Page 78 - 1957-04
P. 78
DRIIMtit S O C IA L IS M U L U I Nr. 737
COMEMORAREA
lui Antonio Gramsci
întemeietorul P. C. Italian
MOSCOVA 24 (Agerpres), tid ca în anul 1957 să desfăşoa
Mesajul adresat de II. 9. Brigada H o îă rîri im portante Ziarul „Unita“ .a publicat la 23 re pe scară şi mai largă propa
aprilie documentul aprobat de ganda politică şi educarea ide
prim ului m inistru al A ngliei, Harold MacMillan luate de Prezidiul R. P. U n g a re Comitetul Central al Partidului ologică a maselor de oameni ai
Comunist Italian la ultima sa muncii, să studieze moştenirea
MOSCOVA 24 (Agerpres).— exemplu de folosirea Canalului moartea pe teritoriul altul stat ? BUDAPESTA 23 (Agerpres). ridicaţi la rangul de ofiţeri post plenară în legătură cu cea de !a iui Gramsci, să organizeze o
TASS anunţă: Presa sovietică de Suez, dar nu se poate per In continuare Bulganin scrie: MTI a n u n ţă: La 20 aprilie a mortem, iar ofiţerii sînt avan XX-!a comemorare la 27 aprilie a campanie de atragere în masă
publică mesajul adresat de N. mite ca problemele litigioase avut loc sub preşedinţia lui Ist- saţi în grad şi familiile lor ur de noi membri în rîndurile P ar
A. Bulganin, preşedintele Con să fie rezolvate prin forţa ar deoarece este greu, evident, să van Dobi o şedinţă a Prezidiu mează să primească pensii ex morţii lui Antonio Gramsci, în tidului Comunist Italian şi ale
siliului de Miniştri al U.R.S.S., melor, ca acţiunile nechibzuite se lichideze dintr-o dată grupă lui R. P. Ungare în cadrul că cepţionale. temeietorul Partidului Comunist Federaţiei Tineretului Comunist
lui Hiarold MiacMiliao, primul rile militare şi să se înlocuiască reia au fost luate o serie de ho- Italian, cel mai mare teoretician din Italia, să lărgească şi să în-
ale unui stat sau altul, care cu un sistem de securitate co tăriri importante. Membrilor forţelor publice marxist din Italia.
ministru al Marii Britanii. continuă să zăngăne armele, să lectivă în Europa, ar urma ca care s-au distins în lupte li se tăreasecă „unitatea !antifascistă
Mesajul a fost înmuiat pri primejduiască pacea în această in interesul Marii Britanii şi Cu acest prilej a fost d?r vor conferi decoraţii, corpul In acest document se descrie şi democrată a muncitorilor, ţă
parte a lumii. U.R.S.S. şi al securităţii euro publicităţii o hotărîre în cărei se ofiţeresc al unităţilor armate va viaţa şi activitatea lui Antonio
mului ministru al Marii Brita subliniază .meritele forţelor pu fv completat cu elemente oare Gramsci, precum şi bogata ranilor, intelectualilor, care, ur-
nii ia 20 aprilie de către I. In continuare în mesaj se pene în ansamblu să se încerce blice în zdrobirea contrarevo
Malik, ambasadorul U.R.S.S. spune: Actuala situaţie impune să se realizeze un acord cu pri s-au distins în luptele duse de moştenire revoluţionară şi teore mînd perceptele lui Gramsci,
în primul rînd necesitatea apro vire la măsuri tranzitorii tem luţiei şi apărarea cuceririlor forţele publice, iar acei foşti tică pe care a lăsat-o oamenilor
la Londra. pierii punctelor de vedere în porare care să permită să se a- socialismului, exprimîndu-li-se membri ai forţelor publice care muncii italieni. trebuie să constituie 'baze pentru
Considerăm, se spune în me problema internaţională cea mai jungă treptat la acest ţel. Gu mulţumiri. se vor reîntoarce la profesiuni
arzătoare, vitală — problema le civle îşi vor relua vechile Pentru a cinsti memoria lui crearea unei Italii noi şi pentru
saj, că actuala încordare a si dezarmării. N. A. Bulganin cere vernul sovietic ar fi gata să Membrii forţelor publice că ocupaţii. Gramsci, Comitetul Central obli-
tuaţiei în Orientul .apropiat să se pună capăt situaţiei cu reia discutarea propunerilor zuţi în cursul acestor lupte sînt igă toate organizaţiile de par revoluţia socialistă în ţara noas
totul anormale cînd în timp ce prezentate la timpul lor într-o tră“.
