Page 80 - 1957-04

Pag. 2
La închiderea anului în învâţămîntuî
de partid din satele raioanelor Alba şi Brad
A început încheierea anului de în-
Văţămînt la sate. Comitetele raionale
de partid, au luat o serie de măsuri
pentru a asigura buna desfăşurare a
discuţiilor şi desbaterea temeinică a
principalelor probleme ale politicii par­
tidului şi guvernului. In raioanele
Alba şi Brad, în unele organizaţii de
bază ca cele din Feneş, Meteş, Riş-
culiţa, Ocin, Vaţa şi altele care s-au
preocupat de învăţămîntul de partid,
s-au obţinut rezultate bune. Există
însă şi unele organizaţii de bază ca
cele din Tomeşti, Birtin, Presaca,
Qăureni şi altele care n-au muncit cu
răspundere în această privinţă şi bine­
înţeles, fiind lipsite de control, ajutor
şi îndrumare din partea comitetelor
raionale şi a aparatului acestora, nu
şi-au adus întreg aportul pentru în­
deplinirea sarcinei de a mobiliza mem­
brii de partid şi pe ceilalţi cursanţi la
participarea şi însuşirea învăţăturii
marxist-leniniste. Pentru generalizarea
experienţei pozitive şi pentru înlătura­
rea unor lipsuri care mai dăinuie, este
necesar ca organizaţiile de partid să
tragă concluzii şi să ia grabnice mă­
suri.
Cînd organizaţia de bază
se ocupă concret
de învăţămîntul de partid
In oursul anului de învăţămînt 1956-
1957, organizaţia de bază din satul
Feneş — raionul Alba — a analizat
de două ori felul cum se desfăşoară
învăţămîntul de partid. Cele două
cursuri (un cerc de studiere a istoriei
P.M.R. şi cercul de politică curentă)
au fost ajutate, nu numai cu acest
prilej, ci în tot cursul anului să-şi
desfăşoare activitatea în burie condi-
ţiuni. La fiecare lecţie a fost prezent
un membru al biroului organizaţiei
de bază. Periodic, biroul organizaţiei
de bază s-a întrunit şi şi-a spus pă­
rerea asupra metodelor de muncă ale
celor doi propagandişti şi s-a îngrijit
ca aceştia să nu lipsească niciodată
de la pregătirea propagandiştilor, fie
pe centre de comune, fie la raion.
Observînd că propagandistul Viorel
Tomuţa de la cercul de Istorie P.M.R.
are metode bune, care fac ca lecţiile
să fie interesante şi atractive (lucru
dovedit de însăşi faptul că doi ţărani
muncitori din sat, după ce li s-a poves­
tit ce anume şi cum se învaţă la acest
cerc, au cerut să fie primiţi în cerc)
a hotărît să organizeze un schimb de
experienţă între cele două cercuri şi
propagandiştii respectivi. In urma a-
cestui schimb, atît cursanţii cît şi cei
doi propagandişti s-au ales cu învă­
ţăminte preţioase. Iată doar cîteva din
rezultate. Toţi cursanţii (de la ambe­
le cursuri) au conspecte întocmite de
ei, cu ajutorul celor doi propagandişti.
S-au ţinut toate lecţiile la zi şi lu­
crul cel mai important e că majorita­
tea cursanţilor stăpînesc bine mate­
rialul predat, iar frecvenţa este de
aproape 100 la sută.
Important de reţinut este faptul că
experienţa din comuna Feneş a fost
împărtăşită şi de cursanţii din satul
vecin Meteş (propagandist tov. Eugen
Man care conduce cursul seral anul I
cu o frecvenţă de 100 la sută). Toţi
cei 18 cursanţi sînt ajutaţi concret
să-şi însuşească materialul şi au fost
ajutaţi asupra felului în care să stu-
dieze
O „detaşare“ cu tîlc
Tov. Ion Tatu de la G.F.R. Gău-
TRIBUNA AGITATORULUI
INTR-O
In serile cu vreme frumoasă şi în
sărbători, ţăranii muncitori din Dobra
se adună pilcuri pe podul de peste rîu,
in faţa cooperativei, a căminului cul­
tural sau în piaţa din centrul comunei.
