Page 72 - 1957-04

Pas:. 2
IN ÎNTRECERE p e s c e n a
De curînd, în sala cinemato­
grafului „Filimon Sîrbu“ din o-
raşul Deva, s-ia desfăşurat faza
regională a concursului echipe­
lor artistice de amatori din ca­
drul cooperativelor meşteşugă­
reşti. Cu acest prilej s-au perin­
dat pe scenă brigăzi artistice
de agitaţie, formaţiuni de dans,
solişti vocali şi echipe de tea­
tru.
Trebuie spus că faza de con­
curs — cu mici excepţii în ceea
ce priveşte organizarea — s-a
desfăşurat în condiţii bune.
Prospeţimea şi vioiciunea ce
au caracterizat participanţii la
concurs, au fost tot timpul pre­
zente. Artiştii amatori au de­
monstrat o mare dragoste pen­
tru artă şi bogate resurse. Con­
cursul ce a avut loc, a scos încă
odată în relief grija pe care pu­
terea populară o are pentru a
descoperi şi valorifica talentele
din popor, diversitatea folclorică
de oare dispunem şi puterea in­
terpretativă a artiştilor amatori.
Aruncînd o privire asupra
formaţiunilor artistice ce au fost
selecţionate pentru faza regio­
nală, se pot constata multe lu­
cruri bune, după cum se pot
încă remarca şi laturi ce, prin
natura lor, au scăzut din valoa­
rea reală a calităţii artistice pe
care trebuiau s-o oglindească.
Privind brigăzile artistice de
agitaţie, de piidă. trebuie spus
că acestea au avut în general o
conduită bună şi au prezentat
programe de efect, combative,
legate strîns de producţie. Ele
au reuşit să releveze într-un
mod destul de artistic pe frun­
taşii unităţii respective, cît şi pe
codaşi, pe primii lăudîndu-i, iar
pe cei din urmă satirizîndu-î.
Din punct de vedere al conţinu­
tului şi a eficacităţii, nu s-ar
putea face prea mare diferenţie­
re între programele ce au fost
prezentate de către brigăzi. In
ceea ce .priveşte însă forma de
prezentare, aici, s-a evidenţiat
brigada artistică de agitaţie a
cooperativei „Unirea“ din Sebeş,
care a folosit cîteva pretexte
destul de originale. Partea ce a
umbrit totuşi deplinătatea suc­
cesului acestei brigăzi a con­
stat în aceea că programului i-a
lipsit conciziunea. Părăsind fi­
rul pe care porniseră, membrii
din brigadă s-au încurcat Ia un
moment dat într-o serie de dan­
suri detaşate de text şi nejusti­
ficate cu nimic. Mult mai bine
s-a comportat în această privin­
ţă brigada artistică de agitaţie
de la Alba-Iulia, care şi-a des­
în g r ijito a r e a d e p o r c i
Cocoşii din comună au început să
înte pentru a treia oară, vestind zorii restul maternităţii strălucesc de cură­
nei noi zile. Afară, ploaia nu mai
ontenea. Pe drumul de ţară al comu-
ei Strei o femeie se avîntă în noapte
u paşi grăbiţi spre un punct alb ce
î zărea în mijlocul unui covor verde
e grîu primăvăratec. Acolo este
srma de porci de la Călan. Ajunsă
i fermă deschide uşa maternităţii cu
n gest familiar. Paznicul de noapte
upă ce-o întîmpină cu acelaşi respect,
a şi de alte dăţi, spunîndu-i bună di-
îineaţa, se uită la ceas. Dar, chiar
acă nu şi-ar fi consultat ceasul, mai
lult un gest reflex, el ştia că este
ra trei. Doar nu este prima dată cînd
lica Tomoni de la ferma zootehnică din
lălan vine la o asemenea oră. Sînt
proape 3 ani de cînd lucrează aici ca
igrijitoare de porci. In ciuda celor
9 de ani, ea vine în fiecare diminea-
ă cu mult înainte de începerea pro-
;ramului.
