Page 73 - 1957-04
P. 73
Nr. 736 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
DIN EXPERIENŢA CABINETELOR DE PARTID Cu prilejul aniversării
Despre pregătirea Deputata circumscripţiei ar. Z f - D r M ea 87 de ani de la naşterea
a propagan or lui V. I. LENIN Ora 12. La magazinul nr. 1 al coo ţenii şl cind a fosi vorba de ame comitetul de stradă. Ce zici, ai timp
perativei „Filimon Slrbu" din Orăş- najarea vreunui parc din oraş. Acum, astăzi să vii?
problemé economice Unde să stau ? tle, erau serviţi ultimii cumpărători. cind se pune problema străzii lor,
care nu le sînt destul de clare. Peste puţin timp, obloanele magazi n-au să se dea în lături. Totuşi, se — Cum nu, tovarăşe Zdrenghea.
De pildă în ultimele şedinţe Trecînd zilele acestea cu li nului fură lăsate, semn că sosise ora pierdea timp pînă să vorbească cu
Una din formele principale de bine în această direcţie, repar- s-au ridicat probleme ca: Des- nele treburi prin Haţeg, am ră închiderii. Maria Zdrenghea, mai toţi. De aceia hotărî să ceară spri — Acum ie-aşi mat ruga ceva.
ajutorare ,a propagandiştilor în tizînd la formele superioare pre elementele5 din care este mas plăcut surprins de ceea ce zăbovi puţin pe lîngă rafturile cu jinul comitetului de stradă. Se opri Vorbeşte dumneata cu vecinii să
pregătirea lor teoretică, metodi de învătămînt (Istoria P.C.U.S., compus preţul de cost“, „Nor s-a făcut în ultimii ani pentru produse textile, aranjînd ca de obicei la casa lui Gheorghe Stoian, mem vină şi ei I
că şi profesională o constituie Bazele marxism-leninismutui, me tehnice, fond de rulment“ înfrumuseţarea oraşului. In cen marfa pe care o avea, apoi porni grăbi bru în acest comitet. După ce îl puse
seminariile permanente care sînt Economie politică etc.) propa- etc. unde oamenii de specialita trul oraşului sînt amenajate tă spre casă. Astăzi avea mult de lucru, ia curent cu ceia ce voia să facă, — Bine 1
organizate pe lingă Cabinetul gandişti ou experienţă şi cu te care conduc aceste consulta minunate rondouri cu flori şi Pe străzile „Tudor Vladimirescu" şi plecară amîndoi să spună oamenilor,
de partid. Dar pentru ca aceste pregătire superioară teoretică ţii dau lămuririle necesare. arbuşti, de o parte şi de alta a „Vînătorilor", pe unde îi era dru hotărînd să se îniîlnească cu ioţti Deputata se duse şi pe la Petru
seminarii să fie la nivelul cerut şi de cultură generală, ca de unei .alei longitudinale şi ia al mul, privi gîndiioare la grămezile de peste cîteva ore. Se despărţiră şi Păvăloiu, Ociavian Stoica, Ioan Stoian,
şi să constituie un sprijin multi pildă: tov. Vasile Mîrza, hJovac De asemenea nu de mult a tor două alei transversale — deputata porni pe strada Vînători Ioan Boşorogan şi la alţii. La ora
lateral în munca propagandistu Oarcea, Paula Popa, Gheorghe fost organizată o consfătuire asfaltate — mărginite de zid. In gunoi şi paiele răspîndlie ici şi colo. lor. Aci se opri şi bătu la o poartă.
lui este bine să fie organizate în Andrea şi alţi tovarăşi care au metodică cu propagandiştii de mijlocul rondourilor lucesc în stabilită, primul care veni fu Iosif
mod diferenţiat, pe ramuri de experienţă în munca aceasta de la cercurile de economie con bătaia soarelui cîteva tăbliţe cu li venise ideia să vorbească cu cetă — Cine-i acolo? — întrebă stă- Şofron, împreună cu soţia şi vecinii
producţie şi după nivelul de pre circa 6—7 ani. cretă din raionul şi oraşul Hu inscripţia „Nu staţi pe zid“. lui.
