Page 75 - 1957-04

PRO LETAR! D IN TOATE ŢĂRILE. UNlŢf-VA ' MUNCITORI Plecarea delegaţiei
guvernamentale şi de partid
I fruntaşi în producţie a R.P.R. în R. D. Germană

Miercuri dimineaţa a părăsit La plecare, pe aeroportul

Capitala indreptîndu-se spre Băneasa membrii delegaţiei au

Berlin, delegaţia guvernamen­ fost însofiţi de tovarăşii;

tală şi de partid a Republicii Gheorghe Apostol, Emil Bo^i-

Populare Romine care la invi­ năraş, Petre Borilă, Iosif CH1-

taţia guvernului R, D. Germa­ şinevschi, Miron Constantines-

ne şi a C.C. al Partidului So­ cu, Alexandru Drăghlci, Alexan­

cialist Unit din Germania va dru Moghioroş, Constantin Pîr-

face o vizită oficială de priete­ vulescu, membri ai Biroului

O NOUA — ==— Frontalul tineretului VASILE MORARU nie în Republica Democrată Politic al C.C. ai P.M.R., Du­
maistru de schimb la subsecţia\ mitru Coliu, Leonte Rautu, Le-
victorie a minerilor luase fiinţă chiar în ziua aceea. Germană. ontin Sălăian, membri supleanţi
petrileni Coborînd mai multe scări şi de debenzolare din cadrul Delegaţia este formată din ai Biroului Politic al C. C. al
uzinei cocsochimice P.M.R., J. Fazekaş, secretar al
La data de 19 aprilie, minerii de la strâbătînd numeroase galerii, Hunedoara tovarăşii Chivu Stoica, preşe­ C.C. al P.M.R., Al. Bîrlădeanu,
Petrila, au obţinut o nouă şi importan­ iată-ns în sfîrşit ajunşi în fron­ dintele Consiliului de Miniştri, vicepreşedinte al Consiliului de
tă victorie. In această zi ei şi-au în­ talul tineretului. Aici, munca era membru în Biroul Politic al Miniştri, Alcxa Augnstin, I.
deplinit angajamentul anual, dînd în­ in toi. Pe scocul oscilant se C.C. al P.M.R., Gheorghe Cozma, Constanta Crăciun, P.
tre 1 ianuarie şi data mai sus men­ scurgea din abataj spre trans­ Gheorghiu-Dej, prim secretar Daju, Fi. Dănălache, Ion Gheor­
ţionată, 12.094 tone de cărbune peste portorul cu raclete un şuvoi ne­ ghe, G. Kossu, P. Niculescu-
plan. Deci, angajamentul anual de întrerupt de cărbune. Şi aşa, al C.C. al P.M.R., membru în
12.000 tone peste plan a fost depăşit Prezidiul Marii Adunări Naţio­ Mizil, 1. Pas, Petre Lupu, Ghe-
rasim Popa. A. Stancu, B. So-
nale, Nicolae Ceauşescu, mem­ lomon, G. Stoica, M. Şerban,
bru în Biroul Politic al C.C. al Ghizela Vass, membri ai C.C.J
P.M.R., secretar al C.C. al al P.M.R., P. Costache, Oh.
P.M.R., Ştefan Voitec, vice­ Diaconescu, dr. Voinea Mari-
nescu, I. Mineu, AAarcel Popes­
preşedinte al Consiliului de Mi­ cu, A. Vijoli, miniştri, deputat!
niştri, membru supleant al Bi­ în Marea Adunare Naţională,
roului Politic al C.C. al P.M.R.. funcţionari superiori de stat,
Grigore Preoteasa, ministrul conducători ai organizaţiilor
Afacerilor Externe, membru al obşteşti, numeroşi reprezentanţi
ai oamenilor muncii din între­
C.C. al P.M.R., Filio Gelt, mem­
bru în Prezidiul Marii Adună"? prinderile şi instituţiile Capita­
Naţionale.
lei.
Din delegaţie face parte de
asemenea tov. Iosif Puvac, am­
basadorul R. P. Romîne la
Berlin.