şi mijlociu se datorează în pri în organele internaţionale com formă generală de fostul prim
mul rînd faptului că !anumite petente se duc discuţii deşarte ministru al Marii Britanii, sir C ongresul m am elo r din Japonia
despre necesitatea şi oportunita
cercuri din Marea Britanie şi tea dezarmării, problema dezar Anthony Eden, cu privire la Dizolvarea Uniunii scriitorilor unguri PEKIN 24 (Agerpres). — protecţia mamei şi a copilului,
mării nu numai că nu progre crearea în Europa a unor zone China Nouă anunţă: La începu lupta pentru interzicerea arme
din cîteva alte tari nu vor să sează cu nici un pas. ci dimpo demilitarizate, precum şi a unor BUDAPESTA 23 (Agerpres) a folosit-o ca mijloc de luptă îm tul lunii august a’, c. va avea lor atomice şi cu hidrogen şi
tină seama de interesele si drep trivă. cursa înarmărilor se in regiuni de limitare a armamen După cum comunică Ministerul potriva orînduirii de stat a R.P. loc cel de-al IIMea Congres al salvarea vieţilor omeneşti.
turile legitime ale statelor 0- tensifică mereu, iar unele puteri Afacerilor Interne al Ungariei,,în Ungare. In baza acestui fapt. mamelor din Japonia.
rientului arab, care au păşit pe fac totul pentru a deprinde ome telor. Guvernul sovietic por cadrul cercetărilor, care au avut Ministerul Afacerilor Interne a Comitetul pregătitor al con
calea independenţei naţionale nirea cu îdeea barbară, mon loc după ce activitatea Uniunii dizolvat Uniunea scriitorilor Principalele probleme care gresului a fost format la înce
struoasă, a inevitabilităţii unui neşte de la premiza că în aceas scriitorilor unguri a fost între unguri. vor fi discutate la acest congres putul acestei luni.
şi a renaşterii. război atomic. tă ordine de idei vor fi examj- ruptă temporar, s-a stabilit că
Nu putem decît să regretăm, nate şi propunerile corespunză un grup de membri ai Uniunii Organele poliţiei au arestat vor fi sarcinile luptei pentru
In prezent, se spune în me toare, inclusiv propunerea cu pe scriitorul Tibor Gery pentru
scrie N. A. Bulganin, că guver saj, există premize obiective privire la zona fotografierii din activitate antistatală. Un ziar turc se pronunţă
nul Marii Britanii nu a consi avion în Europa. împotriva înarmărilor atomice
derat posibil să sprijine propu ca puterile să ajungă la un a-
nerea guvernului sovietic ca cele cord dacă nu asupra problemei In partea finală a mesajului S U D A N U L RESPINGE ISTAMBUL 24 (Agerpres). mice destinate !armatei vest-
patiu mari puteri să proclame dezarmării în ansamblu, cel pu se sp u n e: Pentru menţinerea „D O C T R IN A E ISE N H O W E R Ziarul „Terdjiuman“ publică un
în comun principiile de mai sus. ţin asupra unor aspecte impor păcii în Europa şi în întreaga germane. Ziarul denumeşte a,-
tante ale acestei probleme. lume este extrem de important CAIRO 23 (Agerpres) După Sudanului, a declarat că „s-a articol în care se pronunţă pen ceasta acţiune a oamenilor de
Situaţia în Orientul apropiat ca anumita încordare care exis tru interzicerea armei atomice, ştiinţă germani „nu numai u-
si mijlociu, care se află în ime Guvernul sovietic, se spune în tă în prezent în relaţiile dintre subliniind că în prezent aceasta manitară, ci şi patriotică“.