gătire ideologică — politică şi nedoara, unde s-a analizat me ţenii din circumscripţia aceasta nr. 24, pînul casei. Apoi, văzînd pe deputa
profesională a propagandiştilor. De asemenea am ajuns la todele de muncă ale propagan Puţin obosit, mă opresc în Peste 30 de locuitori, de pe stră
concluzia că în pregătirea pro diştilor. Prin aceste forme de fata fjntînii şi caut o bancă pen a cărui deputată era, ca împreună să tă: Poftim înlăuntru / zile amniiite, au muncit in ziua a-
Pornind de la aceste principii, pagandiştilor de la aceste for pregătire, propagandiştii de la tru odfhnă. Constat însă, spre ceia 3—4 ore, strîngînd paiele şi cdn-
şi că în raionul şi oraşul Hune me de învătămînt nu este ne cercurile de economie concretă surprindere, că cei care se odih facă curăţenia străzilor. Ştiu că o — Nu mai intru Iosife. Trebuie să
doara există diferite ramuri de cesar să se aplice tot aceleaşi au primit un sprijin preţios, nesc sau savurează acest colţ du-le foc, iar grămezile de gunoi,
producţie ca : siderurgie, mine metode care se aplică la for lucru care a dus la îmbunătă ial naturii, stau — conformaţi vor asculta. Nu-i prima dată cînd se merg şi pe la alţii. Uite despre ce
rit, construcţii, transporturi fero mele inferioare, (Cerc de poli ţirea activităţii acestor cercuri. inscriptilor — pe marginea cal- tngroplndu-le la marginea apei.
viare, etc., noi am considerat tică curentă, Curs seral. Statu darîmului. Nu cu puţine re duce să vorbească cu el despre tre e vorba, şi-i spuse ce a hotărti cu
necesară asigurarea unei pregă tul P.M.R., etc.), unde la fieca Trebuie arătat că pe lîngâ grete mă îndrept spre parcul burile gospodăreşti. Au urmat-o cetă Iniţiativa deputatei Maria Zdren
tiri diferenţiate a propagandişti re temă se fac expuneri largi faptul că există rezultate des orăşenesc, avînd convingerea că
lor. şi seminar. La pregătirea pro- tul de bune în aplicarea acestui acolo trebuie să fie aşezate ghea a avut succes. In circumscrip
propagandiştilor de k cercurile sistem de pregătire a propagan băncile pentru odihnă.
încă de mai mult timp au fost mai superioare de învătămînt, diştilor, totuşi n-am ajuns la ţia ei, străzile sînt mai curaie ca în
organizate puncte de consulta noi am început să aplicăm sis rezultatele dorite. Există încă încă de departe, verdele de
ţii în centrele mai mari din temul expunerii referatelor de lipsuri care s-au manifestat în smarald al pomilor scăldaţi de Ele sînt „adăpostite“ de ploaie orice altă circumscripţie din oraş.
raionul nostru ca Simeria şi către propagandişti în rotaţie, mimul rînd în calitatea unor razele soarelui, te îmbie la o- de pomii din grădină.
Ghelar. unde propagandiştii sînt expuneri scurte asupra unor lecţii, referate şi convorbiri. dihnă. In parc, în căutarea u- Acesta na e singurul fapt din mun
bregătifi, cu temele din progra idei de bază din temă şi a dis Mai sînt încă propagandişti nei bănci — pe care n-am gă Se vede treaba că conducerea
mul de învătămînt şi cu proble cuţiilor. De pildă la pregătirea care subapreciază frecventarea sit-o — am citit, nu puţin con Centrofarmului a uitat că a;- ca deputatei. Ea s-a îngrijit şi de
me specifice legate de ramura grupului de propagandişti de la la Cabinetul de partid, că de trariat, alte tăbliţe cu inscrip ceste ambalaje reprezintă un
de producţie respectivă. De exem cercurile de bază ale teoriei pildă tovarăşii. Gheorghe Zu- ţia ,;Nu staţi pe iarbă“. bun obştesc. îşi dau seama to mobilizarea cetăţenilor ca să-şi lu
plu în ultimul timp au fost expu marxist-leniniste, tovarăşa Oli dor de la Atelierele C.F.R. Si varăşii de aici că depozitînd ast
se în fata lor teme ca : „Norme via Catavela, propagandistă de meria, Gheorghe Rădulescu de Desigur, n-am avut decît să fel ambalajele micşorează can creze grădinile. Erau unii care aml-
si salarii“, expunere făcută de la Simeria, a expus ' de curînd la Combinatul Siderurgic „Gh. mă cbnformez şi în lipsa băn titatea acestora şi îngreuiază
un referat despre „Revoluţie“, Gheorghiu-Dej“ Hunedoara şi cilor, k m .pornit-o iar la drum, Pînă cînd circuitul mărfurilor? nau de pe o zi pe alia. Ea s-a dus,
inginerul Ioan Dobrin, „Progre alţii, sau tovarăşii Gheorghe deoarece, călătorului îi şade
referat care a fost foarte in Biciuşcă şi Iosif Deac de la bine cu drumul 1 Căutînd o con atîta neglijenţă Faptele arată că aici lipseşte le-a vorbit, arăăndu-le alte grădini
sul tehnic si uzura morală“, de combinat, Ştefan Vesa şi Petru solare, m-am. gîndit să-i soli mina unui bun gospodar.
