indus­ pitalismul, să facă o breşă în lagărul continuarea eforturilor în vederea rea­
lizării unităţii de acţiune cu partidele
membrii ai colectivului minei triei socialiste, transformarea socialis­ socialist şi să transforme Ungaria
tă a agriculturii, creşterea neconteni­ socialiste şi unirii tuturor forţelor de­
Ritmul însâmînţariior intr-un post avansat al imperialismu­
tă a nivelului de trai al celor ce mocratice în lupta pentru pace şi pen­
Vintilă Ciocătă de la Trustul 4 trebuie grăbit! lui, intr-un focar de război. Infringe-
Construcţii. muncesc, dezvoltarea culturii, artei şl tru apărarea intereselor vitale ale ce­
Pînă în prezent, s-a însă- rea contrarevoluţiei în Ungaria cons­ lor ce muncesc.
Este demn de remarcat că în Din situaţia comunicată Di­ mînţat 56,25 la sută din supra­ ştiinţei, puse în slujba poporului.
faţa planificată a se cultiva cu tituie un nou eşec al imperialiştilor şi Examinînd dezvoltarea relaţiilor în*
cele două zile, în magazinul recţiei agricole regionale, reiese porumb. Faţă de posibilităţile II. tre Republica Populară Romînă şî
existente în regiunea noastră, confirmă puterea de neînlrint a lagă­ Franţa, Partidul Muncitoresc Romîn şi
textil de pe strada Molotov, a- că pînă la data de 22 aprilie, acest procent este mult prea Existenţa sistemului mondial socia­
planul de însămînţări din cam­ mic. In raionul Haţeg, s-a în- list care se consolidează neîntrerupt, rului socialist, in frunte cu Uniunea Partidul Comunist Francez au căzut de
tît la mărfurile obişnuite ca : pania de primăvară s-a realizat sămînţat numai 26,55 la suta
încălţăminte, tricotaje etc., cît în proporţie de 71,16 la sută. din suprafaţa ce trebuie să fie creşterea forţei şi coeziunii lagărului Sovietică. acord de a acţiona pentru adîncirea
însămînţată cu porumb. Puţin
la cele în rate, a fost o vînzare Ploile care au căzut în săp- porumb s-a însămînţat şi în ra­ socialist, a influenţei partidelor co­ Delegaţiile Partidului Muncitoresc prieteniei romîno-franceze, dezvoltarea
ioanele Brad şi Sebeş.
neîntîlnită pînă acum. Astfel, tămîna trecută au împiedicat muniste şi muncitoreşti, avîntul miş­ Romîn şi Partidului Comunist Fran­ legăturilor culturale, economice şi co­
In acest an, în regiunea noas­
vînzarea totală a fost de 122.00^ continuarea însămînţărilor, re- tră se vor însămînta suprafe­ cării muncitoreşti internaţionale au cez aprobă ajutorul pe care Uniunea merciale reciproc avantajoase, precum
ducînd totodată şi perioada op­ ţe mari cu porumb hibrid, care
lei fată de 60.000 cît ora planul. timă de însămînţare. Datorită are nevoie de o perioadă de ve­ creat o nouă situaţie în lume carac­ Sovietică şi forţele ci armate l-au a- şi pentru dezvoltarea relaţiilor între
getaţie mai lungă pentru a a- terizată prin schimbarea raportului de cele două state pe baza egalităţii în
acestui fapt, se cere ca în zilele junge Ia maturitate. Pentru a cordat oamenilor muncii din Ungaria
nu avea surprize la toamnă, se forţe în favoarea socialismului. Nu­ drepturi şi a neamestecului în trebu­
ce urmează, ritmul însămînţă­ impune ca gospodăriile colecti­ pentru zdrobire? contrarevoluţiei. C-
ve, întovărăşirile -agricole şi ţă­ meroase popoare din Asia şi Africa rile interne.