diata apropiere de frontierele U.R.S.S. şi Marea Britanie să
Uniunii Sovietice, scrie „N. A. mesaj, este convins că marile cedeze locul unor bune relaţii cum relatează corespondentul a- decis să nu se adopte nici o ho este una diin principalele pro „Noi , se spune în încheierea
Bulganin în mesajul adresat lui puteri ar putea‘manifesta de pe de prietenie. genţiei MEN din Chartum trata tărîre în legătură cu misiunea bleme internaţionale. articolului, avem un sentiment
H. MacMillan, nu poate să nu acupi în mod concret buna lor tivele dintre Richards, reprezen lui Richards“. de repulsie faţă de arma atomi
afecteze interesele securităţii voinţă de a rezolva aceste sar Guvernul sovietic propune să tantul special al preşedintelui Arătînri că încetarea experien că ca şi japonezii, ca şi cei 18
U.R.S.S., fapt asupra căruia, cini acceptînd în primul rînd se cadă de acord în viitorul a- Eisenhower şi guvernul suda După cum s-ia mai anunţat, în ţelor cu armele atomice şi ter savanţi germani, ca şi preoţii,
domnule prim ministru, am a- interzicerea imediată a expe proniat asupra unor măsuri co nez, pentru ca Sudanul să accep ajunul sosirii lui Richards la monucleare nu poate fi unilate oamenii de ştiinţă, militarii şi
tras în repetate rînduri atenţia rienţelor cu armele atomice si mune care să asigure lărgirea te „doctrina Eisenhower“, nu au Chartum, conducătorii guvernu raia, autorul articolului scrie oamenii politici din diferite
guvernului Marii Britanii. Asi cu hidrogen, cu atît mai mult considerabilă a schimbului cul dus la nici un rezultat. La 22 lui Sudanului au declarat că Su „Acest tip de arme corespunde
gurarea intereselor economice cu cît această hotărîre nu este tural si tehn.ico-ştiintific între aprilie Richards a părăsit oraşul danul nu va accepta nici un fel cel mai mult cererilor straie părţi ale lumii. Această poziţie
ale Marii Britanii în Orientul legată de nici o măsură orga U.R.S.S. si Marea Britanie. In Chartum fără să fi obţinut din de ajutor străin, care ar afecta este dictată de raţiunea sănă
apropiat şi mijlociu, se arată în nizatorică complicată si în sta ce-1 priveşte, guvernul sovietic partea guvernului Sudanului a- neutralitatea Sudanului sau ar gice americane, care se bazea
mesaj, nu trebuie căutată în diul actual al ştiinţei îndeplini este gata să împuternicească re probarea „doctrinei Eisenhower“. îngrădi suveranitatea şi indepen ză pe folosirea armelor moder toasă. Nu vrem ca satele şi ora
folosirea forţei ci în tratative şi prezentanţi cu răspundere pen denţa ţării. ne de pe baze îndepărtate“.
luarea în considerare a interese rea ei poate fi controlată. Guver tru examinarea problemelor res Muhammed Ahmed Mahgub, şele noastre să arate si mai
lor echitabile ale părţilor, în pective cu reprezentanţi ai Ma In articol este salutată decla
dezvoltarea legăturilor economi nul sovietic este de părere că rii Britanii. raţia celor .18 savanţi .atomişti groaznic decît Hirosima. Este
această problemă ar trebui se
ce normale dintre state, nead- parată de problema dezarmării vest-germani care au refuzat să necesar să se ducă o altă poli
miţînd în nici o măsură ştirbi lucreze la crearea de arme ato
rea suveranităţii ţărilor din a- tică în întreaga lume“.
ceastă regiune. Fiind de părere
ministrul Afacerilor Externe al D IN V IA Ţ A PARTIDELOR C O M U N IS T E Şl M U N C IT O R E Ş T I
că posibilităţile unei astfel de în ansamblu si rezolvată inde- împotriva stocării în Danemarca încheierea lucrărilor Congresului Plenara C. C.
