Page 76 - 1957-04
P. 76
Pag. 2 D P I'M UL SOCI Al ÎS MU LUI Nr. 737
Pe teme actuaSe din Valea Jiului Com baterea vierm ilor Pe marginea
PRODUCŢIE CANTITATIVĂ, din pepinierele de viţă conferinţei regionale .0 R. L,
dar şi de calitate mai bună
Solul este populat de o serie de in lerii în interiorul butaşilor sau prin Abia după ce s-au scurs cîteva zile ţiune dăunătoare asupra urechilor şi
secte care îşi petrec o parte din viaţă roaderea rădăcinilor tinere. Larvele au
Ridicarea continuă a produc tului admis de cenuşă are de a- penalizată pentru şistul vizibil, în pămînt şi se hrănesc cu rădăcinile lungimea de 2,5 cm., corp cilindric, de la conferinţa specialiştilor hune- a timpanelor la întreprinderea din
tivităţii muncii, precum şi redu semeni serioase repercursiuni a- ar fi normal ca aceasta să se plantelor. Pagubele provocate de aces format din mai multe inele. Corpul doreni, ne dăm seama de însemnăta Gura-Barza. Este o sarcină importan
cerea preţului de cost sînt strîns supra preţului de cost. răsfrîngă numai asupra celor tea pot fi parţiale, cînd în sol este un este subţire la ambele extremităţi şi tea acestui eveniment. Pe cînd în anul tă a medicului specialist din întreprin
legate de creşterea cantitativă oare nu aleg cum trebuie şistul- număr mai mic de larve, sau chiar acoperit de un tegument tare cornos, 1944, în Deva era un singur medic dere, ca, mînă în mînă cu organele
a producţiei şi mai ales de îm La începutul lunii trecute, a Ar fi necesar să se ia probe din totale cînd ele sînt în număr mare. de culoare gălbuie sau brună-gălbuie care practica specialitatea noastră, azi de resort să rezolve probleme im
bunătăţirea calităţii acesteia. Cu avut loc o consfătuire între mi fiecare loc de muncă spre a se lucioasă. sînt trei O.R.L.-işti, o secţie de adulţi portante de protecţia muncii. Profe
nerii din Valea Jiului şi o de Cărăbuşul de mai
atît mai importantă este pro legaţie a cocaarilor din Hune vedea care dă cărbune murdar. In pepinierele de viţă, mai frecvent Combaterea viermilor cu 20 paturi şi o subsecţie la copii. In sorii universitari, oaspeţi la consfă
blema calităţii, cu cît în prezent doara. In cadrul acestei consfă Astfel s-ar mări interesul brigă se întîlnesc larvele cărăbuşului de mai regiunea noastră au fost în total 3 tuire, ne-au împărtăşit mijloace preţioa
se pune accentul pe creşterea tuiri, au fost elaborate sarcini zilor noastre pentru obţinerea u- şi a viermelui sîrmă. Pagubele cele mai Pentru a se cunoaşte speciile de lar medici de specialitate, iar astăzi sînt se de a combate acţiunea zgomotu
productivităţii muncii şi mai a- precise pentru asigurarea can nui cărbune cît mai bun, cali mari sînt provocate de larvele cără vă care populează solul, precum şi nu 12. Şi iată că condiţiunile obiective lui, ca de exem plu: căşti moderne,
las a reducerii preţului de cost. tităţilor sporite de cărbune pen tativ. buşului de mai. Atacul lor la viţele din mărul lor la m.p. se fac din toamnă de acum permit să se adune mai mulţi antifoane, care sînt predate clinicilor
Faptele arată că deşi planul tri tru cocs necesar celui mai mare pepiniere se manifestă prin roadere, în (în septembrie) sondaje (gropi) cu specialişti şi să-şi prezinte cîte un re de specialitate spre a fi încercate şi
mestrului I a fost depăşit de furnal din ţară, precum şi livră Problema unei producţii de formă de spirală, a scoarţei butaşilor laturile de 1 metru şi adînci de 50— ferat. Politica sanitară a ţării noastre, verificate.