Douăzeci şi trei de scroafe şi 138
e purcei constituie o avere. Îngrijirea sînt simtome de fătare sau este vreun
or nu-i o glumă. Pentru aceasta nana
Jica — cum obişnuiesc să-i spună
nuncitorii — lucrează cu multă grijă.
oiiindiîfi iu literatura şi muzica m u tească legendele populare despre Şte­
Aniversarea unei jumătăţi de
¦mileniu de la înscăunarea pe
tronul Moldovei ia lui Ştefan cel
Mare, constituie un prilej de
cinstire a glorioaselor tradiţii de
luptă pentru libertatea naţională
a poporului nostru.
In inima poporului romîn se
va păstra nestinsă amintirea e-
ro.riui care prin cele 34 de vic­
torii, a asigurat independenţa şi
fala Moldovei timp de aproape o
jumătate de veac.
Literatura şi arta noastră, in­
spirate din faptele vitejeşti ale
iui Ştefan cel Mare, dovedesc cu
prisosinţă preţuirea de care se
bucură acela care a înscris prin
eroismul său pagini de luminoa­
se pilde în istoria neamului ro-
mínese.
Dintre manuscrisele istorio­
grafiei în limba slavonă, două fan, sînt şi cele 6 versuri în­ Doi dintre cei mai de seamă oa „Vi-aţa şi faptele lui Ştefan
luorări de seamă au vorbit de semnate de Dosoftei pe o psal­ poeţi ai generaţiei paşoptiste — Vodă cel Mare”, sau d-rama în 4
faptele voevodului : „Letopise­ tire. Cităm primele două : „Hai­ Alecsandri şi Bolintineanu, pot acte „Ştefan Vodă cel Bărbat“.
făşurat programul într-un chip
mult mai concentrat, fără a se
pierde în amănunte. Ceea ce a
scăzut-o, a fost însă faptul că
desfăşurarea a fost prea statică
şi s-a sprijinit într-o prea mare
măsură pe partea corală.
Comportări meritorii au avut
şi brigăzile artistice din Hune­
doara, Hajeg şi Petroşani. Fie­
care din ele a dovedit perspec­
tive, pe drumul cărora se va
putea ajunge la succese din ce
în ce mai mari.
In ceea ce priveşte calitatea
soliştilor, s-au remarcat îndeo­
sebi solista Neli Coman din
Alba Iulia şi Mihai Bereghi din
Deva. Singurul lucru ce se im­
pune în ceea ce îi priveşte, este
o mai mare grijă pentru alege­
rea repertoriului. El trebuie să
reflecte teme luate din bogăţia
folclorului nostru regional nu
cîntece luate la întîmplare, cu­
noscute şi paracunoscute.
Cu ceilalţi solişti ce s-au pre­
zentat în concurs trebuie încă să
se muncească, deoarece interpre­
tarea are încă unele stîngăcii şi
în general o lipsă de pricepere
în ceea oe priveşte dozarea vocii.
Deşt au fost variate, deşi s-au
desfăşurat într-un ritm şi o ca­
denţă vie, dinamică,- plină de
nerv şi energie, deşi au dispus
de o costumaţie diferită şi cu
mult gust aleasă, dansurile ce
au avut loc s-au situat totuşi
sub nivelul cerinţelor. Ele nu au
fost destul de specifice, iar a-
celea care totuşi s-au adecvat
localităţii („Haţegana“ şi „Spic
de grîu“) au fst redate într-un
chip mult prea simplist. Inter­
preţii — în special cei de la Hu­
nedoara şi Haţeg — au dovedit
posibilităţi demne de toată lau­
da şi dacă ei ar fi fost ajutati
şi îndrumaţi, din timp, rezulta­
tele s-ar fi arătat mult mai evi­
dente şi mult mai complecte.
Partea teatrală a fost cu mult
sub nivelul artistic aşteptat. Re­
pertoriul nu s-a încadrat nici pe
departe la nivelul cerinţelor.