reglementări nu sînt de ftl e- ¦pendent, fără a condiţiona re a arm elor rachetă
puizate nu-mi pierd speranţa că zolvarea ei de realizarea înţe al Partidului Muncii
se poate ajunge la un acord legerii asupra celorlalte aspec COPENHAGA 24 (Agerpres)' Cerem guvernului şi Folketin- R.C» dîh Marea Britanie
asupra problemelor litigioase te ale problemei dezarmării. TASS anunţă : Organizaţia pa gului, ,se menţionează în rezolu din Vietnam
cu condiţia ca guvernele ţări cifistă „împotriva războiului“ a ţie, să renunţe l-a armele rache LONDRA 23 (Agerpres)' Congresul a aprobat rezoluţia
Cred, scrie Bulganin, că ar convocat ta 22 aprilie o adunare tă. Chemăm poporul danez, gu TASS anunţă : La 22 aprilie şi-a politică la raportul lui John HANOI 24 (Agerpres) Ziarul
lor respective să manifeste bu fi posibil să convenim în pri la care a fost adoptată o rezo vernul şi Folketingul să intensi încheiat lucrările la Londra cel Gollan, secretarul general al par „Nian Dhan“ a publicat la 23
năvoinţă. mul rînd ca, de exemplu ex luţie împotriva stocării în Dane fice lupta pentru încetarea expe de al XXV-lea Congres (extra aprilie un comunicat cu privire
perienţele cu armele atomice şi marca a armelor rachetă. rimentării armelor nucleare şi ordinar) al Partidului Comunist tidului, a dat indicaţii relative la cea de a XII-a plenară lăr
Ţinînd seama de complexita cu hidrogen să înceteze pe o interzicerea lor. din Marea Britanie. la redactarea definitivă a progra gită a C.C. al Partidului Muncii
tea problemelor ivite ar trebui, anumită perioadă. mului partidului tinînd seama de din Vietnam oare a avut loc în
în interesul îmbunătăţirii şi nor In cursul dezbaterilor care au
amendamentele şi complectările
malizării situaţiei în Orientul Oare cele două ţări ale noas Ziarele indiene salută propunerile cuprinse precedat congresul !a ieşit la aprobate de congres, a confirmat luna, aprilie a.c. Plenara a dis
apropiat şi mijlociu, să se ia tre, întreabă Bulganin, nu tre iveală existenta unei minorităţi principiile organizatorice maxist- cutat problemele bazelor planu
neintîrziat măsuri asupra căro buie să-şi îndrepte eforturile în notele sovietice neînsemnate în partid din rîn- lui de stat pe anul 1957 şi pro
ra s-ar putea ajunge chiar a* spre preîntîmpinarea oricărei în problem a O rie n tu lu i m ijlo ciu dul elementelor şovăelnice, care len-iniste ale partidului de tip blemele întăririi apărării naţio
cum la un acord. Considerăm că posibilităţi de izbucnire a unui au făcut încercarea de a revizui nou şi a însărcinat comitetul nale şi a adoptat hotărîrile co
marile puteri ar aduce un mare război atomic? Guvernul Sovie DELHI 24 (Agerpres) Comen- rîneju-se propunerile cuprinse în principiile marxism-leninismului. executiv cu elaborarea noului respunzătoare.
aport la normalizarea situaţiei tic consideră că aceasta este o tîn.d notele guvernului sovietic notele sovietice. statut al partidului.
din Orientul apropiat şi mijlo datorie nestrămutată a sa. către guvernele S.U.A., Angliei Cel de al XXV-lea Congres al Plenara a relevat că principiala
ciu dacă ar condamna folosirea şi Franţei, Ziarul „Nav Bharat Ziarul arată că aceste propu Partidului Comunist din Ma Inchizînd congresul, Harry Po- sarcină a refacerii economice
forţei ca mijloc de rezolvare a Oare ţările noastre nu pot Times“ subliniază într-un articol neri au o mare însemnătate şi rea Britanie s-a desfăşurat în llitt, preşedintele Comitetului constă în restabilirea nivelului
problemelor nereglementate din trăi în pace? Şi oare prin efor de fond că nu pot fi rezolvate că dacă puterile occidentale s-ar tr-o atmosferă de critică serioa executiv al partidului, a subli
această regiune. Pot exista di turi comune nu se poate ajunge problemele Orientului apropiat şi declara de !acord cu ele ar fi să concretă.- Majoritatea dele niat că congresul a precizat clar de producţie dinainte de răzb'oi
vergenţe de păreri asupra unei la o situaţie în care bombardie mijlociu şi nu se poate slăbi uşor să se întărească pacea în gaţilor, la congres au dat o ri politica partidului în problemele
probleme sau alta, legată de re şi rachete atomice ale unui încordarea internaţională igno- cele mai importante, a creat o (din anul 1939), în întărirea şi
stat să nu semene niciodată Orientul apropiat. postă încercărilor minorităţii de bază bună pentru intensificarea
a submina unitatea partidului. muncii practice. dezvoltarea sistemului economic
Referîndu-se la „doctrina Ei
senhower“ şi la amestecul pute Al XlI-lea Congres al Partidului al democraţiei populare, în stabi
lirea situaţiei economice a Re
publicii.
