Page 8 - 1957-04
P. 8
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 718
D E C L A R A Ţ I AW sA A A A '
Ministerului Afacerilor Externe
Es©yri la tezele Convocarea Sovietului Suprem al U.R.S.S. In declaraţia Ministerului A- în Europa vechea politică de
lui INI 5. Hruşciov al U.R.S.S. facerilor Externe al U.R.S.S. se scindare a acestui continent în
MOSCOVA I (Agerpres). spune că afirmaţia cuprinsă în grupări militare opuse una ce
comunicatul conferinţei de la leilalte, ocuparea efectivă a te
cu privire la perfecţionarea continuă a MOSCOVA 2 (Agerpres) TASS va, cea de-a VII-a sesiune a Sovie TASS transmite următoarea de Bermude că S.U.A. şi Marea ritoriilor statelor vest-europene
organizării conducerii industriei anunfă: Ziarele sovietice anunţă că tului Suprem al U.R.S.S. al celei de-a claraţie a Ministerului Afaceri de către trupe americane, subor
şi construcţiilor Prezidiul Sovietului Suprem a con IV-a legislaturi. lor Externe al U.R.S.S: Britanic vor da dovadă de pru
vocat pentru 7 mai 1957, la Mosco denţă în efectuarea experienţe donarea acestor state planurilor
Ministerul Afacerilor Externe lor cu arma atdmică. că ele sînt
------------------- oooOOooo-------------------- al U.R.S.S. a dat publicităţii o gata să informeze în prealabil strategice ale blocului Atlanticu
O.N.U. despre efectuarea unor
BELGIA meroase ziare publică conţinu Turneul generalului Taylor declaraţie cu privire la rezulta asemenea experienţe, nu contri lui de nord.
tul tezelor. Ziiartil „L’Humani- tele întrevederilor dintre preşe buie în nici o măsură la rezol In declaraţia Ministerului A-
BRUXELLES 2 (Agerpres) dintele S.U.A., Eisenhower, şi
TASS anunţă. Ziarele din Bel té“ a publicat un articol care în Asia de sud-est primul ministru al Marii Brita varea problemei încetării experi facerilor Externe al U.R.S.S. se
gia au publicat o expunere a arată că întregul complex de nii, MacMillan. Conferinţa de la mentării acestor tipuri de arme. arată că, potrivit ultimelor date,
supra tezelor raportului lui N. S In realitate, se subliniază în
Hruşciov cu privire Ia perfec măsuri pentru perfecţionarea SAIGON 2 (Agerpres). După lor a spus că este satisfăcut de Bermude, se spune în declaraţie, declaraţia Ministerului Afaceri numai cheltuielile militare directe
tionarea continuă a organizării cum s-a anunţat, generalul Tay- potenţialul armatei sud-vietna- lor Externe al U.R.S.S., o ase ale statelor care fac parte din
conducerii industriei şi construc organizării conducerii industriei lor, şeful statului major al for- meze dar dezaprobă eventuala a demonstrated guverneleS.U.A. menea afirmaţie înseamnă o în blocul Atlantic, s-au ridicat în
ţiilor. Ziarul „Drapeau Rouge“ şi construcţiilor în U. R. S. S. şi Marii Britanii intenţionează cercare de a înlocui încetarea decursul celor 7 ani de existenţă
a publicat sub titlul „U.R.S.S. constituie un eveniment de cea să promoveze şi în viitor orien imediată a acestor experienţe a blocului, la suma fabuloasă
prevede efectuarea unei descen mai mare importantă care oglin telor terestre americane, se află reducere a forţelor armate ale tarea agresivă în politica lor printr-o supraveghere a lor si de 372 miliarde dolari — în me
tralizări hotărîte a economiei deşte noile posibilităţi de dez într-o vizită prin Asia de sud- Laosului şi Cambodgiei, ţări externă. La această conferinţă prin aceasta, de a legaliza în die la 122 dolari anual pe cap