Piesa „Hei Caii, Cati“ prezenta­
tă de către echipa coop. „Spri­
jinul minier“ din Petroşani, ou
toate străduinţele actorilor, ou
toată sinceritatea şi dragostea
cu oare s-au comportat în acţiu­
ne, totuşi nu a satisfăcut. Avînd
un conţinut destul de palid, lip­
sit de un conflict serios, slab
din punct de vedere ideologic,
ea a irosit inutil strădaniile in­
terpreţilor, deoarece nu a adus
nici o contribuţie în ceea oe pri­
veşte reflectarea temelor noastre
contemporane şi în special a te­
La orele 5 dimineaţa, boxele şi
ţenie. Scroafele primesc aşternut nou,
apoi îngrijitoarea aduce în vălăul fiecă­ constituie pentru Nana Nica un pri­
rei scroafe raţia, care zilnic echiva­
lează cu 5 unităţi nutritive. Nana
Nica împarte raţile după cerinţă.
— Obişnuit — ne lămureşte tovară­
şa Tomoni — raţiile sînt egale pen­
tru toate scroafele. Dar eu am aici şi
scroafe cu 16 purcei. Alăptarea aces­
tora impune ca mamelor să le dau mai
multă hrană. Pentru rezolvarea acestui
luoru iau din hrana altora cu purcei
mai puţini — la care şi aşa le rămîne
în vălău — şi dau celor care necesită
mai multă mîncare. In felul acesta a-
sigur o dezvoltare egală tuturor
scroafelor şi purceilor.
Se întîmplă uneori ca scroafele ges-
tante să nu mănînce. Nana Nica aduce
acest lucru la cunoştinţa brigadierului
tov. Dumitru Angheluş. Atunci acesta
vine la faţa locului şi stabileşte dacă
caz de boală. Dacă sînt indicii de
boală este anunţat imediat tov. Petre
Negrilă, medicul veterinar al fermei.
Acesta ia măsuri pentru izolarea ca­
o lui ŞTEFiM cel IH9RE, fi socotiţi aa cei mai autentici
ţul de lia Bistriţa“ şi „Analele
de la Putna". De asemenea, doi
dintre cei mai de seamă croni­
cari moldoveni — Grigore U-
reche şi Ion Neculoe — au prea­
mărit- .întîmplările luminoasei
perioade. Prinţul,, făcînd portre­
tul domnitorului spunea : „fost-
au acest Ştefan Vodă om nu
mare de stat, mînios şi degrab
vărs-a sînge nevinovat“, etc- In
valoroasa lucrare literară „O
samă de cuvinte" cronicarul
Ion Neculce ne redă cîteva le­
gende legate de viaţa lui Ştefan.
Acestea au circulat — şi con­
tinuă să circule — în folclorul
nostru sub titlurile de : „Ştefan
Vodă“, ..Dumbrava Roşie”.
„Daniil Sihastru”, „Cetatea
Neamţului“ ş.a. Dintre cele mai
vechi poezii închinate Iul Şte­
melor ce frămîntă zi de zi pe
harnicii locuitori ai Văii Jiului.
Tot slab, din acest punct de ve­
dere, s-a prezentat şi echipa de
teatru a cooperativei „Unirea“
din Sebeş. Piesa „Vigilenta“,
s-a dovedit extrem de săracă în
conţinut, cu un conflict artificiali.
Comicul rezultat a fost de o oa-
litate ieftină, izvorît dintr-un
complex de încurcături neveri-
d-i-oe de altfel şl centrate în ju­
rul unei figuri minore dintr-o
întreprindere sau instituţie:
portarul. A fost păcat de talen­
tul evident — mai ales al celui
care a interpretat pe portar —
oare s-a risipit pe un rol nesem­
nificativ, lipsit de o importanţă
generală.
Concursul artiştilor amatori
din cadrul cooperaţiei meşteşu­
găreşti, a relevat forţele minu­
nate de care se dispune îh acest
sector pentru promovarea unei
intense vieţi culturale. Rămîne
doar ca aceste forte să fie folo­
site în viitor ou o mai mare pri-
oepere şi străduinţă şi viitoarele
concursuri vor aduce atunci în
mod neîndoelnic roade cu mult
mai bune. V. DAN
SFATUL MEDICULUI
DESPRE ASCAR
Limbricii (a <sc a r i s L u m ­
b r i c o i d e s) sînt .cei mai frec­
venţi paraziţi care trăiesc în in­
testinul omului, atît la adulţi cît
şi, mai ales, la copii, producînd
cele mai variate tulburări.