exploatările noastre cu peste rii cărbunilor de calitate cît mai calitate, trebuie să fie serios a- începînd de la bază spre vîrf. Viţele 60 cm., iar păinîntul scos se cerce nu se opreşte aci. Aşa cum a arătat
14.000 tone cărbune, totuşi pre superioară. Dacă în privinţa can nalizată de colectivele mine atacate mai puţin sînt stînjenite în tează cu atenţie adunînd toate larvele tov. dr. Simion Cotta, medic şef al Comunicarea tov. dr. Popovici din
ţul de cost se menţine ridicat. tităţii, de atunci, s-au făcut paşi lor noastre. Şi aceasta este per creştere, lăstarii daţi din altoi, rămîn existente. La o suprafaţă de 1 ha. se regiunii Hunedoara. în cuvîntul său, Deva, ne-a prezentat o metodă de tra
0 cauză importantă este calita însemnaţi, problema calităţii fect posibil > în condiţiile ac mici, iar rădăcinile se formează numai fac 3—4 sondaje. la deschiderea conferinţei O.R.L., se tament a inflamaţiilor urechii medii,
tea slabă a cărbunelui extras, însă nu a fost rezolvată defi tuale. îndeosebi trebuie com în partea unde a rămas scoarţa atunci tinde spre lărgirea reţelei 0.R.L. şi prin introducerea medicamentelor prin
mai cu seamă luna trecută, pen nitiv. bătută atitudinea unor maiştri cînd atacul a început de la bază. Este Substanţele folosite pentru combate mărirea numărului paturilor, acolo electricitate.
tru care minele trebuie să su mineri, oare pentru a-şi realiza recomandabil ca în toamnă, la clasare, re, care dau cele mai bune rezultate, unde este nevoie. Iată' prima însem
porte serioase penalizări. Aşa Planurile de măsuri tehnico- numărul de vagonete preliminat, acest material, fiind depreciat, să se sînt hexacloranul (nitroxan) şi D.D.T. nătate a conferinţei. Este oarecare negativism în rîndul
de exemplu, mina Petrila are organizatorice elaborate pe fie lasă să soape şi şist vizibil. înlăture ca necorespunzător, iar în ca Acestea se administrează la planta tehnicienilor, în privinţa acţiunii dău
260.000 lei penalizare, iar mi care mină, prevăd ca un punct Pentru îmbunătăţirea calităţii, zul cînd atacul se produce pe toată rea viţelor în bilon, prin prăfuire cu Medicul de astăzi a ieşit din prin nătoare a zgomotului asupra urechi
nele Lonea şi Aninoasa, pentru important îmbunătăţirea consi organele sindicale şi de tineret, suprafaţa, viţele să fie distruse prin ajutorul prăfuitoarelor de spate sau în cipiul curativist vechi şi merge spre lor telefonistelor la centralele telefo
depăşirea conţinutului de şist derabilă a calităţii producţiei. sub permanenta îndrumare a or veştezirea totală a lăstarilor. lipsa acestora cu săculeţe confecţionate lărgirea profilacticului, a prevenirii. O nice. Cercetările făcute pe teren, au
din producţia lor, au fost pe ganizaţiilor de partid, au da din tifon, de 25 cm. lăţime şi 35—40 dovadă a acestui principiu este accen arătat existenţa dăunătoare a acestor
nalizate cu 109.000 lei şi res La mina Lupeni, de exemplu, toria de a desfăşura o intensă Larvele cărăbuşului de mai au cu cm. lungime. Pentru a obţine o pră tuarea importanţei sanepidurilor, insti noxe. Am ilustrat diferite zgomote
pectiv cu 177.000 lei. Penaliză aplicarea acestor măsuri a a- muncă de agitaţie în rîndul loarea albă-gălbuie de 3—5 cm. lun fuire cît mai uniformă este bine ca tuţii importante pentru prevenirea şi (apel, apel interurban, descărcări elec
rile acestea, oare grevează în dus imediat şi o îmbunătăţire a muncitorilor şi tehnicienilor. gime, curbate la mijloc, cu cap gal- pînza să fie dublă, avînd în acest fel combaterea bolilor. Prezentarea refera trice, etc.), prin redarea lor din bandă
mod serios reducerea preţului de calităţii cărbunelui. Aici s-au Forma de agitaţie prin confe şl o rezistenţă mai mare. După ce s-a telor de către medicii O.R.L.-işti din de magnetofon.