rilor occidentale în treburile ţă Pe baza sarcinilor mai sus
rilor Orientului-apropiat şi mij Comunist din Belgia şi-a încheiat expuse plenara a stabilit bazele
® HOTE Ş! COMENTARII @ NOTE Şl COMENTARII lociu, la colaborarea !anglo-ame-
ricană în pactul de la Bagdad şi planului de stat pe anul 1957 şl
Cîteva întrebări... Iată tot atîtea întrebări pe care O epocă nedorită la ajutorul promis Israelului de lucrările măsurile în vederea înfăptuirii
Faimosul „mod de viaţă american" poporul american le pune guvernului Acum cîteva zile, a avut loc la către Franfa, ziarul scrie că toa GANT 23 (Agerpres) La 22 sale.
te acestea constituie o primejdie aprilie şi-a încheiat lucrările cei C-ea de-a XII-a plenară a C.C.
are şi laturi cărora li se face mai pu- Statelor Unite şi la care aşteaptă Paris o şedinţă a Consiliului de pentru pacea în Orientul apropi de !al XlI-lea Congres naţional al tului Central. Din Biroul Politic
at şi mijlociu. „Dacă puterile Partidului Comunist din Belgia. fac p a rte : Rene Beelen, Jean al Partidului Muncii din Vietnam
ţină reclamă şi publicitate în coloa- un răspuns, Miniştri. Dat fiind ordinea de zi. occidentale vor într-adevăr pace In cursul dimineţii a avut loc o Blume, Ernest Burnelle, Franz a adoptat de asemenea o rezo
în Asia de vest, scrie „Nav Bha şedinţă închisă, în cadrul căreia Van Den Branden, Gerard van luţie cu privine la sărbătorirea
nele marilor ziare din S.U.A., la te după cum anunţă un corespondent rat Times“, ele trebuie să renun a fost ales noul comitet central Moerkerke, Gerges Glineur, Al- în !anul acesta în Vietnam
al agenţiei France Presse, şedinţa ţe pe deplin la orice discuţii pri şi membrii comisiilor de control bert De Coninck, Gaston Moulin, a celei ide-a 40-a aniversări a
leviziune, radio sau prin orbitoarele Lupul nu-şi schimbă vind folosirea forţei şi să rezolve Jean Terfve, Bob Walstein. Marii Revoluţii Socialiste din
problemele acestei regiuni în politic şi financiar. La sfîrşitul Octombrie şi a chemat întregul
firme colorate. Adică, nu mai puţină, năravul a fost „furtunoasă“, discuţiile „di conformitate cu propunerile ex şedinţei a luat cuvîntul Emest Ca secretari ai Comitetului partid şi întregul popor să parti
puse în !nota sovietică. Aceste Burnelle, secretar al C.C. al P.C. Central au fost a le ş i: Ernest cipe activ la aceasta.
ci deloc. E vorba de adevăratul mod ficile", a avut loc o adevărată cioc puteri sînt membre ale O.N.U. şi din Belgia. El a făcut bilanţul
lucrărilor congresului, care s-a Burnelle, Rene Beelen, Jean Blu
de viaţă al muncitorilor — fie ei agri Puternica mişcare anticolonialistă nire între ministrul pentru Proble me, Albert De Coninck şi Gerard
coli sau industriali — care sînt ne care a cuprins popoarele coloniale, mele Economice şi Financiare, care van Moerkerke.