Limbricii sînt viermi intesti­
nali de formă rotundă, uniformi
şi posedă două extremităţi conice.
Masculul are o lungime de 13-
31 cm iar femela de 20-35 cm.
Aceasta din urmă produce în
cursul vieţii 26 — 27.000.000
de ouă, eliminînd zilnic aproxi­
mativ 200.000 ouă prin fecale
(scaun). Ouăle pot rămîne vii
5-6 ani dacă găsesc conditiuni
prielnice (pămînt umed, umbrit)'.
Căldura peste 50 grade îi dis­
truge rapid. Sediul acestor vi­
ermi este intestinul subţire, dar
de aci pot migra în stomac, căile
biliare, (ale fierei), ficat etc.
Ciclul de dezvoltare
a Umbricilor
Ouăle depuse de femelă în in­
testinul subţire al omului sau
>al porcului ’(gazde naturale) nu
zurilor de boală şl aplică tratamentul
necesar. Fiecare întîlnire cu brigadie­
rul fermei şi cu medicul veterinar,
lej de a învăţa cît mai mult din re­
gulile zootehnice privind creşterea şi
îngrijirea porcilor.
Pe lîngă hrănirea la timp, adăpa­
rea şi schimbarea aşternutului, un rol
principal în dezvoltarea normală a
scroafelor şi purceilor îl constituie
scoaterea la cîmp. Pentru Nana Nica,
aceasta constituie un prilej de a ad­
mira, mîndră de roadele muncii sale.
cum zburdă purceii în iarbă verde a
izlazului din jurul maternităţii. Ea se
mîndreşte şi cu titlul de fruntaşă pe
fermă la îngrijirea scroafelor şi a pur­
ceilor. Nu întîmplător, tovarăşii din
conducere au trecut-o la panoul de
onoare. Ba, de curînd, nanei Nica i
s-a adus la cunoştinţă încă o bucurie.
Conform noii hotărîri a partidului, ea
va primi un salariu lunar de 600 lei.
In plus, la sfîrşitul anului, pentru fie­
care purcel obţinut peste normă că
număr şi greutate, va mai primi încă
o sumă care variază între 40—50 lei.
1. MANEA’
napsozi ai vieţii şi faptelor lui
Ştefan cel Mane. Vasile Ale-c-
deţi fraţi, haideţi fraţi la năvală
daţi
La năvală daţi, ţara v-apă-
naţi“.
Gheorghe Asachi în -ale sale
„Legende istorice“ (1867), ne
prezintă cîtva legende legate şi
de numele şi luptele voevodului.
Mai cunoscute s în t: nuvelele
„Muma lui Ştefan”, „Valea Al­
bă“, sau balada „Ştefan cel
Mare înaintea cetăţii Neamţului
Militînd pentru creaţiile de in­
spiraţie istorică, Costache Ne-
gruzzi va începe epopeea naţio­
nală „Ştefaniada”, din care
a realizat numai poemul „Apro­
dul Purice“, evocî-nd cu o boga­
tă imaginaţie lupta d-e la Schela
şi victoria obţinută de Ştefan a-
supna oştilor năvălitoare ale lui
Hroiot.
i,
DRUMUL SOCIALISMULUI
Librăria
„Cartea prin poştă“
VA RECOMANDA
ORMATOARELE CĂRŢI:
BREŢCANU. H.~: Sllotcultura gene- (
rală — lei 9,40.
AVDONIN N. S . : Ingrăşarea sapll- {
mentară a plantelor agricole
- lei 10,70.
PELIMON C. : Combaterea boli­
lor şi dăunătorilor la albine (
- lei 2,05.
ILEA T. 7 Organizarea ocrotirii să- <
nătăţli — lei 50,00.
AIAEV V. 7 Departe de M oscova'
— lei 10,00.
P. DUMITRII]: Cronică de fami-'
lie. Voi. I, II, III. — lei 33,10.1 tul model al cooperativei agri­
LESPEZEANU I . : Ion Coroin de
Hunedoara — lei 1,85.
* * * Basme, povestiri şi snoave
— lei 5,00.