cu 94 tone. Cît priveşte angajamentul trecînd de pe un transportor pe Delegaţia este însoţită /le Au fost de fată şefii unor mi­

luat la începutul lunii martie de a da altul, cărbunele este dus pînă funcţionari superiori de sfat, siuni diplomatice acreditat! Ia
4.000 tone de cărbune în cinstea zilei la rostogolul din galeria de experţi, ziarişti. Bucureşti, personalul Ambasa­
de I Mai, şi acesta a fost depăşit la transport pe puţ. dei Republicii Democrate Ger­
rîndul lui cu 3.265 tone de cărbune. împreună cu delegaţia a ple­ mane în R. P. Romînă şi alţi
Pe un front lung de peste 50 cat de asemenea Georg St«’-
de metri, sclipea în întuneric lu­ ambasadorul R. D. Germane la

La aceste realizări remarcabile, şi-au mina palidă a lămpilor de mină. Bucureşti. membri ai corpului diplomatic.

adus o contribuţie deosebită brigă­ Perforatoarele electrice duduiau Un vast program de construcţii industriale
zile conduse de minerii Peter Moise, înfundat. Mînuite cu pricepere
de către mineri, burghiile lor se
Cornel Cenuşe, Mihai Crăsuc, loan
Marian IX, Victor Codrea şi loan Candidatul de partid Florea Mioc, şeful brigăzii de tineret înfundau cu repeziciune în stra­ HRISTOS MIHALOIANIS destinate producţiei de bunuri alimentare
Tripon. tul negru de cărbune. Frontul şef de echipă la fabrica de
Spre mină... de lucru era pregătit pentru aglomerare din Combinatul La Vatra Dornei, în mijlocul uneia dintre cele mai bogate
FURNALIŞTII HUNEDOREN! ş = = - puşcare. regiuni din ţară în păşuni, a intrat de curînd în funcţiune o fa­
şi-an îndeplinit integral angajamentele Drumul dc la Brad spre ex­ siderurgic Hunedoara brică modernă de lactoză şi brin zeţari superioare. In ultimul
ploatarea carboniferă Ţebea, Munca în abataj, dirijată cu timp a intrat de asemenea în funcţiune o altă mare întreprinde­
. In după amiaza zilei de 25 martie, furnaliştii de la furnalele 1, 2 şl 4 l-am făcut pe jos. După ce am pricepere de şeful brigăzii, can­ NICOLAE BOTA re alimentară: fabrica de paste făinoase din Timişoara.
ieşit din oraş, am cotit-o de pe didatul de partid Florea Mihoc, muncitor tîmplar la
I( ale Combinatului siderurgic Hunedoa ra, raportau îndeplinirea angajamen- şosea la stingă şi am luat-o se desfăşura în mod ritmic. întreprinderea „1 Mai" Deva. I’ In următoarele două luni va fi dat în folosinţă frigoriferul
# tutui de a da pînă la 1 Mai 5.500 tone fontă peste plan. In urma acestei pieptiş pe o cărăruie care aci se de la Iaşi, care va avea o capacitate de refrigerare şi congelare
f realizări, ei s-au angajat să mai dea pînă la 1 Mai încă 1.050 tone fontă apropie aci se depărtează de Fiecare miner ştia precis ce are Ziua solidarităjij de 3000 de tone. Rină la sfîrşi tul trimestrului III va fi termi­
\ peste plan. funicularut ce transportă, in cu­ de făcut. Cîţiva mineri băteau nată construcţia altor frigorifere la Focşani, Tecuci şi Lupeni.
i! In ziua de 23 a lunii aprilie, din calculele economistului secţiei, a re- pele sale, cărbunele de la Ţebea găuri, unii transportau lemn, al­ Fabrica de zahăr de la Livezi, care se construieşte cu ajuto­
la Brad. ţii armau, iar o parte dădeau rul specialiştilor şi cu utilaje din R. D. Germană, va intra în
I ieşit că şi acest nou angajament a fost îndeplinit. Pînă la acea dată, fur- cărbunele pe scoc. funcţiune la începutul lunii sep tembţrie. Tot în penultimul tri­
1 naliştil de la secţia furnale vechi au dat patriei peste plan, 6.550,17 tone Cărăruia aici urcă, aici co­ mestru al anului va fi dat în folosinţă la Bacău cel mai
1fontă. Concomitent cu sporirea producţiei de metal, furnaliştii au sporit in- boară. Ea trece prin livezi de Frontul era gata pentru puş­ mare şi mai modern abator din ţară.
; dicele de utilizare a volumului util al furnalelor cu 24,7 la sută, au realizat pomi înfloriţi, poieni înverzite care. Şeful brigăzii, înainte ca
economii la preţul de cost în valoare de 1.919.000, au redus declasatele la ce îţi incintă ochiul cu frumu­ artificierul să se apuce de trea­ Programul de construcţii industriale destinate producţiei
2,74 la sută şi au realizat o sporire a productivităţii muncii de 9,76 la sută seţea lor şi face să-ţi tresalte bă mai făcu odată un control de bunuri alimentare din acest an va fi încheiat prin intrarea
inima de bucurie şi optimism. pentru a se convinge că totul în funcţiune a fabricii de biscuiţi de la Timişoara, prevăzută
f faţă de plan. Natura trezită la viaţă te face este în ordine. pentru o producţie zilnică de 10 tone de biscuiţi, şi prin repu­
să uiţi de oboseala ce ţi-o pro­ nerea în funcţiune a întreprinde rii de mezeluri şi conserve de
) Toate aceste realizări s-au datorat muncii însufleţite şl complexului de voacă drumul. Şi, pe nesimţite, In dbataj îşi făcuse apariţia carne de la Sibiu. Lucrările de reconstrucţie şi de introdu­
L măsuri tehnico-organizatorice printre care pot fi amintite: cţuruirea calca- am străbătut drumul pînă la şi artificierul. Ne-am retras şi cere a unor procese tehnologice moderne, îi vor asigura un
mină. Am ajuns. ne-am adăpostit. Nu după mult spor de producţie de 14.000 cutii de conserve pe zi.
timp se auziră mai multe bubui­
In frontalul tineretului turi înfundate. Frontul fusese (Agerpres)
puşcat. Nu mult după aceea,
După ce am discutat cu ingi­ transportoarele duceau şuvoiul q j t ziua
nerul şef al exploatării, m-am de cărbune spre rostogol.