cost, puteau fi înlăturate în ma luat măsuri ca alegerea şistului rinţe cu caracter eduoativ-ştiin- ben-bruniu, bine dezvoltat. Picioarele tăiat bilonul înainte de a se aşeza regiune reflectează Intrutotul acest
re măsură, dacă din partea con vizibil să se facă mai efioace, ţific este deosebit de indicată. dinainte sînt în număr de trei pere viţele, sau după ce acestea au fost principiu profilactic. Referatul tov. Dr. Interesantă a fost comunicarea tov.
ducerilor tehnice ale minelor ar începînd de la locurile de mun chi, inegal dezvoltate. Abdomenul la aşezate, se prăfuieşte solul, apoi se Alberth, despre aspectul diferitelor boli dr. Mălai din Hunedoara, care a -a-
fi existat un control mai rigu că. Maiştrii mineri au fost 0- Pe lîngă creşterea cantitati partea posterioară are forma unui fund aşează viţele şi se acoperă cu pămînt la mina Lupeni, ne-a arătat direcţia rătat diferite aspecte ale inflamaţiilor
ros şi o exigenţă mai mare pen bligaţi să controleze mai activ vă a producţiei, îmbunătăţirea de sac. prăfuit mai înainte. în care trebuie să meargă medicul de nazale la furnaliştii din Hunedoara.
tru calitatea producţiei. modul cum se alege şistul şi astăzi pentru a găsi cauza îmbolnă'
să recepţioneze brigăzilor numai oalităţii ei, trebuie să, devină o Viermii— sîrmă La un hectar de pepinieră se va virilor. Medicul de specialitate O.R.L. Coborîrea cadrelor universitare la
Se aduce drept justif'oare, si producţia de calitate. De ase preocupare permanentă a fiecă folosi 60—80 kg. hexacloran avînd gri trebuie să se ataşeze muncii uriaşe ce nivelul „provinciei" a fost înainte de
tuaţia geologică a straielor de meni, o parte a stratului 3 sud rui muncitor, tehnician şi ingi Aceştia atacă viţele mai rar. Atacul jă ca prăfulrea să se facă cît mai u- se duce la minele de cărbuni din Va 23 August 1944 de neînchipuit. Iată
cărbune oare prezintă frecvente care era murdar, a fost scoasă ner din minele Văii Jiului. se manifestă prin formarea unor ga niform. Ing. GHEORGHE ILIESCU lea Jiului. Coborîrea medicului în a profesorul, pedagogul de tip nou, a
intercalaţii de steril friabil ce din exploatare. dîncul minelor, aduce cu sine cunoaş coborît pînă la nivelul oraşului nostru,
nu se pot separa de masa căr Ing. GH. DUMITRESCU [JN POP terea temeinică a minelor şi posibili prin prezenţa celor 11 cadre univer
bunelui curat. La Lonea, în une Şi la minele Lonea şi Petrila tatea studierii micro-climatului la lo sitare (profesori, conferenţiari, asis
le zone ale stratului 3, pre au fost luate măsuri menite să La cooperativa „Moţul" din Baia de Criş nou construit cui de muncă. Merită atenţie şi refe
cum şi la Uricarn, cărbunele ducă la îmbunătăţirea calitativă râtul tovarăşului dr. Ţînţăreanu tenţi), în frunte cu tov. prof. Teţiu şi
este amestecat cu multă argilă a producţiei. Rezultatele aplică încă de mai mult timp, ce De aci am putut învăţa că bo Racoveanu, şefii clinicelor O.R.L. din
friabilă greu de ales însă care rii acestor măsuri se văd de pe tăţenii din satul Ocolişul Mare, Iile trebuie căutate şi depistate de tim Bucureşti, care, în cuvîntările lor, ros
în multe oazuri se poate puşca acum pentru că, în numai cîteva comuna Bretea-Strei, raionul puriu, în fragedă tinereţe, ca să putem tite cu ocazia discuţiilor, au dat direc
separat şi deci alege. Nu mai zile, conţinutul de cenuşă la căr Haţeg, şi-au pus în gînd să lupta împotriva lor. Cîţi bolnavi, surzi tive şi sfaturi importante specialiştilor
poate fi vorba însă de condiţii bunele blocuri a scăzut cu a- sau surdo-muţi, am văzut în practica hunedoreni. Iată a treia importanţă a
proape 5 la sută, ceea ce repre acestei consfătuiri.