Aceste cărţi le puteţi procura di­
rect de la LIBRĂRIA „CARTEA'
PRIN POŞTA” din str. Biserica *
Enei nr. 16, raionul • I. V. Stalin,
Bucureşti, contra ramburs (plata la 1
primirea comenzii).
De asemeni, trimite la cerere ma-
i Statutul model mai prevede
teriai de informare.
sînt segmentate, încă auto-in-
festarea (auto-îmbolnăvirea) nu
este posibilă. Dezvoltarea oului
durează 10-15 zile dacă găseşte
condiţiuni favorabile în apă sau
pămînt (umezeală, temperatura
de 20 grade etc.). Lipsa de oxi­
gen precum şi temperaturile joa­
se împiedică dezvoltarea lor.
Ouăle pot ajunge prin interme­
diul apei sau alimentelor în or­
ganismul omului, unde, în in­
testinul subţire, pun în liberta­
te larvele de ascarizi, oare ur­
mează un lung drum prin or­
ganismul gazdă. Larvele străbat
peretele intestinal şi ajung în
vasele sanguine, de unde sînt
transportaţi prin intermediul
sîngelui la plămîni. Din plămîn
o parte sînt eliminaţi prin tuse
în gură, iar de aci fiind înghi­
ţiţi ajung în stomac şi apoi în
intestinul subţire, unde se dez­
voltă în paraziţi adulţi. O altă
parte din larve trec din plămîn
în circulaţia sanguină fiind de­
puşi în diferite organe, unde ul­
terior se pot dezvolta.
Simptomele
Invazia de limbrici cuprinde
două faze. Prima fază este le­
gată de migraţia larvelor în
organismul bolnavului şi se ca­
racterizează prin următoarele
manifestări:
Infiltrate pulmonare însoţite
de eozinofilie sanguină (infil­
trat Loefler), care durează 3-5
zile şi se manifestă ca o uşoară
congestie pulmonară.
Pneumonii (aprindere de plă­
mîni), broncho-pneumonii sau
bronşite. Astfel, un medic numit
Kolino, îngerînd 2.000 de ouă
de asccarizi în mod voluntar, a
prezentat o adevărată aprindere
de plămîni datorită migrării
larvelor.
Modificări cutanate (ale pie­
lii) sub formă de urti-carie (mîn-
cărirni) însoţită de euzinofilte
sanghină.
Alte ori pot apărea manifes­
tării cerebrale (din partea oree-
rului), meningiale (foiţa care în­
veleşte oreerul), manifestări ocu­
lare, musculare, renale, etc.
Faza a doua este legată de
san-dri a oules din poeziile sau
fan, oare de !altfel l-au inspirat
şi în lucrările proprii ou aoeeiaşi
tematică poemul „Dumbrava Ro­
şie“, poezii oa „Altarul Mînăs-
ti-rii Putna“, „Movila lui B-uroel“
„Ştefan Vodă şi codrul“, „Şte­
fan şi Dunărea“, „Odă la statu­
ia lui Ştef-an cel Mare“, etc. Lu­
crarea „Imn lui Ştefan cel
Mare“ a fost cîntată la serbarea
Junimii academice, dată în me­
moria acestui domn la mănăs­
tirea Putna în 15/27 august
1871, serbare la care au parti­
cipat cei mai de seamă scriitori,
în frunte ou Mihail Emînescu.
Poetul D. Bolintineanu de a-
sem-enea şi-ia manifestat -admira­
ţia, cinstind memoria marelui
domnitor prin creaţiile : „Muma
lui Ştefan cel Mare“, „Visul lui
Ştefan cel Mare”, „Codrii Cos-
minului”, „Daniil Sihastru“,
„Cup-a lui Ştefan”, apoi lucrări
R Ă S P U N D E M C IT IT O R E L O R
C u m se face evaluarea bunurilor
aduse în cooperativa agricolă de producţie
In numerele trecute am vorbit
despre scopul şi sarcinile coope­
rativei agricole de producţie (cu
rentă) şl despre drepturile şi în­
datoririle membrilor ei. In acest
articol vom arăta ce aduc mem­
brii Ia intrare în cooperativa a-
gricolă, cum se face eva­
luarea bunurilor aduse şi
cum se stabileşte contribu­
ţia obligatorie pentru fiecare
hectar de pămiînt, adus în coo­
perativă.