sale în scopul asigurării unei voltare a economiei sovietice şi est şi zona Pacificului. In mo- care după cum se ştie s-au pro- fond cursa înarmărilor atomice. de locuitor, în aceste ţări. Dacă
noi creşteri a nivelului de trai“, mentul de fată generalul Taylor nunţat pentru o politică de neu- au fost adoptate hotărîri care Această declaraţie a participan se ţine seama că conform sta
de îmbunătăţire considerabilă a intensifică încordarea interna ţilor la conferinţa de la Bermu tisticii oficiale, venitul anual
un mare articol al coresponden bunei stări materiale a poporu vizitează Vietnamul de sud de tralitate. Taylor a spus că se ţională şi sporesc primejdia u- mediu pe cap de locuitor a fost
lui sovietic. unde va pleca în Cambodgia, nui nou război. Guvernele de este menită, pe cît se vede, în ţările europene în anul 1955
tului său din Moscova, consa Laos, Tailanda, Australia şi va duce în Cambodgia şi Laos S.U.A. şi Marii Britanii se o- să liniştească oarecum opinia doar de 175 dolari, atunci se
rientează spre pregătirea făţişă vede clar cît costă popoarele a-
crat tezelor raportului lui N- S. ITALIA Noua Zeelandă. Intr-o declara- tocmai pentru a discuta cu gu- a unui război atomic. publică mondială care care in ceastă cursă a înarmărilor.
| ţie făcută corespondenţilor de vernele acestor ţări problema sistent încetarea imediată a ex
Hruşciov. Corespondentul subli Guvernul sovietic nu poate să perienţelor cu arma nucleară şi In declaraţia Ministerului A-
ROMA 2 (Agerpres). Ziarele j presă la Saigon, generalul Tay- forţelor lor militare. luarea de măsuri efective pentru
niază importanta excepţională a nu se pronunţe în modul cel interzicerea deplină şi necondi facerilor Externe al U.R.S.S. se
italiene continuă să comenteze mai categoric asupra consecin- ţionată a acestei arme. subliniază că politica agresivă
acestor teze. telor primejdioase ale unei ast a blocului Atlantic a dus la ru
tezele raportului lui N. S. Hruş fel de orientări şi asupra răs Guvernul sovietic, se spune perea tradiţionalelor relaţii e-
FRANŢA punderii grave ce revine S.U.A. în declaraţia Ministerului Afa conomice si comerciale ale sta
ciov. Ziarul ,,Voce Republicana“, şi Marii Britanii care au pro cerilor Externe al U.R.S.S., a telor europene, la slăbirea rolu
PARIS 2 (Agerpres). TASS clamat intenţia lor de a face din considerat şi continuă să consi lui statelor vest-europene în re
MIŞCAREA DE REZISTENŢĂorgan al partidului republican, această orientare piatra un dere că atunci cînd este vorba
ghiulară a politicii lor externe. de luarea unor m ăsuri. pentru zolvarea chestiunilor interna
subliniază că prin aplicarea pre împotriva regimului franchist
vederilor acestor teze se vor lăr In declaraţia Ministerului A- preîntîmpinarea primejdiei unui ţionale, la intensificarea duşmă
Tacerilor Externe al U.R.S.S. se război atomic, nu. trebuie să e-
anunţă: Ziarele pariziene acor gi considerabil drepturile repu PARIS 2 (Agerpres). Potri- lor politiei de a frînge prin for- menţionează că pregătirea tra xiste manevre diplomatice. niei şi neîncrederii în relaţiile
dă o mare atenţie tezelor ra- blicilor unionale în conducerea vit informaţiilor primite din tă voinţa greviştilor şi în ciuda tativelor dintre preşedintele U.R.S.S. se pronunţă cu toată dintre state.