structiv şi care a ridicat pro Radu de la Atelierele C.F.R. Si cit pe tovarăşii de la Sfatul Era ora 14. In fata depozitu lucrate şi nu i-a lăsat pînă n-au îr>
ing. Ieronim Rusan „Producti meria etc., care au doar cîte popular al oraşului Haţeg, care lui Centrofarmului din Deva Conducerea întreprinderii ar
blemele de bază din temă, fiind 2—3 prezente de la începutul mai ardea un bec uitat şi de face bine să deschidă „ochii“ cepui şi ei. Acum, li stă in gînd as
vitatea muncii şi preţul de cost“ anului şi pînă acum. personal şi de conducerea între şi să vadă proasta gospodărire
urmat de discuţii vii şi crea prinderii. Becul „binevoitor“, a bunurilor de mai sus. tuparea gropilor de pe străzi, cu
de ing. Traian Sălăjan, etc. Pentru viitor, colectivul ca
toare. Practica a dovedit pînă binetului de partid şi-a propus luminează zi şi noapte grădina NICOLAE MUNTEANU pietriş, tot prin muncă voluntară.
Aceste teme au ajutat mult pe lărgirea activităţii sale în ce cu pomii înfloriţi, unde de alt
în prezent că metoda 'aceasta priveşte propaganda prin lecţii, fel ca peisaj decorativ au fost corespondent Aşa cum a reuşii în toate celelalte
propagandişti la înarmarea lor pregătirea agitatorilor pe ra depozitate lăzile de ambalaj.
asigură o pregătire mai temei muri de producţie, etc. acţiuni întreprinse, ca sprijinul cetă
cu cunoştinţe economice şi teh
nică a propagandiştilor. GHEZA MOZEŞ ţenilor, care sînt convinşi că ceea
nice legate de întreprinderile res
O altă problemă în pregăti directorul Cabinetului de partid ce propune deputata este în folosul
pective. ceea ce a dus ca în cer
rea propagandiştilor care s-a — Hunedoara tuturor, va reuşi şi de data aceasta.
curi şi cursuri, problemele teore
ridicat în fata coh'.tivului ca Informaţie Activitatea deputatei Maria Zdren
tice să fie mai strîns legate de
binetului de partid m ultimul Consiliul de Conducere al Uniunii ghea nu se mărgineşte numai In cir
practica construcţiei socialismu
timp, este şi aceea cu privire la raionale a cooperativelor de consum cumscripţie. Ea este şi preşedinta co
lui. Astfel de exemple avem în
pregătirea propagandiştilor de Sebeş, convoacă delegaţii la confe misiei permanente comerţ şi coopera
mai multe cercuri ca de pildă
la cercurile de economie con rinţa carte va avea loc în ziua de 28 ţie, unde a venit deseori cu propu
cercul de economie politică de la
cretă. Se ştie că la aceste aprilie 1957, orele, 9, în sala Casei neri care au dus la îmbunătăţirea
Trustul 4 construcţii Hunedoara
cercuri programul este djferit, de Cultură „Mihail Sadoveanu" din muncii lucrătorilor din comerţ.