zintă un succes.
Specialiştii noştri de O.R.L’., îmbo
găţiţi după această şedinţă cu un nou
„obiective” atunci cînd din ne Odată cu discuţiile purtate la Cooperatorul Ni- construiască un pod peste apa de fiecare zi, care, cu îngrijire adec bagaj de cunoştinţe, păşesc cu mai
glijenţa încărcătorilor de la bun- toate minele, pe marginea nou colae Enciu lucrea vată şi timpurie, ar fi putut să fie mare siguranţă şi avînt spre viitor,
căre, sau a lipsei de suprave lui sistem de salarizare, munci ză la maşina de cu oare curge prin comună. In cin salvaţi. în munca de apărare şi întărire a să
ghere din partea maiştrilor mi torii au făcut preţioase propu sut talpă. Este frun stea lui 1 Mai, prin munca lor nătăţii oamenilor muncii din ţara noas
neri, în multe din vagonetele neri. Trebuie reţinută mai ales taş în producţie şi proprie, şi-au îndeplinit aceas Referatul tov. Vaida a atras a- tră
extrase din mina Petrila sau propunerea minerului Vasile are depăşiri de plan tă dorin+ă. tenţia noastră asupra unei noxe im
Lonea, se găsesc bucăţi mari Hriţoani, de la mina Uricani, portante zgomotul ce exercită o ac Dr. KILENYI LAD1SLAU
cuprinse între 20— V. COCHEC1 medic specialist O.R.L.
corespondent
de şist oare puteau fi foarte care a cerut ca sistemul de sala $3 30 la sută.
In clişeu : frunta
bine alese în subteran. La mina rizare să fie astfel întocmit, în- O valoroasă moştenire pedagogică
Lonea, preţul pe tona de cărbu cît să cointereseze direct mun şul Nicolae Enciu,
ne extras a crescut cu 5,44 lei citorii, nu numai pentru obţi
lucrînd la maşina
ca urmare a slabei calităţi a nerea unei producţii sporite can de cusut talpă. DIDACTICA M A G N A "
producţiei- La mina Uricani, de titativ dar şi calitativ. II
păşirea cu 1,5 la sută a conţinu —Dacă mina întreagă este
• t...... Iwli'irrlnOUi b -e.ij
Recent s-au împlinit 365 de progresiste pentru acel timp, şi prin revelaţie. E uşor de se-
in atentia T.RC.L.H. Deva zisat aci influenţa empirismu
ani de la naşterea pedagogului întrucît propovăduia egalitarism lui, a raţionalismului, precum
In acest an s-a început in oraşul ductă au fost instalaţi în 20 de zile. ceh Ian Amos Komenski (cu şi echitate socială (nu vor e-
noscut sub numele latinizat ne xista nici stăpîni, nici slugi... şi a creştinismului.