portului lui N. S. Hruşciov. Nu- economiei naţionale. Spania, în ultimele zile la Ma- lock-out-ului proclamat de pa- Eisenhower şi primul ministru hotărîrea pentru realizarea ne-
drid s-au răspîndit manifeste troni, continuă greva muncitori- întîrziată a unui acord între In declaraţia Ministerului A-
--------------------oooOOooo-------------------- care cheamă populaţia ca în zi- lor de la minele carbonifere din puteri cu privire la interzicerea
armelor atomică şi cu hidrogen facerilor Externe al U.R.S.S. se
lele ceremoniilor oficiale cu pri- apropiere de Oviedo. După cum MacMillan, precum şi conferinţa — arme de exterminare în ma constată că Statele Unite de
să, care reprezintă o gravă pri vin participante ale blocului de
Situaţia politica din indonezia lejul aniversării venirii la pute- anunţă ziarele, la 31 martie gu- din Bermude s-au desfăşurat mejdie pentru populaţia civilă, la Bagdad, bloc colonialist şi
re a lui Franco să-şi exprime vernul spaniol a declarat că pu- secret. Lucrurile nu s-au limi agresiv prin natura sa, creat în
şi în primul rînd pentru statele vederea înrobirii popoarelor din
DJAKARTA 2 (Agerpres). luni dimineaţa de Suvirjo. Co- prin boicot nemulţumirea fată terea la Oviedo va fi transmisă tat 13 adoptarea unui comuni Orient. Aceasta este o dovadă
Potrivit ultimelor informaţii, men/tînd tratativele pentru for de regimul franchist. Pentru a cu populaţia cea mai concentra în plus a caracterului agresiv
Suvirjo, însărcinat de preşedin marea noului guvern, ziarul comandamentului militar care a cat oficial care a fost dat pu al politicii externe a S.U.A. în
tele Republicii, Sukanno, să for „Duta Masjarakat“, organul intimida populaţia din Madrid blicităţii după încheierea trata tă precum şi pentru valorile ma Orientul apropiat şi mijlociu,
meze noul guvern indonezian, autorităţile au adus în oraş fost însărcinat „să asigure ex tivelor: în unele probleme au
este pe punctul de a-şi aduce la partidului Nahdatul Ulama, de- mari forte poliţieneşti. Judecind tracţia de cărbune“. In mine şi fost încheiate acorduri secrete, teriale şi culturale aflate pe te exprimată în aşa-numita „doc
îndeplinire misiunea. Agenţia clară că partidul Maşumi cu j însă după informaţiile presei în regiunea din jurul lor se con trină Eisenhower“. In prezent
Antana relatează că într-o de ceea ce de fapt nu neagă nici ritorii relativ restrînse.
claraţie făcută corespondenţilor jfranceze, în zilele de 30 şi 31 centrează mari forţe militare şi guvernul S.U.A.. nici cel al Ma In declaraţia Ministerului A- legenda despre „anticolonialis
de presă la 1 aprilie Suvirjo şi-a mul“ S.U.A., pe care a răspîn-
exprimat speranţa că va reuşi greu va accepta anumite t a c - | boicolal' Ţ ^ ciuda acesfor poliţieneşti. ¦ rii Britanii. facerilor Externe al U.R.S.S. se dit-o cu zel propaganda ameri
să formeze un cabinet conform aminteşte că guvernul U.R.S.S. cană, ia sfîrşit. Masca a fost
directivelor preşedintelui Sukar- -I- este gata să încheie' ca primă lepădată şi de acum înainte
no. măsură un acord cu privire la S.U.A. acţionează făţiş în front
ţii în cabinet deoarece Suvirjo j m ă s u r i _ transportul orăşe- Criminali de război adăpostiţi în încetarea temporară a experi unit cu vechile puteri colonia
Declaraţia lui Suvirjo urmea mentării armei nucleare pe un liste — Marea Brilanie şi Fran
ză înţelegerea la care a ajuns a desemnat pe unii membri ai >nesc, cinematografele, teatrele anumit termen. ţa, în încercările lor de a res
cu partidul Nahdatul Ulama în tabili rînduielile colonialiste în
ce priveşte participarea sa la partidului Maşumi să ocupe j ctc. S.U.A. ca „luptători pentru Guvernul sovietic consideră ţările Orientului apropiat şl
de datoria sa să atragă atenţia mijlociu.