> Cruolulie,cmtivonutlareparecpaapraacetlioeri ladinoalLelue ­ detutrrinbaureţ,ia desîcnătrrceagreual furncaolelleocrtivdupaăl Maistrul abatajului

Aci, l-am înlîlnit pe maistrul

p(engriafiac, sroersptaecttapreeastedozpălraiin încă1r.7că2t0urii pfruerpnaalrealoţrieiş,i aelvteilde.entiindu-se şefii îndreptat spre mină, la sectorul acestui abataj frontal, tînărul internaţionale cu tineretul 30 aprilie 1949. Au trecui 8 din Blaj, Viorica Ionaş este
II. Gheorghe Bînţu, care este şi se­ !ani, de cînd, pentru prima dată, elevă în anul II la centrul *c>
tone de cărbune cocsificabil şi de echipă Simion Feher, Vasile cretarul comitetului U.T.M. pe , -ii f a fluturat cravata roşie de pio­ lar agricol din Blaj, jar Ana
C ărbune pentru cocsgic din Hunedoara. însoţit de şeful sectorului, mină. El ne-a relatat pe scurt nier, părticică din steagul de Barna este membră a întovără­
l-a livrat Combinatului siderur­ Hagăn, muncitorii Vasile Man- ing. Vasile Neagoie, am coborît din colonii luptă al clasei muncitoare. şirii agricole din Roşia de Se-
(Continuare in pag. 3-a)
La acest succes şi-a adus con­ ciu, Radu Udrea şi alţii. în adincul minei. Ne-am îndrep­ Miercuri după-amiază, a avut Puţini ia număr erau pe a- caş. Cu tineri ca aceştia şi cu
tat spre frontalul tineretului, care loc la clubul „Cooperatorul“