(propagandist Cornea Gheor-
ţinîndu-se cont de specificul în- Sebeş, cu următoarea ordine de La locul de muncă, în sectorul tex
ghe), cercul de studiu al „Isto
trepriderii, secţiei şi sectoarelor. 1. Darea de seamă asupra activi til al magazinului mixt, este totdea
riei P.C.U.S.“ de la Atelierele
Deci, datorită faptului că pro tăţii Consiliului Uniunii raionale de una exemplu pentru ceilalţi. Serveş
C.F.R. Simeria şi altele.
gramele cercurilor’^de .economie la ultima conferinţă, prezentarea şi te corect pe consumatori, vorbindu-le
Pe lingă pregătirea diferenţia-
concretă se deosebesc şi că exis- aprobarea bilanţului şi repartizarea frumos şi ii îndrumă, atunci cînd cer
tă pe ramuri de producţie, noi am
mai considerat necesară pregăti tă numai unele teme pare sînt beneficiului pe anul 1956; darea de o marfă şt na o are, la alie ma
rea propagandiştilor diferenţiată comune pentru toate cercurile,, gazine unde şiie că se găseşte.
şi după nivelul de pregătire ide noi am considerat, că pe lîngă Nu e deci de mirare că atunci
ologică şi culturală tinînd cont faptul că propagandiştii de la Statul democrat-popular acordă un sprijin multilateral ţărănimii munci cînd întrebi cine este cel mai activ
toare. La sate au luat fiinţă, pe chel tuiala statului, spitale şi dispensare
în special de faptul că avem pro aceste cercuri participă la ex veterinare «are au un mare rol în ce priveşte apărarea sănătăţii animalelor. deputat din oraş, iov. din comitetul
Numai la spitalul veterinar din Alba Iulia, de curînd construit, sînt tratate
puneri generale, ei mai au ne zilnic numeroase animale de toate spe ciiie ale ţăranilor muncitori. executiv al sfatului popular îţi răs
In clişeu : sanitarul Ioan Popa, de la spitalul veterinar din Alba lu- pund:
lia, execută, sub supravegherea medicu lui veterinar Ioan Singalievici, o con
sultaţie la un cal. — Deputaia din circumscripţia nr.
24, Maria Zdrenghea.
R. BUDIN
pagandişti cu o vechime de 5-6 voie şi de ajutor concret, legat seamă a comisiei de revizie. se ocupă cu această chestiune, Însemnări pe marginea campionatului şcolar
ani, iar alţii începători. De ase de temele care sînt discutate la Discuţii şi propuneri. să evite vreo încălcare de ordi de gimnastică, faza regională
menea >am tinut cont şi de im aceste cercuri. 2. Prezentarea planului economic, ne printr-o inscripţie pe care
portanta formei de învătămînt. s-o pună la intrarea în parc cu
In acest scop noi organizăm a planului de venituri şi cheltuieli următorul conţinut „Nu intraţi
Se poate spune că organiza la fiecare şedinţă de pregătire, pe anul 1957 şi stabilirea măsurilor în' parc“.
ţiile de partid din raionul şi consultaţii colectiv^ cu .propa ce trebuiesc luate pentru realizarea
oraşul Hunedoara s-au orientat gandiştii de la cercurile de ecoj sarcinilor de plan. Cer totuşi permisiunea să-i
nomie concretă unde ei ridică întreb pe cei competenţi: Unde
Conferinţă
Brigăzile de cîmp la lucru in cadrul ciclului de conferinţe să stau? Unde stau dînşii? (Nu In zilele de 20 şj 21 aprilie, tuturor măsurilor organizatorice slab pregătită, s-a prezentat to
privind reumatismul, organizate de mai în birou?). N-ar dori oare Oraşul Deva a găzduit întrece
Casa de educaţie sanitară Deva, joi să se odihnească în parc după rile de gimnastică — faza re pentru desfăşurarea acestui tuşi la concurs.