funcţii în cabinet fără a consul- ! Potrivit datelor • ziarului „Li- libertate“ guvernelor S.U.A. şi Marii Bri
tanii asupra faptului că calea De aceea, nu este greu să se
ta mi preal.ab..i,l pe preşedint,el,e i¦ breesrtaattieon“14, la Madrid au fost a- pregătirii unui război atomic, pe înţeleagă, se subliniază în de
persoane care sînt a- care ele păşesc tot mai făţiş claraţia Ministerului Afacerilor
acestui partid precum şi pentru cuzate de a fi făcut o „propa este calea spre o catastrofă Externe al U.R.S.S.. de ce gu
WASHINGTON 2 (Agerpres). publicitate în S.U.A. după eşe pentru toţi cei care încearcă să vernele puterilor occidentale au
faptul că partidului Maşumi gandă comunistă“. Au fost ope cul contrarevoluţiei din Unga impună un asemenea război al adoptat o poziţie negativă faţa
In cursul ultimelor luni nume ria, unele personalităţi oficiale tora. de propunerile guvernului sovie
i-iau fost oferite prea puţine por rate arestări şi la Barcelona. roşi conducători ai bandelor de din Washington au fost silite tic de a se adopta o declaraţie
contrarevoluţionari din Unga să ia poziţie în această proble In declaraţia Ministerului A- cu privire la principiile după
tofolii. In Asturia, în ciuda încercări- ria, care au încercat să se stre mă- „Washington Post“ relatea facerilor Externe se relevă că care trebuie să se conducă ma
coare în diferite ţări occiden ză că Francise Walter, preşe S.U.A., sprijinite de Marea Bri- rile puteri în relaţiile lor cu ţă
tale sub „statut de refugiaţi“, tanie, intenţionează să continue rile Orientului apropiat şi mij
lociu. >
guvern. Preşedintele partidulu' au fost demasoaţi ca fiind cri dintele subcomitetului Camerei
Nahdatul Ulama, Challd, a de minali de război sau fascişti reprezentanţilor pentru proble
clarat ziariştilor după convor notorii. Multe ziare occidentale mele imigrărilor a făcut o de
birea sa cu Suvirjo că a căzu au demascat astfel de aşa-zişi claraţie în care cere guvernu
de acord în ce priveşte persoa „luptători pentru libertate“- Zi lui să înceteze aplicarea aşâ-zi-
na noului preşedinte al Consi lele trecute ziarul „Washington
liului şi a noului ministru de sului „program pentru ajutora
Post“ relata că autorităţile a-
mericane aii descoperit că una rea refugiaţilor“.
interne. Agenţia United Press din persoanele primite în S.U.A. Fruntaşul comunist american Hoi succese obţinute
relatează din surse bine infor ! ca refugiat din Ungaria este un Gus Hali a fost pus în li bei taie de poporul ungar
mate că la insistenţele partidu j cunoscut criminal de război hi-
! tlerist, care a fost condamnat
lui Nahdatul Ulama noul gu j la închisoare pe viaţă pentru NEW YORK 1 (Agerpres)'. - nat la 8 ani închisoare în pe | BUDAPESTA 2 (AgerpresŢ.