După cum se arată în statu­
cole de producţie, ţăranii mun­
citori oare se înscriu în aceasta
aduc, la intrare, întreaga supra­
faţă de teren ce o posedă îm­
preună cu membrii familiilor lor,
inclusiv pămîntul pe oare mem­
brii familiei respective îl vor
primi prin moştenire sau dona­
ţie după oe s-iau înscris în coo­
perativă- Cînd se spune că mem­
brii aduc în cooperativă întrea­
ga suprafaţă ce o posedă nu se
are în vedere terenul ocupat de
IDOZA
prezenţa ascarizilor adulţi în
intestinul subţire, cînd aceşti
viermi pot produce tulburări in­
testinale oa : lipsa poftei de
mîncare, dureri abdominale in­
termitente, alternanţe de consti-
paţie şi diaree, iar în cazuri mai
grave, manifestări dizenterifor-
me sau tifice. — Apoi sînt o se­
rie de tulburări extna intestinale,
legate de migrarea limbricilor
în stomac, căile biliare, sinusu­
rile feţei, urechea medie şi foarte
rar s-au găsit în inimă şi vasele
sanguine. Alteori, prin aglome­
rarea asoarizilor, se poate pro­
duce un ileus mecanic (obstruc­
ţia intestinului cu oprirea ~oau-
nelor şi a vînturilor). Apendi­
cita ou ascarizi, deşi este rară,
are totuşi o importanţă mare
căci evoluează grav, ducînd
frecvent la perforaţie. Uneori
extrem de rar, limbricii pot tra­
versa peretele intestinului sub­
ţire şi să pătrundă în oavi-ta-
tea paritoniială, dînd peritonită.
Limbricii adulţi, pătrunzînd în
căile biliare, pot produce icter
mecanic (gălbinare), abcese ale
ficatului, etc.
Tratamentul
Acesta oonstă în administra­
rea diferitelor medicamente a-
sooiiate cu purgative (sare a-
m ară). Astfel, se dă Santonină
la adult maximum 0,15 gr. pe
zi împărţit pe 3 doze şi admi­
nistrate la interval de un ceas,
dimineaţa pe nemîncate, luîn-
du-se consecutiv 3 zile, iar la
sfîrşitul curei se administrează
un purgativ. Alte medicamen­
te utilizate sînt oleul de Cheno-
podium şi Hexilrezorcina.
Prevenirea bolit se poate face
respectînd marile principii de
igienă:
evitarea murdăririi solului şi
a apei cu materii fecale;
interzicerea consumului de a-
pă din bălţi, lacuri, rîuri, e tc ;
igiena riguroasă a m îinilor;
spălarea cu mare atenţie !a -a-
limentelor oare se consumă cru­
de (salată, legume, etc.)-
Dr. BER1AN N1COLAE
In tematica de factură isto­
rică a poetului G. Coşbuc, g ă­
sim prezentate în linii realiste
faptele viteazului domnitor mol­
dovean. Amintim 3 poezii:
„Mortul de la Putna“, „Voichiţia
lui Ştefan” şi „Cîntece”, din
oare cităm versurile cu oare-şi
îmbărbăta Ştefan ostaşii:
„Zice vodă, bateţi voi
Marginea că e mai bine.
Ce-i la mijloc, las pe m in e!"
Demne sînt de amintit şi po­
vestirile istorice ale lui Petre
Ispirescu, apoi sonetul lui Mi­
hail Codrean „Statuia lui Şte­
fan“ şi drama lui N. Iorga „în­
vierea Iui Ştefan cel Mare“.
Cu prilejul comemorării în
1904 a 400 de ani de la moartea
voevodului, poetul St. O. Iosif
scrie poemul de mari proporţii
„Din zile mari“, începînd cu e-
pisodul „Visul lui Petru Aron“
şi terminînd cu „Cînd a fost să
moară Ştefan“, evo.cînd zilele
glorioase ale Moldovei.