25 aprilie a.c., orele 18, va avea loc, orele de muncă? Şi aş vrea să gională — din cadrul campio
De cum am intrat pe uşa Încă de la început s-a îm- în sala festivă a Şcoli medii nr. 2 le mai fac şi o propunere: să natelor şcolare. Peste 500 de concurs a asigurat o reuşită Comportare meritorie în exe
gospodăriei agricole colective ;•rţit munca în aşa fel ca fie din Deva, conferinţa „Reumatismul se ocupe de instalarea băncilor
din Miercurea, raionul Sebeş, endocrin“. în parcul din oraş. spectatori au umplut sălile de bună concursului, la reuşita a- cutarea exerciţiilor repartizate
în biroul tovarăşului preşedin
te mi-a atras privirea un dra care colectivist să ştie ce are de Va conferenţia tov. dr. Cristian MIHU GALAŢEANU gimnastică ale şcolilor medii ceasta contribuind secţia regio pentru individual compus, au
pel roşu pe care am citit „Gos Georgescu. corespondent
podărie fruntaşă pe raion“. făcut. nr. 1 şi 2. nală de învăţămînt şi direcţiu dovedit elevii: Cri sta Schwa-
Cele 363 de ha. arabile au După conferinţă va urma un film.
— Cînd aţi cîştigat drapelul? Organizarea din timp, luarea nile celor două şcoli. La între be de la şcoala medie Sebeş, la
l-am întrebat pe preşedinte.
fost lăsate în grija brigăzilor de cere au participat cîştigătorii categoria Il-a, elevul Ioan Lup-
— Apoi, îl avem de cîţiva ani concursului, faza pe raion, din şe tot de la Sebeş, la categoria
şi nu l-om da cu una cu două... cîmp. La PETRILA, în preajma lui 1 Mai localităţile: Alba Iulia, Sebeş, IlI-a. Ca elemente de viitor ale
Astăzi, cele două brigăzi sînt Simeria, Hunedoara şi Deva. competiţiei s-au impus şi Mag-
De la discuţia cu drapelul, am Echipele de băieţi şi fete ale
început să vorbim despre colec concţuse de Dumitru Dura şi şcolii medii din Sebeş au domi dalenia Burlan, Miariiaoa Faber
tiva din Miercurea, despre frun Mihai Roth. Ei se, împacă de de la Sebeş, Angela Dubaru şi
taşii săi, despre brigăzile de nat aceste concursuri, dovedind Vasile Cibi de la Deva. Rezul
cîmp ale lui Dumitru Dura şi minune. Oamenii din brigăzile tatele, în urma celor două zile
o bună pregătire tehnică şi fi de concurs s în t:
Mihai Roth. lor le urmează exemplul în hăr zică. Comportarea celor două
Era prin 1950. Se desprimă- echipe este cu atît mai valo Echipe fete locul I. Şcoala
nicie. (Urmare din pag. I-a) de tineret conduse de Ioan Mir- chestra de muzică uşoară şi
vărase. Prin sat, de la un ca Să-l vezi pe utemistul Liviu cea şi Gheorghe Croitoru, luptă populară, dirijată cu Iuliu Ho- roasă, cu cît aci nu poate fi medie Sebeş 302,45 pct. II.
păt la altul, se răspîndise cu fac treabă bună. Fiecare schimb din răsputeri să ajungă pe or racek- Solistele Irina Molnar, Au vorba de vreo tradiţie în pro Şcoala medie Deva 293 puncte.
iuţeala fulgerului vestea că o Barbu, care se ţine tare şi nu lasă .abatajul arm at la termina tacii lor din brigada lui Tripon. relia Borşa, Mariana Ionescu, cu movarea disciplinei de gimnas III. Şcoala medie Simeria
să se înfiinţeze colectivă. Cere rea şutului. Aşa că schimbul ur Dar deocamdată trebuie să se vocea lor caldă interpretează tică şi, mai mult, este o şcoală 276,98 puncte.
rile soseau cu greu la început vrea să se dea bătut de Gheor mător se poate imediat apuca de mulţumească cu locurile urmă frumoase melodii, acompaniate
ghe Roth din brigada a 11-a. tăiatul cărbunelui, întrucît la toare în clasament.
— Nu mă înscriu. Ce, vrei să noi nu se mai execută puşoarea, de orchestră.