voiţi să ducă o viaţă de mizerie, în exploatate de veacuri, a făcut ca susţinea necesitatea efectuării unor
jositoare. Cîteva fapte sînt suficiente. cei vizaţi în primul rînd să se în- re(jucer! a cheltuielilor militare, şi
In fiecare an 13.000—15.000 de grijoreze. E firesc ca atunci cînd mjnjştrjj „militari“, care, sublinia
muncitori mexicani sînt aduşi în sta- vezi că-ţi fuge pămîntul de sub pi- coresponcientul agenţiei sus amintite,
tul Michigan pentru muncile cîmpu- cioare să acţionezi într-un fel pen- !ntereSafi să nu compromită, discuţiile despre folosirea forţei desfăşurat sub semnul întăririi
lui (pe proprietăţile marilor fermieri), tru a-ţi menţine echilibrul. Colonia- prjn recjuceri exagerate de credite, contravin Cartei acestei organi unităţii rîndurilor Partidului Co AORZIN S 5 5 g ^ l
zaţii. Şi dacă în planurile lor în munist, al unităţii mişcării mun
fiind siliţi să lucreze în condiţiuni l>Şbi englezi — zdruncinaţi profund 0peraţjjje de pacificare din Algeria",
care nu pot fi calificate decît ca de pierderea atîtor colonii în întrea- După cum reiese din come,!tăriile această regiune puterile occiden citoreşti belgiene în lupta pentru
tale nu se conduc după alte in drepturile oamenilor muncii, pen
muncă de sclavi. Familiile muncitori- g a lume, cunoscînd aversiunea po- pUţjiicaţe de unele ziare din Fran- VINERI 26 APRILIE
lor sînt silite să locuiască în maga- poarelor pentru colonialism (în pa- ^ cabinetuî condus de Guy Mollet terese decît după năzuinţa spre tru pace în lumea întreagă.
zii dărăpănate alături de animale, rna- ranteză fie spus şi pentru colonia- nu !ntenţionează să obţină r.melio- pace, ele trebuie să salute pro După terminarea congresului SPECTACOLE CI NEMATOGRAFICE
punerile cuprinse în notele sovi a avut loc prima plenară a no
gaziile fiind lipsite de cele mai ele lişti), au căutat să ia măsuri. Dar... rarea situaţiei economice a ţării DEVA : Don Juan ; ALBA IULIA : LONEA : Moara cu noroc; ORAŞ-
mentare condiţii acceptabile de viaţă. ce folos. Măsurile au iz colonialist. prjn încetarea războiului din Alge-
E o acută lipsă de instalaţii de apă, Un membru conservator al Camerei rja gj ^!cj pr’m reducerea cheltuie- etice. Orice alte acţiuni vor do ului Comitet Central al Partidu Moara cu noroc; APOLDU DE SUS : TIE: Dreptul de a te naşte: PETRO
lipsesc cu desăvirşire cele mai elemen Lorzilor, de pildă, a propus de cu- (i|or mi|itare Dar, guvernul trebuie
tare condiţii higienice de viaţă. 10— rînd o „soluţie" pentru a face mai să f a c g fa ţg c r iz e j ec0nomice şi fi- vedi că puterile occidentale nu lui Comunist din Belgia, în ca Contele de Monte Cristo; BARU MA ŞANI : Therese Raquin; SEBEŞ:
14 persoane locuind înghesuite într-o popular Ministerul britanic al Co- nancjare cauzată de agresiunea ne-
vor stabilirea păcii în Orientul drul căreia au fost alese Biroul RE : Curg apele tulburi; BRAD: O a- Trandafirii Iui Alah ; TEIUŞ : Îndră
apropiat şi mijlociu“.
Politic şi secretariatul Comite ventură în Marea Caraibelor; HAŢEG: gostiţii ; ZLATNA: Tata, mama, bona
şi eu ; HUNEDOARA : Corăbiile atacă
mică cocioabă de lemn. După cum loniilor. Şi ce credeţi că a propus? săbuită împotriva Egiptului şi e ne- O şedinţă specială a guvernului englez Pătratul 45; ILIA: Feroviarul: fortăreţele.