La baza operei „Didactica
Comenius). Tot în această toţi vor fi egali şi vor trăi ca Magna“ (Marea didactică) stă
Oeva, repararea străzilor, construirea Acum se tărăgănează şi pavarea a-
de locuinţe, canalizare, introducerea cestei străzi. Tot mai multe mărfuri iudustriale lună se împlinesc şi 300 ani de 3 0 0 de ani concepţia sa filozofică enciclo
luminii electrice etc. Un fapt mai grăitor al acestor ne la apariţa lucrării sale „Didac de la apariţia lucrării.I* pedică („pansofia“) cu care în
vîndute ţărănimii muncitoare tica M agna“. cepe însăşi definiţia ei — „ar
Trustul regional de construcţii lo glijenţe, se petrece şi la Spitalul de fraţii şi surorile...) şi lupta îm ta universală de a învăţa pe
cale Hunedoara-Deva, care execută copii din Deva. Din pricina proastei Cooperaţia aduce la sate tot In trimestrul care s a înche La această îndoită sărbătorire potriva proprietăţii private. A- toţii toate“. Insă Komenski nu
instalaţii a conductelor pentru co mai multe mărfuri. Numai în iat au şi fost luate numeroase se cuvine ca cei care muncim ceastă sectă era mai de grabă a utilizat noţiunea de didactică
majoritatea acestor lucrări, nu se •1956 volumul mărfurilor indus pe ogorul şcolii să ne plătim o mişcare populară, deoarece în accepţiunea de astăzi — ca
achită cu cinste de aceste sarcini. lectarea apelor murdare, acestea curg triale vîndute ţărănimii munci măsuri care au dus la îmbună tributul recunoştinţei faţă de cel membrii ei erau în general ţă parte componentă a pedagogiei
Cîteva fapte sînt elocvente în acest toare prin unităţile cooperaţiei care ne-a lăsat una din cele rani săraci şi meseriaşi, iar prin — ci didactica lui cuprinde
sens. in cantina şi grădina spitalului. de consum a fost cu 830 mi tăţirea actitivitătii. Astfel, pla mai valoroase moşteniri peda programul său se ridica nu nu
Pompa cu motor electric a fost pusă lioane lei mai mare decît în nul de desfacere a mărfurilor în gogice — „Didactica Magna“. mai împotriva dogmelor şi ce principiile generale de organi
In strada „D. Sturza" încă la înce în funcţiune numai pentru scurt timp. anul 1955. primele trei luni ale acestui an, Cu acest gînd am început în- remoniilor bisericii catolice, dar zare a învăţămîntului. adică
putul lunii ianuarie s-au efectuat să După ce s-a defectat, cu toate că a a fost realizat în proporţie de seilarea ideilor ce vor urma. şi împotriva nobilimii feudale. sistemul său pedagogic. In ea
fost anunţat de nenumărate ori, to Pe calea îndeplinirii hotărîri- aproape 103 la sută, planul de Prin propovăduirea echităţii şi Komenski a generalizat, sinteti
păturile necesare pentru instalaţia varăşul Ion Moţa, şeful şantierului, achizifii la principalele produse Ian Amos Komenski s-a năs egalităţii sociale, prin lupta îm
apeduct. Timp de 60 zile locuitorii nu a luat nici o măsură. lor plenarei C.C. al P.M.R. din în proporiie de 154,4 la sută, iar cut în 28 martie 1592 in Niw- potriva proprietăţii private, ca zat şi sistematizat, în mod crea
nu au putut face nici un transport decembrie 1956 cooperaţia de nitz, un sat din sud-vestul Mo- şi prin lupta pentru învăţămînt tor, experienţa pedagogică a e-
Colectivul de conducere al consum va desface în acest an planul producţiei proprii de raviei. Tatăl său. Martin Ko general, pentru tot poporul, pocii sale. Prin ideile sale ino
pe această stradă. Lemnele le-au T.R.C.L.H. Deva ar trebui să ia mă un volum de mărfuri cu peste 1 127,5 l.a sulă. Au sporit în spe menski era morar în acest sat secta „Fraţilor boemieni şi mo