C O LE C T IV IŞT II din Devia, o conferinţă cu ocazia tunci purtătorii cravatei roşii. mulţi alţii, unitatea noastră de
Zilei solidarităţii internaţionale pionieri s-a mîndrit si se mîn-
din Peşteniţct au împărţit cu tineretul din colonii şi ţările După un an de la înfiinţarea dreşte pe bună dreptate.
dependente. primului detaşament de pionieri
cresc • noi• primul avans bănesc în Bucureşti, şi ia elevii şcolii La 30 aprilie !957 se împli­
Peste 250 tineri şi tinere au ¦mixte de 7 ani din Roşia de Se- nesc 8 ani de la înfiinţarea or­
oameni Zilele trecute colectiviştii din ¦ascultat cu deosebit interes con­ caş dîn raionul Sebeş, a apărut ganizaţiei de pionieri din Repu­
Peşteniţa iau împărţit primul a- ferinţa, expusă de tov. Paras- blica Populară Romînă şi 7 ani
chiva Costinas, secretară a Co­ cravata de pionier. N am iost de la înfiinţarea unităţii de pio­
vans bănesc din acest an. Din mitetului regional U.T.M. Par­ pionier. Am fost însă. chiar de nieri nr. 29 din şcoala noastră.
ticipanţii la oonferinţă şi-au ma­ Aceste două mari evenimente
Brigada a 11-a fruntaşă atentă a maiştrilor cu o înaltă în producţie. Printre cei care veniturile băneşti realizate de nifestat solidaritatea cu tinerii atunci, instructor superior. îmi din viata elevilor — pe care Ie
pe şantier calificare, ei se pregătesc să au fost recompensaţi cu materi­ la începutul anului şi pînă în din ţările coloniale şi depen­ amintesc de clipele acelea de sărbătorim în acelaşi timp —
devină muncitori de nădejde ai al sportiv, (maieuri, chiloţi, că­ prezent au repartizat pentru dente. parcă s-ar fi petrecut nu de sînt întîmpinate cu bucurie de
măşi, etc.) se află brigadierii mărirea fondului de bază suma mult. cei mai mici locuitori ai comu­
Despre brigada Il-a condusă şantierului. In luna aceasta, nu­ Ştefan Popescu, Florica Bărbuţ de 10.500 lei, iar restul s-a îm­ După conferinţă a urmat un nei Roşia de Secas.
de Marin Păunescu s-a dus mărul brigadierilor care se ca­ şi alţii. De remarcat este fap-. părţit ca avans colectiviştilor, frumos program artistic, prezen­ Elevii Lucia Fojică, Viorica
faima. Ea deţine drapelul de lifică a crescut la 100. Dintre revenind cîte 6 lei la zi-muncă. tat de elevii şcolii profesionale Ionaş, Ion Spătăceanu. Nicolae IULIAN IONAŞ
tul că tinerii din brigada a ll-a din oraşul Deva.
brigadă fruntaşă pe şantier aceştia, 31 de brigadieri au şi Colectivistul Pătruţ Drago- Damian şi aitii, au fose printre instructor superior de pionieri
încă de la 15 februarie. Acum, primit zilele trecute carnete de care deţin drapelul de fruntaşi tesc a primit drept avans pen­ primii elevi ai scolii noastre
lucrează la construirea unui muncitori calificaţi în meseriile tru zilele-muncă efectuate suma comuna Roşia de Secaş,
pod. La acest loc de muncă se de zidari, dulgheri, montori şi pe şantier, toţi au primit ase­ de 685 lei, loan Petrescu a care au devenit pionieri. Azi raionul Sebeş
menea echipament. primit un avans de 595 lei, iar Emilian Spătăceanu este elev
află şi drapelul, pentru care mecanici de utilaje. Cozac Vîrvoni a primit 425 lei. în clasa a X-a la Şcoala medie
Pentru a schimba aspectul Avansuri asemănătoare au pri­
tinerii din brigadă muncesc Un sprijin efectiv în califica­ mit şi alţi colectivişti care au
taberei, precum şi pentru alte muncit cu hărnicie în gospodă­
pentru a-l menţine. Faptele do­ rea brigadierilor l-a dat mais­ acţiuni gospodăreşti, tinerii bri­ r~xr v o ç r a o - o o o o o o o o o o o o o o o o -0-0 OUOOOOOO: OOO-OOOOOOI OOOOo- o OCT'O"'OOOO*OOO"OOOO'0“0‘OO0~0' OOO-OOOOOOO1
gadieri de la şantierul bluming ria colectivă.
vedesc că-l vor menţine. Au trul Constantin Truţă. lui mondial un număr de 10 şar­
au prestat pînă în prezent peste DOINA ARDELEANU je pregătite de ei. La înfrumuse­
terminat unele lucrări de tur­ 3.500 ore de muncă voluntară. ţarea oraşului-gazdă a festivalu­
nare încă de la 22 aprilie, Acţiuni gospodăreşti corespondentă lui regional, elevii de la grupul
şcolar vor efectua cei puţin
deşi turnarea era prevăzută să Tinerii de pe şantierul blu- 10.000 ore de muncă voluntară.