scrie ziarul „Daily Worker“, un mar Desfiinţarea ministerului ? Aşi I El voit să ia unele măsuri, să facă u- SELECŢIUN1 DIN PR OGRAMUL DE RADIO
tor ocular a relatat că copii munci a făcut propunerea să se... schimbe neie „economii“. Acestea („econo
torilor mexicani umblă goi, cu răni numele acestui minister. Să nu cre miile"), vor fi realizate prin apli în legătură cu S ITU A JIA din IO R D A N IA Programul I: 6,00 Jocuri populare media lui Wiliam Shakespeare; 22,30
deschise şi mor de dezinterie. deţi că a făcut aceasta în glumă. carea unor măsuri care lovesc în ma romîneşti ; 6,30 Răspundem ascultă Cfntece ale compozitorilor noştri şi jo
Nu. EI a declarat că va prezenta rea masă a contribuabililor şi a ce DAMASC 24 (Agerpres) Re- ajuns la concluzia că este nece torilor 7,35 Cu cîntecul şi jocul pe curi populare rom îneşti; Programul I I :
Cum se împacă acest mod de via propunerea sa în Camera Lorzilor. tăţenilor de rînd. Noi impozite, noi ferindu-se la ştiri din Londra sar să se pună capăt evacuării întinsul patriei; 9,00 Muzică uşoară; 16,20 Muzică uşoară; 18,10 Program
ţă al muncitorilor cu „modul de taxe, sînt pregătite pentru poporul ziarul „Al Djumhur“ relatează trupelor engleze din bazele care 9,30 „Un tăciune şi un cărbune“ : „Mă pentru iubitorii muzicii populare romî
viaţă american" ridicat în slăvi cu că La începutul lunii aprilie a se află în Iordania şi să se obţi măliga năzdrăvană“ ; 10,00 Muzică neşti ; 18,55 Sfatul medicului : Arsurile:
avut loc o şedinţă specială a nă înlăturarea de la putere în populară romînească executată la di 19,00 Muzică uşoară de Noru Dernc-
orice prilej şi in orice ocazie ? Cum Oricîte propuneri de acest fel ar francez. După cum remarcă unele guvernului englez Ia care an Iordania a elementelor naţionale ferite instrumente? 10,30 La microfon triad; 19,45 Muzică populară bulgă
se împacă aceste condiţii (dacă le face colonialiştii, şi oricîte „soluţii" ziare franceze, „economiile" reali participat funcţionari superiori care urmăresc o apropiere a Ior Rodica ? 13,05 Arii şi duete din ope rească din Dobrogea; 21,05 Muzică;
asemănătoare ar mai născoci ei, toa- zate de guvern deschid cu adevărat daniei cu Egiptul şi Siria. rete; 14,00 Program de muzică Dopu- 23,15—24,00 Concert de noapte.
putem denumi aşa), cu faptul că în te la un loc nd vor schimba cîtuşi „o epocă de sacrificii pentru ma din Ministerul Apărării, Ministe lară : 14,45 Concert de estradă: 17,19
S.U.A. se înfiinţează spitale, case de puţin, esenţa colonialismului — rea inasă a cetăţenilor francezi". Participanţii la şedinţă au ho- Muzică uşoară : 19,10 Emisiunea pentru Buletine de ştiri: 5,30: 7,00: 8,15:
de odihnă, vile, apartamente, spe- jaful şi exploatarea. îşi schimbă lu- rul Afacerilor Externe şi Minis tărît de asemenea să stabileas studenţi; 19,55 „Noapte bună, copii“ ; 11,00: 13,00: 15.00: 17,00: 19.00:
cial construite pentru... cîini ? Oare E o epocă pe care oamenii muncii că o strînsă colaborare cu S.U.A. 20,15 Teatru la microfon: „Comedia 22,00: 23,52 (programul I) 14,00:
dinii valorează azi in S.U.A. mai din Franţa n-au dorit-o şi nici n-o terul Coloniilor. în politica Angliei fată de Iorda erorilor“, adaptare radiofonică după co- 16,00; 18,00; 20,0 0 ; 21,0 0 ; 23,0O (pro
nia. gramul II).
mult decît oamenii ? pul părul, dar năravul, ba. doresc niciodată, C. M. Participanţii la şedinţă au dis
cutat situaţia din Iordania şi au
Reaacfia pi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Teleţon: 188—189. Taxa plătită in numerar oonjorm agrpbărjt Direcţiunii Generale, P J J .R . nr. 236J320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Pollgraj ică „1 Mai" — DEVA~