cărat cu spatele. Şi cînd s-au re suri pentru lichidarea acestor atitu miliard 200 de milioane lei mai şi făcea parte din comunitatea ravi“ se situa pe linia de con vatoare, idei care indică gîndi-
dini de nepăsare şi tărăgănare. mare decît cel din anul 1956. cial cantităţile de produse ali „Fraţilor boemieni şi moravi“, cepţie a socialiştilor utopici. re avîntată, ea se situează la
început lucrările, abia în luna mar mentare şi materiale de con- sectă religioasă cu concepţii I. A. Komenski va deveni mai loc de cinste între operele peda
AUREL GHEORGHIŢA structii. (Agerpres). tîrziu membru şi apoi conducă gogiei clasice mondiale, iar au
tie, echipa de instalatori o zi lucra, corespondent tor al acestei secte. torul ei a fost considerat pe
iar 3—4 ba. Astfel, cei 50 m. de con bună dreptate un „Galileu al
Am făcut aceste precizări educaţiei“ şi părinte al didacti
v.-avot w. .mvnmumMjmmm fiindcă multe din principiile a-
cestei secte se vor reflecta în cei moderne.
Lărgirea sectorului socialist TOATE GOSPODĂRIILE COLECTIVE — care a dăunat multor gospodă concepţia sa filozofică şi se vor Pornind de la constatarea că
în agricultură depinde într-o rii colective este faptul că, co învedera în lucarea la care ne
mare măsură de felul cum gos E A N IV ELU L C E L O R F R U N T A ŞE lectiviştii nu au participat în referim („Didactica Magna“). şcoala timpului său „împuia“
podăriile agricole colective exis mod regulat la lucru. capul elevului cu „tot felul de fra
tente constituie pentru ţăranii află în prezent şi gospodăriile 215.480 lei din valorificarea astfel de condiţii de organizare Asupra concepţiei sale des
muncitori cu gospodării indivi colective din Miercurea, Apoldu produselor animale, iar cei din a muncii aplicarea tuturor regu Anul acesta gospodăriile co pre lume a mai avut o consi ze, aforisme, fără să arate însă
duale centre puternice de atrac de Sus, Jeledinti. Pricaz şi al Cîlnic, raionul Sebeş, aproape lilor agrotehnice şi zootehnice lective au de îndeplinit sarcini derabilă influenţă noua filozo lucrările“, Komenski propune
ţie, prin modul în care îşi gos- tele. 250.000 lei. nu a fost posibilă. Şj acest lucru importante privind obţinerea u- fie a naturii, din secolul XVI-
a avut repercursiuni asupra pro nor producţii sporite de cereale, XVII (Leonardo da Vinci, Gior- studierea lumii reale. De aceia
Dodăresc proprietatea obştească. Avînd terenuri bune pentru Un alt fapt pozitiv în activi ducţiei. Planificarea muncii şi legume şi produse animale. Ele dano Bruno, Campanella şi în tineretul va trebui „să cunoas
Nu trebuie uitat că, în munca tatea economică a gospodăriilor normele de producţie nu au fost trebuie să contribuie într-o mă special Bacon, a cărui operă
de convingere a ţăranilor mun cultura plantelor de cîmp, ma colective este şi acela că, para respectate în toate gospodăriile sură mai mare la asigurarea Komenski o califică „Marea re că şi să cerceteze lucrurile în
citori cu gospodării individuale, rea majoritate a gospodăriilor lel cu dezvoltarea sectoarelor colective. fondului centralizat al statului. naştere a ştiinţelor“). săşi şi nu să înveţe numai ob
colective din regiunea noastră de cîmp şi zootehnic, s-a acordat Pentru aceasta, inginerii şi teh servaţiile şi spusele altora des
exemplele concrete sînt cele mai şi-au îndreptat atentia în direc In unele ca cele din Rapoltu nicienii agronomi au datoria să Umanismul epocii Renaşterii pre lucruri“. Astfel ajunge Ko