se efectueze pînă la sfîrşitul mingutui¦s-au angajat, ca în Parcul tineretului

! lunii. In momentul de faţă, ti­ cinstea zilei de 1 Mai şi a fes­ La chemarea lansată de Comi­ Petroşani. Zilnic, brigăzi locale Comitetul organizaţiei de bază
tetul regional U.T.M. Hunedoa­ de tineret înfrumuseţează străzi­ de la mina Lupeni se preocupă
SITU A ŢIA L U C R Ă R IL O Rnerii din această brigadă dau tivalului regional şi mondial al ra, sosesc în fiecare zi noi şi noi le, locurile virane, plantează îndeaproape de organizarea tim­
răspunsuri. Ele vorbesc despre pomi, sădesc flori. pului liber al tineretului. Săptă­
bătălia pentru terminarea pînă tinerelului să schimbe aspectul agricole de primăvară munca entuziastă a tineretului mîna!, la clubul miner se ţin
hunedorean în cinstea festivalu­ Tinerii din organizaţiile de „Joi ale festivalului“, se organi­
la 1 Mai a angajamentului taberei. Pentru aceasta, ei au lui prieteniei şi tinereţii de la bază „Şantierul tineretului zează discuţii pe brigăzi despre
5 luat. Trebuie menţionat că a- trecut ta amenajarea unei tera­ Aăoscova. Uricani“, „ Filatura Lupeni”, pregătirile şi felul cum este în-
Iceste lucrări au fost planificate Timpul ploios din ultimele zile a ţarea porumbului. Să se dea o deose­ „U.R.U.M.P.“ şi „Termocentrala tîmpinat festivalul. Prin munca
pentru luna mai. se de dans. încetinit ritmul însămînţărilor de pri­ bită atenţie însămînţării porumbului hi­ Răspuns din raionul Paroşeni“, aplică cu entuziasm voluntară a utemiştilor s-au ame­
măvară. Săptămîna trecută au mâi fost brid ; în acest scop e bine ca schimbul Petroşani iniţiativa celor de la „Progresul” najat şi 2 terenuri sportive, unul
Pînă în prezent, s-au tran­ arate 90.000 ha. şi îrisămînţate aproape seminţei obişnuite de porumb cu să- Brăila de a-şi face locul dc mun­ în curtea clubului miner, iar al­
300.000 ha. Pe întreaga ţară pînă la mînţă hibridă să fie terminat în cîteva „Vom munci astfel ca angaja­ că cît mai frumos şi mai curat. tul la căminul tineretului. Creşte
sportat la locul unde se ame­ 20 aprilie planul arăturilor de primă­ zile. In acelaşi timp să se urgenteze/ mentele ce ni le-am luat de a da neîncetat numărul purtătorilor
vară a fost realizat în proporţie de 90 amenajarea terenurilor pentru cultura peste plan pînă la deschiderea Tot mai multe realizări insignei „Prieten al cărţii“ . Pînă
najează terasa peste 1.000 m.c. la sută, iar al semănăturilor de 55 la porumbului irigat. festivalului. 23.000 tone de căr­ în ziua cînd la Moscova se vor
sută. In regiunea Craiova s-a însămin- bune, să devină fapte“ aşa în­ Şi elevii de ia Grupul şcolar întîlni solii tineretului, la mina
Rezultatele muncii acestei pâniînt. ţat peste 84 la sută din suprafaţa pla­ Semănăturile de porumb executate cepe răspunsul tinerilor din ra­ profesional din oraşul Hunedoara Lupeni, pe pieptul a încă 320 de
brigăzi se datoresc în primul Tot pentru înfrumuseţarea nificată, iar în regiunile Piteşti peste înainte de căderea ploilor şi care nu ionul Petroşani. au răspuns chemării Comitetului tineri va străluci această insignă.