O nouă prăvălie rilor să fie grăbit. Condiţiile ranii muncitori cu gospodării niunea Sovietică, răspunzînd apelului
creare de ploile căzute sînt de­ individuale care posedă sămînţă s-au eliberat de sub jugul colonialist, Ambele părţi consideră că schim­
sătească osebit de bune şi permit ca în- de porumb hibrid, să o însămîn- guvernului Revoluţionar Muncitoresc
ţeze în primul rînd pe aceasta. sau luptă pentru cucerirea indepen­ bul de experienţă şi contactele dintre
sămîntările să se execute de a Ţărănesc Ungar, a acţionat potrivit
Situaţia însămînţărilor denţei lor. partidele comuniste şi muncitoreşti re­
Nu de mult. în satul Măceu, cum înainte la un nivel agro­ din campania de primăvară principiilor internaţionalismului prole­
comuna Bretea-Streî, a luat fiin­ tehnic înalt. De aceea, organele la data de 22 aprilie 1957 In toată lumea creşte activitatea prezintă un mijloc eficace de cunoaş­
ţă o nouă prăvălie sătească. de partid, sfaturile populare şi forţelor care se pronunţă în favoarea tar, aducînd o nonă contribuţie de
Aici, ţăranii muncitori pot găsi organele agricole, au datoria de ALBA 83,04 % tere şi generalizare a experienţei re­
tot ce le trebuie. Fondul alocat a mobiliza pe ţăranii muncitori păcii şi colaborării între toate state­ mare însemnătate la apărarea păcii şi
HUNEDOARA 82,14 °/0 voluţionare de întărire a coeziunii
să pornească cu toate forţele la le, indiferent de orîndtiirea lor socială. securităţ'i popoarelor. Cele două par­
bunei aprovizionări a prăvăliei însămînţarea porumbului. ILIA 72,60 °/0 mişcării comuniste internaţionale.
In ciuda procesului de destindere a tide constată cu satisfacţie importan­
este de 40.000 lei. BRAD 71,70 °/0 Partidul Muncitoresc Romîn şi Par­
încordării internaţionale realizat în tele succese obţinute de guvernul re­
In laboratorul u- 1 Au terminat SEBEŞ 67,90 °/0 tidul Comunist Francez bazîndu-se în
însămînţările ultimii ani datorită iniţiativelor Uniu­ voluţionar muncitoresc ţărănesc ungar
de primăvară ORAŞTIE relaţiile dintre ele pe principiile inter­
64,30 % nii Sovietice, Chinei populare, tutu- în restabilirea vieţii normale în Un­
zinei „Victoria” din, încă de cum a venit primăvara, naţionalismului proletar, vor întări co­
HAŢEG .* i * garia şi îşi exprimă încrederea lor în
Călan, lucrează membrii gospodăriei colective 59,36 % laborarea lor sub diferite forme, in
ror ţărilor socialiste, al altor ţări iu­ forţele creatoare alt poporului maghiar
multe laborante din Bretea Mureşană şi-au pus interesul maselor muncitoare din cele
bitoare de pace, precum şi al luptei care lichidează rănile provocate de.
pricepute. Aci se j de gînd ca în acest an să fie două ţări, în interesul întăririi prie­
duse de partidele comuniste şi de for­ contrarevoluţie. Ele asigură Partidul
face analiza chitni- ¦ fruntaşi pe raion la toate lucră­ teniei romîno-franceze, în interesul so­
ţele păcii din lumea întreagă, cercu- Muncitoresc Socialist Ungar de com­ cialismului şi al păcii.
că a fontei şi a ' rile. Planul lor a devenit fapte.
plecta lor solidaritate cu lupta pe
zgurei, ajutînd prin Zilele trecute au terminat însă­
aceasta furnaliştii mînţările din primăvara acestui
in elaborarea unei an. E i.au închinat acest succes
fonte de calitate' însemnat zilei de 1 Mai.
bună. Colectiviştii losif Stoinescu,
In clişeu : Labo- 1 Mihai Stoinescu, Petru Gabor şi
ranta fruntaşă ’vta- Ialţii au fost, nu numai fruntaşi Din însărcinarea Comitetului Central Din însărcinarea Comitetului Cenlral
al Partidului Muncitoresc Romîn al Partidului Comunist Francez
ria Serafinceanu, , în muncă, dar şi cei . mai buni
filtrînd o probă de i agitatori din gospodărie, care au
sulf de la furnale. ştiut să mobilizeze pe colectivişti
la realizarea la timp a lucrărilor
agricole. ioan zah aria GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
corespondent WALDECK ROCHET