indicate. Ţăranul muncitor este ţia sporirii producţiei vegetale. atentia cuvenită şi legumicul- Mare, Pianu de Sus şi Dobîrca, sprijine mai temeinic gospodă a exercitat de asemenea o in menski la ideia intuiţiei pe care
interesat să ştie cum se mun In planurile de cultură s-a pre turii. Veniturile obţinute de pe s-a făcut o risipă nepermisă de riile colective, contribuind la fluenţă asupra concepţiei filo a formulat-o ca principiu di
ceşte în gospodăria colectivă, văzut însămîntarea unor supra urma valorificării legumelor şi zile/muncă. consolidarea lor, îndrumîndu-le dactic şi a fundamentat-o din
este curios să afle cum trăieşte feţe mari cu plante cerealiere, zarzavaturilor de către colecti să aplice metodele agrotehnice zofice şi pedagogice a lui Ko punct de vedere filozofic. Acest
un colectivist şi ce avantaje ma- viştii din Deva, Sebeş, Pricaz, Rezultatele bune obţinute în şi zootehnice în mod diferenţiat. menski şi acest lucru se va con principiu a constituit şi consti
feriale îi aduce gospodăria co din care, griul şi porumbul 0- Miercurea şi altele, . constituie direcţia dezvoltării creşterii ani De asemenea, S.M.T.-urile tre cretiza în critica incisivă şi do tuie o mare achiziţie pentru di
lectivă. Iată de ce dezvoltarea cupă locurile de frunte. Sub în un îndemn pentru dezvoltarea malelor, puteau fi cu mult mai buie să acorde mai mult sprijin cumentată pe care Komenski o dactică si o contribuţie valoroa
şi consolidarea gospodăriilor drumarea inginerilor şi tehnicie sectorului legumicol şi de cele mari, dacă organele de partid gospodăriilor colective rămase va face învăţămîr.tului şcolaris- să Ia dezvoltarea procesului de
colective existente constituie nilor agronomi, colectiviştii au lalte gospodării colective. şi de stat, ar fi imprimat o ori în urmă, pentru a ajunge şi a- tic din timpul său. In numele
pentru organele şi organizaţiile aplicat în mare măsură regulile entare mai justă colectiviştilor. cestea la nivelul celor fruntaşe. acestui umanism el va cere ca predare. Un alt principiu pe
de partid şi organele de stat o agrotehnice prevăzute în plan, Toate aceste realizări au întă In gospodăriile colective din S-a observat că majoritatea lu şcolile să devină „adevărate a- care Komenski l-a formulat şi
problemă importantă, rezolva fapt care i-a ajutat să obţină, rit simţitor poziţia economică şi Dobîrca, Gîrbova, Reciu, Obreja, crătorilor din S.M.T. îşi limitea teliere de oameni vii“ în care
rea ei cu succes impulsionînd în ciuda timpului nefavorabil organizatorică a gospodăriilor Rapoltu Mare, Demsuş, dezvol ză activitatea la executarea con să se educe cele mai frumoase l-a fundamentat în această lu
ritmul de cooperativizare a a- din anul trecut, producţii mai colective din regiunea noastră. tarea sectorului zootehnic nu tractelor de lucrări. Aceasta trăsături umane, pe baza aten crare, este cel al accesibilităţii.
griculturii. mari cu 30—50 la sută ' decît s-a făcut în raport cu posibili constituie o limitare a înţelegerii Premiza de bază în rezolvarea
In munca de consolidare a tăţile existente, colectiviştii de rolului lor, şi datoria serviciului ţiei şi dragostei faţă de copil. acestui principiu este respecta
Analizînd stadiul de dezvolta cele realizate de ţăranii munci gospodăriilor colective, care a aici bazîndu-şi veniturile lor nu regional S.M.T. este să ia mă
re şi consolidare a gospodării dus la rezultate pozitive în ce mai pe seama producţiei vege suri urgente în aceasta privinţă. Aceste influente diverse prin rea celorlalte principii didactice
lor colective din regiunea noas tori cu ¦gospodării individuale. priveşte dezvoltarea sectorului tale.