rind voinţei şi elanului tinerilor taberei au fost plantaţi 30 de 77 la sută şi Hunedoara 70 la sută. au răsărit, iar terenul a prins crustă regional U.T.M. Ei s-au angajat
Nicolae Petreseu, loan Stoian. pomi decorativi pe aleele tabe­ la suprafaţă, să fie grăpat cu grape Printre alte acţiuni, ei şi-au ca să nu aibă nici o absenţă ne­ Minerii din Lupeni vor să-şi
Porumbul a fost însămînţat pe a- stelate sau să se treacă cu tăvălugi propus mărirea numărului brigă­ motivată de la orele de ours şi aibă şi un parc al lor pe care-1
Gheorghe Casapu şi alţii. rei şi s-a prestat muncă pentru proape 1.700.000 ha. (45 la sută zilor U.T.M. cu 60 şi a posturilor practică şi să amenajeze un ca­ vor denumi „Parcul tineretului“.
cu cuie. binet tehnic, necesar bunei des­ In prezent, pot fi văzuţi în tim­
amenajarea a 4 rondouri de >¦')¦ îndată. ce timpul va începe să se utemiste de control cu 41. De a- făşurări a învătămîntului din pul lor liber lucrînd aici zeci de
100 de tineri se califică flori. Acum tinerii lucrează la In fruntea lucrărilor agricole de pri- semenea, vor strînge o cantitate şcoală. tineri care sapă, nivelează tere­
încălzească, cultivatorii de legume tre­ de 496.000 kg. fier vechi. Ca nul sau aranjează rondouri. A-,
In aceste zile una din preo­ construirea unei popicării. măvară sînt gospodăriile agricole co­ buie să înceapă transplantarea răsadu­ răspuns la chemarea Comitetu­ In prezent, ei îşi nivelează
lective care au îndeplinit planul însă- rilor în cîmp. lui orăşenesc U.T.M. Bacău, s-a curtea şcolii şi o înfrumuseţează cestea sînt numai cîteva din ac­
cupările principale ale condu- O iniţiativă frumoasă a bri­ inînţărilor în proporţie de aproape 63 iniţiat o întrecere pentru „cel cu spaţii verzi. De jur împrejur
la sută. Inginerii şi tehnicienii agronomi din mai frumos oraş“ din raionul au plantat pomi fructiferi şj ţiunile tinerilor de la mina Lu­
\ cerii şantierului este calificarea gadierilor a fost şi aceea de a ; regiunea noastră au obligaţia -să în­ decorativi.
brigadierilor, la locul de mun­ ¦colecta fier vechi. Astfel, ei au Condiţiile climaterice actuale permit drume unităţile socialiste din agricul­ peni, în cinstea festivalului.
desfăşurarea lucrărilor agricole de pri­ tură şi ţăranii muncitori individuali Ucenicii otelari şi furnalişti
că. Pentru aceasta s-au luat colectat şi predat I.C.M.-ului măvară în bune condiţii. Este nece­ pentru a controla dacă porumbul în- vor elabora în cinstea festivalu-
sar să se termine cît mai repede însă- sămînfat înainte de căderea ploilor nu
măsuri ca, mai întii, fiecare pînă la această dată o cantita­ mînţarea lioarei-soarelui, inului şi cîne- a putrezit. In cazul că sămînţa a pu­
pei, şi să se continue intens însăinîn- trezit, va trebui însăminţată din nou.
tînăr să-şi însuşească noţiunile te de 5.000 kg. fier vechi. Cu
elementare ale meseriei pe care fondurile obţinute din vînzarea
şi-a ales-o. Şi aceasta se face fierului, s-a procurat material
în cadrul brigăzii sub îndruma­ sportiv pentru tinerii evidenţiaţi

rea maiştrilor. După un timp, ,4

ei sînt repartizaţi la diferite

sectoare unde sub îndrumarea