vern va fi condus de Radon i crimele săvîrşite într-un lagăr După cum anunţă ziarele, Gus rioada în care S.U.A. au fost M.T.I. anunţă : Din recentul co
Djuanda, care nu este membru i de concentrare din Ungaria în Hali, activist de seamă al Par
al nici unui partid, dar oare din tidului Comunist din Statele cuprinse de un val de persecu municat al Oficiului Centrai de
1945 a făcut parte din toate gu timpul celui de-al doilea război Unite a fost eliberat din închi tare a luptătorilor pentru pace I statistică al R. P. Ungare asu-
vernele. In guvernul Sastro- soarea din Leavenworth (statul
amidjojo, el a fost ministrul pla mondial Kamsas)- Hiall a fost condam- şi democraţie, împotriva reac- i pra rezultatelor obţinute în di
nificării. Djuanda a fost primit Cum acesta nu este primul ţiunii şi războiului. feritele sectoare de activitate în
Primăvara a sosit şi pe meleagurile Budapestei. Bucuroşi caz de „luptător pentru liber Hali — muncitor metalurgist cursul lunii februarie a. c., se
de aceasta, copiii de la o grădiniţă de copii din capitala R. P. tate“, demascat în rîndurile —¦ a îndeplinit funcţia de secre poate constata o creştere a pro-
Ungare au ieşit să facă o pli inbare pe cheiul Dunării.. persoanelor primite cu multă tar al comitetului naţional al , ducţiei în toate domeniile.
Partidului Comunist. El a fost I Astfel, în cursul lunii febru-
; arie producţia industrială a
de asemenea preşedinte al or crescut cu 10 La sută faţă de
S.U.A, şl pactul de la Bagdad nite îşi au reprezentanţi în fie Primele reacţii din lumea a- ganizaţiei din satul Ohio a Par
tidului Comunist. ITall a fost luna ianuarie. In industria mi-
care din aceste comitete- Aceas rabă la aderarea S.U.A. la Co
!^ Să ^ lib<:rtate >-conditionat” , nieră productivitatea a sporii cu
ta nu înseamnă oare o deplină mitetul militar -al paotului de Pina. Ia expirarea termenului ş. 15 la sută> în industria Ps[â^
raliere a S.U.A. la pactul de la la Bagdad, arată puternica îm v.a fi sub supravegherea poliţiei. gică cu 40 la sută. iar în con
Hali, ca şi ceilalţi conducători
Hotărîrea Statelor Unite de în basmul cu cocoşul roşu, în dad s-a compromis în ochii po Bagdad ? potrivire a popoarelor arabe ai Partidului Comunist este a- strucţia de maşini cu 2,5 la
a adera la Comitetul militar al momentul de faţă sare în ochi poarelor arabe, dar el rămîne sută.
pactului de la Bagdad anunţată falsul anticolonialism al S.U.A.. totuşi singura alianţă militară Nu este lipsit de interes să împotriva acestei alianţe agre
în comunicatul comun după în- deoarece pactul de la Bagdad care ar putea îngloba forţele
tîlnirea de la Bermude, scoate este prin esenţa sa un pact co armate ale ţărilor din această amintim că încă în momentul sive. „Hotărîrea guvernului a- meninţat de noi urmăriri judi
în evidenţă odată în plus politi lonialist îndreptat împotriva po regiune sub un comandament ciare pe baza legilor recent a- j Numărul membrilor cooperati-
ca agresivă a diplomaţiei ame poarelor arabe. unic şi ar duce implicit la con proclamării „doctrinei Eisenho- merioan scrie ziarul egiptean ; velor^ agricole de producţie a
ricane în Orientul arab. Folo centrarea în mîna unei singure „Al Gumhuria“ va convinge | fost în luna februarie cu 40.000
sind comparaţia unui ziar sirian, Aşa cum subliniază şi decla puteri (bineînţeles S.U.A.), u- wer“, cercurile conducătoare a- lumea arabă că S.U.A- caută să doptate în S.U.A., care conside
participarea S-U.A. la pactul dc raţia Ministerului Afacerilor Ex riaşele rezerve petrolifere din a- merioane au considerat „doctri sporească divergenţele dintre
la Bagdad, ,,a smuls ultimul terne al U.R.S.S. cu privire la ceastă parte a lumii- na“ şi pactul de la Bagdad ca ră drept „crimă“ pînă şi apar mai mare decît în luna decem
văl de pe faţada diplomaţiei a- rezultatele conferinţei de la tenenţa la Partidul Comunist. brie .a anului trecut.