Dar nu numai cei care răs din cauza metanului. Spre sfîrşi- Pe sector, au fost extrase în Printre principalele melodii
n-am ce-i da fetei de zestre? tul schimbului ne apucăm de ar primele 16 zile ale lunii, 811
— Ce, să mănînc numai cît pund de brigăzile de cîmp şi mare. Pe' fiecare „figură“ lu tone de cărbune'peste plan. interpretate de orchestră şi so tînără. Poate fi menţionată Echipe băieţi locul I. Şcoala
utemiştii muncesc cu strădanie, crează un miner şi un ajutor- liste, se numără: „Valsul mine contribuţia neobosită a celor doi medie Sebeş 286,13 puncte, II
îmi dau e i ! ? ci toţi ţăranii colectivişti din miner sau în cel mai rău oaz, Operatorii filmează... rilor“ de I- Horacek, „Te vo profesori: Alice Ghel şi Ştefan Şcoala medie Alba 265,71 punc
Astfel de discuţii se mai au un ajutor-miner dintre cei mai iubi mereu” şj „Dragostea noas te, III Şcoala medie Deva
Miercurea. bine pregătiţi, aşa cum e bună De cîteva zile încoace, puteau tră“ de Kardoş, „N-am să u-ii* Moraru, precum şi sprijinul a- 259,83 puncte.
zeau pe ici, pe colo, din gura Astfel, ei nu ar fi putut fi cu oară tînărul Oliviu Buşe, şi un fi văzuţi openatori şi regizori de de M. Ionescu, „Potpuriu romî cordat de către secţia de învă
femeilor care se strîngeau la vagonetar- cinema prin adîncurile minei ÎPe- nesc“ aranjament de I. IToracek tămînt raională şi de direcţiu INDIVIDUAL COMPUS
sfat la fîntînă sau pe marginea toate lucrările de primăvară trila. Ei alcătuiesc un documen „De la moară pîp’ la gară“ şi nea şcolii medii.
gata. Acum au arat, au însă- — Dacă brigada-i fruntaşă, tar despre viaţa minerilor, înce melodii maghiare.
şoselei. atunci înseamnă că dvs. veţi cîş- put încă din toamna trecută.
Dumitru Dura, împreună cu mînţat şi au pregătit toate^ cele tiga bine după noul sistem Echipa de dansuri, sub condu Concursul desfăşurat la Deva Fete: locul I Mariana Ghet-
363 ha. Au făcut şi arătura de salarizare? Operatorii au înregistrat cerea instructorului Petre Gli-
familia sa, a fost printre ce' pe peliculă cele mai sem gor, se pregăteşte să interprete
dinţii care s-a înscris în colec pentru cele pe care le vor culti —Da,- vom cîştiga, foarte fru nificative evenimente petre ze o suită de dansuri populare a scos în evidentă şi seriozita hard (Sebeşv 50,55 puncte, II
tivă. După el s-au înscris ş va cu porumb. De cum s-a în mos. După socotelile normato- cute în viaţa minerului Şte romîneşti de pe meleagurile re
alţii. Aşa, marea familie a co rilor, avem după realizările ob fan Mihai de la prima sa intra giunii noastre. tea cu care a fost privită aceas Maria Roze Mesaroş (Deva),
lectiviştilo’r a devenit din ce în ţinute pînă în prezent, 118 lei re în adîncuri şi pînă-n prezent,
ce mai puternică. Astăzi, au călzit vremea, au început şi în- la şut, pe cap de miner, 102 a- precum şi felul cum a fost aju Nici brigada artistică de agi tă competiţie de către elemente III Ileana Pascu (Deva).
ajuns de la 70 de familii, la sămînţatul porumbului. jutor-miner şi 88 lei, vagonetar. tat de bunul său dascăl, vestitul taţie nu se lasă mai prejos. Mul
Dar, ca să cîşiti:găm şi mai bine, miner Iuliu Haidu, să ajungă un te surprize vor face membrii a- le şcolii medii din Simeria. Aci, Categoria II. Crista Schwabe
163. „Cine se scoală de diminea trebuie să îmbunătăţim mai mult miner de frunte. Ceilalţi „actori” cestei brigăzi la programul fes profesoara Elisabeta Bariu, deşi (Sebeş), II Gertruda Mintb
calitatea cărbunelui. Chiar mai urmează să fie desemnaţi în ur tiv de 1 Mai. Desigur, pentru lipsită de experienţa practică a (Sebeş).