Scriitorul Barbu Şt. Dela-
vrancea îşi începe trilogia sa
dramatică cu „Apus de soare",
în care se evocă figura legenda­
clădiri şi curte şi lotul personal
de 20—30 ari.
Pămîntul adus în cooperativă
rămîne şi pe mai departe pro-
prietatea Individuală a coopera­
torilor respectivi.. Ei dispun de a- iar plugul la suma de 500 lei.
cest pămînt, putîndu-T lăsa ori-
oînd moştenire sau donîndu-1 al­
tor membrii ai cooperativei şi
chiar cooperativei. Statutul acor­
dă dreptul membrilor cooperati­
vei de a lăsa pămîntul oa moşte­
nire şi unor persoane din afara
cooperativei- Dacă pămîntul este
lăsat moştenire sau donat unui
coopenator, el trece imediat pe
numele acestuia. Cel oare a pri­
mit .donaţia siau dreptul de moş­
tenire se buoură după aceia de
toate drepturile stabilite de sta­
tut pentru proprietarii de pă­
mânt. In cazul, cînd pămîntul
este lăsat moştenire sau donat
unei persoane din afara coope­
rativei, aoeasta va primi, la sfîr­
şitul anului agricol, din terenu­
rile necomasate ale cooperativei,
o suprafaţă egală cu cea primită
moştenire sau donaţie. Dacă nu
există terenuri necomasate,
primeşte suprafaţa respectivă la
marginea perimetrului.
că fiecare membru aduce, la in­
trare în cooperativă, inventarul
viu şi mort pe oare îl posedă
(boi, cai, vaci de lapte, maşini,
căruţe, unelte agricole, ateliere
de tîmplărie, rotărie sau fieră­
rie, dacă cel care se înscrie este
meseriaş). Membrii vor aduce
de asemenea la înscrierea în
cooperativă sămînţa necesară
pentru însămînţarea (în primul
an) a suprafeţei ou oare a in­
trat şi furajele necesare hrănirii
pînă la noua recoltă a animale­
lor aduse în cooperativă.
Membrii oare n-au seminţe şi fu­
raje la înscrierea în cooperativă
se pot împrumuta din fondul a-
cesteia cu obligaţia de a le îna­
poia în decurs de cel mult un
an.
Inventarul viu şi mort adus
în cooperativă de către coopera­
tori şi familiile lor se evaluează
de o comisie compusă din 5—7
membri, aleasă de adunarea ge­
nerală. Din comisie mai fac
parte doi delegaţi ai • sfatului
popular raional. Bunurile aduse
sînt evaluate în faţa cooperato­
rului respectiv-
Creşte bunăstarea oam en ilor muncii
Creşte neîncetal bunăstarea oamenilor muncii de la oraşe şi sate. ,/
) î o t mai multe mărfuri iau drumul satelor. Cooperativele devin din ce);
lin ce mal bine aprovizionate. Unadintre 'aceste cooperative este şi ceti^
5din comuna Geoagiu, raionul Orăştie.
s In clişe u : Depozitul central al cooperativei „Dacia”. Gestionarii La-ri
jzăr Simion, Sălişteanu Dumitru, Dumjtrescu Virgil şi lonescu Giovann?,$
) încarcă bucuroşi mărfurile ce vor fi repartizate magazinelor din razaf,
5cooperativei.
ră a „soarelui Moldovei“ — Şte­
fan cel Mare.
Maestrul Mihail Sadoveanu
evocă în paginile neasemuit de
frumoase ale celor trei volume
din „Fraţii Jderi“ îintîmplări din
•anii de fală şi de luptă a po­
porului condus de Ştefan cel
Mare. Maestrul, prezintă de a-
semenea viaţa viteazului domni­
tor, în povestirea istorică „Via­
ţa lui Ştefan cel M-are“.
Tot ca un semn al cinstirii
memoriei lui Ştefan, scriitorul
Eusebiu Camilar .a compus poe­
mul dramatic „Valea Albă“, St.
Iacob evocarea „Io, Ştefan Voe-
vod“, iar scriitorul V. Zdrenghea
piesa „Drumul robilor“, pe care
în prezent o pun în scenă cadre­
le didactice din Alba-Iulia şi
Sebeş.