mericane“. Bermude, participarea Statelor Aderînd la comisia militară verigi ale aceluiaşi lanţ. Ţelu statele arabe, să nimicească u-
Unite la blocul colonialist de la a pactului de la Bagdad, Sta
Intr-adevăr, politica de dupli Bagdad „este o dovadă în plus tele Unite au pus încăodată în rile planului Eisenhower şi ale nitatea lor şi să izoleze Egiptul,
citate a Statelor Unite faţă de a caracterului agresiv al orien plină lumină adevăratele ţeluri
pactul de la Bagdad nu putea tării politicii externe a S.U.A imperialiste -ale politicii ameri pactului de la Bagdad sînt iden Siria, Arabia Saudită şi Iorda U nQn.
să mai continue. Este cunoscut în Orientul apropiat şi mijlociu cane. In spatele pactului de la
faptul că Statele Unite nu erau exprimată în aşa-numita „doc Bagdad s-a aflat totdeauna di tice, scria recent un publicist nia de fraţii lor arabi“.
participante directe la această trină Eisenhower“. plomaţia americană. Zadarnic
grupare militară agresivă în presa occidentală şi mai ales egiptean. Şi unul şi altul au a- Pe acelaşi ton se exprimă şl JOI 4 APRILIE 1957
dreptată împotriva popoarelor Deşi alăturarea S.U-A. la gru cea americană vrea să oamu-
arabe. Acest fapt a fost folosii parea militară de la Bagdad fleze acest fapt, afirmînd că ceiaşi orientare. Ţelul politicii ziarul „Aş Saab“ care aprecia
de diplomaţia americană pentru constituie o aliniere făţişă a participarea S.U.A. în Comite
a prezenta un timp S.U.A. ca S.U.A. la încercările Angliei şi tul militar al pactului de la Bag americane constă în înăbuşirea ză că aderarea S.U.A. la pac SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
„sprijinitoare“ a ţărilor arabe. Franţei de a restabili orînduie- dad „nu înseamnă încă parti
Dar Statele Unite au fost ne !i!e colonialiste în Orientul a- ciparea deplină la pact“ (ziarul mişcării de eliberare naţională tul de la Bagdad constituie un DEVA Cazul Rumeanţev j ALBA gan ul; PETROŞANI: Mama ; SEBEŞ:
voile pînă la urmă să se de propiat şi mijlociu nu trebuie „Washington Post“). Dar şi or
maşte, deoarece ele au fost ini- neglijat un fapt, şi anume că ganizarea pactului de la Bag din Orientul -arab. act împotriva intereselor ţări IULIA: Don Juan; APOLDU DE Moara cu noroc; TEIUŞ : Dreptul de
ţiatoarea pactului de la Bagdad, el nu înlătură puternicele con dad arată că fără a fi aderai SUS : Infidelele ; -?ARU MARE : Ma a te naşte; ZLATNA : Mama; HO-?
lucru reamintit de ziarul „New tradicţii existente între cele tre! oficial, Statele Unite sînt în Participînd la pactul de la lor arabe libere oare au arătat xim Minciună ; BRAD : /Moara cu no
York Times“, care a scris tex puteri occidentale în Orientul mod formal membre ale acestei
tual că „pactul a fost propus mijlociu. In momentul de faţă, organizaţii. După cum se ştie, Bagdad, Statele. Unite speră să în numeroase rînduri că nu se
iniţial de către secretarul de diplomaţia americană oare ' se
stat Dulles“. află în deplină ofensivă asupra pactul de l-a Bagdad are 3 comi „reorienteze“ această alianţă, vor mai îndepărta de la politi roc ; HAŢEG: Dansează mică doam NEDOARA : Şantierul Bluming : MP
ultimelor poziţii engleze şi fran
Evident că intrarea S-U.A. în ceze din Orientul apropiat şi tete şi anum e: unul oare se adică s-o transforme într-o osă- ca neutralităţii pozitive. nă ; ILIA : O noapte pe Mont Blank ; trea Cocor; Cinematograful „I. O.