tră, vom vedea că multe din ele Acest lucru a făcut posibil ca Lipsurile semnalate în activi provenienţă şi antagonice în e- şi claritatea predării. Elabora
au făcut progrese însemnate în gospodăriile colective din Pri socialist şi a producţiei agricole Activitatea desfăşurată în a- tatea unor gospodării colective, rea celorlalte principii didactice
ceea ce priveşte întărirea lor or- caz să împartă colectiviştilor în general au existat însă şi lip nul 1956 de goşpodăriile colec pot şi trebuie să fie remediate. senţa lor, vor determina contra
ganizatorico-economică. Cu spri pentru o zi muncă 12,400 kg. suri destul de mari, dintre care tive, a scos la iveală şi alte lip (al sistematizării, al însuşirii
jinul activ al organelor de par cereale boabe, cea din Turda? unele mai persistă şi acum. In u- suri. A existat şi mai există şi Organele în drept au datoria dicţiile din concepţia sa filozo temeinice şi durabi le, al însu
tid şi de stat, o serie de gospo 15 kg., cea din Sebeş 10,1U0 acum tendinţa de a împărţi pen şirii conştiente), reflectă pro
dării colective şi-au mărit nu nele gospodării, organizarea bri tru zilele-muncă cantităţi mari de ca paralel cu eforturile ce le de fică, ce se vor manifesta ca a-
mărul membrilor şi odată cu a- kg. iar cea din Spini 13,500 kg. găzilor şi echipelor lasă mult produse, iar pentru valorificare fundele sale cunoştinţe pedago
ceasla suprafeţele de teren. pun pentru formarea de noi uni fare şi în opera de la a cărei gice şi psihologice.
Privind sectorul zootehnic, de dorit. Consiliile de conducere foarte puţine. Din această cauză
As! fel, gospodăria colectivă trebue subliniat că şi îr. această şi organizaţiile de bază din gos tăţi agricole socialiste, să acor primă apariţie sărbătorim 300 ?
„Ilie Pintilie“ din Daia Romînă, direcţie, s-au înregistrat reali podăriile colective din Pianu de sumele de bani ce s-au împărţit,
raionul Sebeş, cuprinde 182 fa zări de seamă. In gospodăriile Sus, Beriu, Rapoltu /Mare, Do de grija cuvenită gospodăriilor ani. Astfel, în procesul cunoaş Cu tot caracterul contradicto
milii cu o suprafaţă de 790 hec colective mai vechi constituite, bîrca şi Demsuş, n-au dat aten au fost mici, iar ceea oe s-a vărsat riu al concepţiei sale pedagogi
tare, iar cea din Dobîrca, 215 sectorul zootehnic aduce veni tia cuvenită acestui lucru. De a- colective rămase în urmă, pen terii el admite şi preconizează ce, care se manifestă şi în a-
familii cu 959 hectare. turi mari colectiviştilor. Colecti ceea, în aceste unităti procesul la fondul indivizibil a fost cu to ceastă opera, „Didactica Mag
viştii din Pricaz, raionul Orăş- de producţie s-a desfăşurat ne tru ca acestea să se dezvolte şi trei posibilităţi, trei mijloace na“ constituie o moştenire pe
In rîndul unităţilor mari se tie, au realizat în anul trecut organizat. Se înţelege că. în tul insuficient. O altă deficientă, care cei care muncim în învă
să se întărească, în aşa fel, ca, prin care poate fi cunoscută lu
ţămînt avem obligaţia morală
în scurt timp, să ajungă la nive mea : prin simţuri, prin raţiune de a o valorifica. Si acest lu
cru este ?i necesar şi posibil în
lul celor fruntaşe. noile condiţii în care se dezvol
tă învăţămîntul din ţara noas
tră.
Prof. IOAN DRAGAN