Acest tablou măreţ al lucră­
rilor literare se întregeşte cu o
seamă de oreiaţii muzicale inspi­
rate din viaţa şi lupta aceluiaşi
erou. Printre acestea, -amintim
lucrarea corală „Altarul mînăs-
tirii Putna“ a compozitorului
Giprian Porumbescu, balada lui
Gh. Dima „Mama lui Ştefan cel
Mare“ (după versurile lui D.
Bolintineanu), compoziţia cora­
Nr. 736
Să presupunem că un ţăran
muncitor s-ia înscris în coope­
rativă ou un hectar teren, doi
boi, o căruţă şi un plug. Boli au
fost' evaluaţi la suina de 8.000
lei, carul la suma de 3.000 lei
Deci valoarea totala a inventa­
rului adus se ridică la 11.500 lei.
Adunarea generală stabileşte,
pe baza unei documentaţii pre­
zentate de comisia de inventa­
riere şi evaluare, o contribuţie
obligatorie la hectar. Contribu­
ţia obligatorie — care este so­
cotită ca parte socială — este
necesară pentru ca cooperativa
să-şi poată procura chiar de la
început mijloace de producţie
(animale, căruţe, maşini agrico­
le, diferite unelte etc.) oare vor
constitui avutul obştesc. Po­
trivit recomandărilor Minis­
terului Agriculturii această
contribuţie poate fi între
300 — 1.000 lei pentru fiecare
hectar adus în cooperativă. Re­
comandările Ministerului Agri­
culturii nu trebuie înţelese însă
ca o normă obligatorie. Ele sînt
numai îndreptar în muncă- Con­
tribuţia obligatorie se stabileşte
de la caz la caz, avîndu-se în
vedere valoarea mijlocie a in­
ventarului viu şi mort ce revine
la un hectar de pămînt din satul
respectiv.
Contribuţia se stabileşte după
hectare fizice şi nu arabile, a-
dică se ţine seama de întreaga
suprafaţă cu oare intră coope­
ratorul (teren arabil, livezi, fi­
neţe, păşuni, păduri, vie etc.)
Să presupunem că adunarea
generală a cooperatorilor a sta­
bilit o contribuţie obligatorie de
600 lei la hectar. In oazul a-
cesta ţăranului muncitor din e-
xemplul de mai sus — care a
intrat în cooperativă cu un hec­
tar teren, doi boi, un oar şi un
plug — i se reţine din cele
11.500 lei, la oîte au fost eva­
luate bunurile aduse în coopera­
tivă', o contribuţie obligatorie
de 600 lei. Deci, scăzînd 600 lei
din 11.500 lei rămîne oa el să
primească drept răscumpărare
din partea cooperativei pentru
inventarul viu şi mort suma
de 10.900 lei — sumă oare se va
achita în -decurs de cel mult 6
ani.
$
lă a lui Ion Vidu „Ştefan şi
Dunărea“ sau uvertura „Ştefan
cel Mare“ de Iacob Mureşanu,
etc-
Semnificaţia acestei fecunde
activităţi artistice inspirate din
viaţa lui Ştefan, se explică nu­
mai prin acea că artiştii expri-
mînd năzuinţele poporului, au
văzut în Ştefan imaginea luptei,
a gloriei, a mîndriei şi dragostei
-de patrie.
„Bărbat glorios şi victorios,
oare ai bătut pe toţi regii ve­
cini... Om fericit căruia soarta
i-a hărăzit cu multă dărnicie
toate darurile. Căci pe cînd al­
tora le-a dat numai unele însu­
şiri şi anume prudenţa împreu­
nă cu şiretenia, altora virtuţi e-
roice şi spirit de dreptate, altora
biruinţă contra duşmanului nu­
mai ţie ţi le-a hărăzit la fel pe
toate. Tu eşti drept, prevăzător,
isteţ, biruitor contra tuturor duş­
manilor. Nu în zadar eşti socoj
tit printre eroii secolului nostru.
Acestea sînt cuvintele cronicaru­
lui polon Miechowschi, pe care
le împărtăşim cu sinceră şi pa­
triotică mîndrie.
Prof. IOAN ILIESCU