pactul de la Bagdad înlătură mijlociu, a apreciat că din cau
orice dubiu despre aşa-zisul za Angliei şi Franţei care au ocupă de activitatea economică, lură militară a planurilor ex Aceleaşi reacţii nefavorabile LONEA: Uraganul; ORAŞTIE : Ura- Frimu“ Cio-Cio-San.
„anticolonialism“ al politicii a- dezlănţuit agresiunea împotri
mericane în Orientul arab. Ga va Egiptului, pactul de la Bag- unul pentru combaterea aşa- pansioniste ale Statelor Unite le-a trezit participarea S.U-A. SELECŢIUN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO
în Orientul apropiat şi mijlo
numitei ,.activităţi subversive“ ciu- încă la sfîrşitul anului tre la pactul de la Bagdad şi în u- Programul 1 : 6,00 Jocuri populare 16,20 Muzică populară romînească;
cut la Washington se vorbea în nele ţări asiatice. Premierul Ne- romîneşti; 6,25 Muzică uşoară: 7,10 17,15 Curs de limba rusă; 17,35 Mu
şi unul militar. Or, Statele U- mod deschis despre necesitatea hru a condamnat această ho- Muzică populară din B anat; 7,35 Con zică uşoară ; 18,05 Ştiuca şi pescuitul
tărîre a S.U.A. cu prilejul dez cert de dimineaţă; 9,30 „Ce ţi-a plă ei sportiv; 18,55 Sfatul medicului:
cut mai mult"; 10,40 Muzică uşoară ; mastita ; 19,45 Răspundem ascultători
unei „reorientări a alianţei de la baterilor de politică externă oa 11.45 „Radio-Prichindel"; 12,00 „Săp- lor; 19,55 „Noapte bună, copii" i;
Bagdad“ în funcţie de ceea ce re au avut loc în parlamentul tămîna muzicii maghiare". Program „Prietenii , povestire de Cearuşin;
corespondentul agenţiei France Indiei, iar ziarul „Times Of In de muzică populară; 12,30 Meniul de 20,03 Muzică corală romînească;'
Presse numea un „New Look“ dia“ scria că S.U.A. au aderai mîine; 14,45 Concert de estradă;
al politicii americane în Orien - la un pact „oare s-a discredi 15.30 Din cele mai iubite melodii 20,30 Muzică populară; 22,00 Cîntă
tul mijlociu. (înainte de anun tat complect în ochii popoare populare romîneşti; 16,45 Muzică u-
ţarea „doctrinei Eisenhower“. lor din Orient“- la mandolină Cirigore Kiazim ; 23,15
care a fost făcută la începutul
acestui an la Washington, pla Pactul de la Bagdad cu noul şoară; 17,30 „Colegi de şcoală"; Concert de noapte.
său partener american nu are
nurile diplomaţiei americane dc mai mulţi sorţi de izbîndă decît 18.45 Cîntece de compozitori romîni ; Buletine de ştiri: 5,30; 7.00; 8,15;
înlăturare a Angliei şi Franţei 21.40 Muzică populară romînească;
în Orientul mijlociu erau denu în vechea sa versiune. Şi una 22.30 Muzică de dans; Programul II: 11,00; 13,00 ; 15,00; 17,00 ; 19,00 ;
14.40 Muzică populară romînească;
mite în mod curent „New Look şi cealaltă sînt variantele ace 15,15 Concert de muzică din opere ; 22,00; 23,52 (programul I); 14,00;
16,00; 18,00: 20,00; 21,00; 23,00
— noua orientare“). leaşi politici colonialiste. (programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Te!clon: 188-189. Taxa plălilă in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică 1 Mai" — DEVA