ţă, deparţe ajunge“,, acesta-i alaltăieri discutam'ou şeful bri mătoarele zile de regizorii docu unii care merită, bune, iar pen predării educaţiei fizice (fiind
proverbul care-i însoţeşte me găzii, ce măsuri să luăm pentru mentarului. pentru ca operatorii tru cei oare nu merită, fireşte, Junioare: Ani Mari Batoni
a alege cît mal bine piatra asta Gheorghe Hersdorfer şi Francisc neplăcute. Deocamdată însă, în primul ian de învăţămînt) ia (Sebeş).
reu în drumul lor pe colectiviş nesuferită ce cade dintr-un co- Patalefaliy, să coboare din nou conducătorul brigăzii Mihail reuşit ca echipa să ocupe un loc
periş. în adîncuri. nentru .a-i imortali Drăgănescu, le ţine ascunse, fruntaş, înaintea altor forma Băieţi categoria UI. Ioan
tii din Miercurea. De aceea, ei za pe peliculă- pentru că altfel n-ar mai fi „sur ţii care, oarecum, aveau o tra Lupşe (Sebeş) 48,95 puncte.
Şi lucrul în abatajul ou trepte prize“- diţie în această ramură sporti
s-au apucat din vreme de trea răsturnate, continua în plin. Era La dubu! minei vă. Două aspecte pozitive care Juniori: Karl Benhard 49,15
vizibil că membrii brigăzii ţin In sfîrşit, fanfara, sub con lasă să se întrevadă că acest puncte.
bă, ca primăvara să nu le-o ia cu orice preţ să cîştige întrece Odată cu lăsatul serii, clubul ducerea lui I. Horacek, pregă concurs destinat elevilor a fost
rea pornită în cinstea zilei de 1 devine rieincăpător. Formaţiile teşte tradiţionalele marşuri mun GHEORGHE CIORANU
înainte. Mai. artistice ale sindicatului, fac ul citoreşti de 1 Mai. Deci putem
afirma de pe acum că minerii corespondent
C. ELENESCD Alte brigăzi fruntaşe din sec timele repetiţii. îşi vor petrece cît mai plăcut
torul festivalului, cum sînt cale
Un nou magazin „A prozar a Pentru început, ascultăm or marea sărbătoare de 1 Mai. privit cu interes si seriozitate.
GH. ZAMFIRESCU Acestor aspecte pozitive însă li Oferte de servccîia
s-au alăturat şi n-ar fi fost
Uniunea raională a coopera dă, magazinul a fost aprovi de dorit — unele aspecte ne întreprinderea Regională de
tivelor de consum, serviciul de zionat cu însemnate cantităţi gative. Este vorba de lipsa de Transporturi Auto Hunedoara
valorificări din Sebeş, a des de castraveţi, ridichi şi ardei participare La competiţie, a şco
chis acum cîteva ...zile un nou' din noua recoltă. lilor din raionul Petroşani şi (cu sediul în Deva, str. Cuza
magazin de desfacere al legu Oră Ş'tie. Superfiriialltiatea cu Vodă nr. 17) angajează:
Faptul că un asemenea ma oare secţiile de învăţămînt res
melor şi zarzavaturilor. Prin a- gazin a fost necesar, ni-1 do pective au privit această com — ingineri mecanici specia
vedesc chiar vînzările din pri petiţie şi atitudinea pasivă a lişti în ramura auto
cestia s-a mărit reţeaua de ma ma zi a deschiderii lui, cînd profesorilor de educaţie fizică
s-au desfăcut mărfuri în valoa este concretizată prin însăşi — tehnicieni
gazine din oraşul Sebeş, care re de 5.940 lei. absenta de la concurs. De apre — conducători auto
ciat este faptul că şcoala de — mecanici auto şi tinichigii
contribuie din plin la aprovi ION ONIŢA auto
fete din Alba Iulia. deşi mai
zionarea populaţiei CP aseme corespondent Informaţii se primesc de la
Serviciul Cadre la sediul între
nea produse. In această perida- prinderii, telefon 442.