Nu lipsesc dintre ei nici agitatorii. Pe
Roman Neagu îl găseşti, cînd la un
grup, cînd la altul, discutînd cu ţăra­
nii muncitori despre avantajele muncii
in comun şi despre alte probleme ce-i
frămîniă. Nu puţini sînt ţăranii munci­
tori care-l ascultă cu interes şi nu
numai că-l ascultă dar îi şi urmează
sfatul. Vreo treizeci de familii au intrat domoli. Chibzui puţin, apoi spuse a-
la îndemnul lui în întovărăşire. Din
cele peste 50 familii care s-au înscris în
anul acesta, 15 au fost lămurite de el.
Nu i-a fost deloc uşor pentru a con­
vinge pe aceşti oameni să pornească
pe o cale nouă. Dar a reuşit lotuşi şi
a reuşit fiindcă vorbeşte cu căldură
oamenilor, fiindcă foloseşte cuvinte
care le ajung drept la inimă. Şi în
afară de aceasta, este perseverent. Cu
Sava Bărbulescu a discutat pe stradă
despre întovărăşire de nenumărate ori.
De vreo 15 ori a fosl şi la el acasă.
Şi tocmai cînd a reuşit să-l convingă
să facă cerere, a sărit ca ars socrul
său Roman Igreţ.
— Auzi, ginere, să nu te pună pă­
catele să te înscrii în întovărăşire / Să
ştii că pămîntut e al meu şi cît tră­
iesc, eu poruncesc. După ce mor fa­
ceţi ce vreţi /...
— Stai, nea Romane, — interveni
agitatorul. Nimeni nu spune că pămîn-
iul nu-i al dim ítale. Dar vreau să te
întreb, dumneata nu vrei binele copiilor
VIFITFS D E P A R T E D
reni, raionul Alba, este în acelaşi timp
secretarul organizaţiei de bază al sta­
ţiei C.F.R. şi propagandist la cercul
de politică curentă. Două sarcini, a-
mîndouă grele şi de răspundere. Fi­
reşte că pentru îndeplinirea acestor
sarcini se cer din partea secretarului
eforturi susţinute. Aceasta însă nu este
totul. Şeful gării, căruia „nu-i plac
ochii secretarului”, pentru că acesta
are obiceiul de a spune lucrurilor pe
nume, a avut de grijă să aranjeze
astfel lucrurile încît „să-l detaşeze"
o lună în raionul Orăştie (Turdaş)
şi acum în preajma închiderii învăţă-
mîntului de partid, să-l trimită pe timp
nelimitat la Bărăbanţ, raionul Alba.
Aceste manevre subtile, administrati­
ve ale unui om rău intenţionat, se
petrec în sectorul de care răspunde
tov. Gheorghe Dumitrean, instructor
al comitetului raional. Este drept că
nici Biroul comitetului raional de par­
tid Alba n-a găsit încă —- dar va
trebui să găsească — soluţia pentru
a !)Une capăt acestei stări de lucruri.
Nu-i este îngăduit nimănui să tram­
baleze un membru de partid, şi cu
atît mai mult pe secretarul organi­
zaţiei de bază, tocmai în perioada des­
făşurării învăţămîntului de partid.
Intr-un sat pe unde
au trecut mulţi activişti
Deşi ne aflăm în plină închidere a
anului de învăţămînt la sate, propa­
gandistul Nicula Remus de la cursul
seral anul I din satul Presaca Ampo-
iului n-a predat decît două lecţii. Atît.
Organizaţia de bază n-a analizat ni­
ciodată în cursul anului de învăţămînt,
felul cum se desfăşoară învăţămîntul
de partid. N-a analizat şi n-a îndru­
mat nici învăţămîntul politic U.T.M.,
la care s-au înscris 13 tovarăşi, dar
care au rămas în urmă cu lecţiile,
nici activitatea culturală şi nici alte
probleme din viaţa satului.
întrebat asupra cauzelor acestei si­
tuaţii, tov. Ioan Nicula, secretarul or­
ganizaţiei de bază, dă din umeri şi
răspunde cu seninătate că au mai fost
prin sat şi alţi activişti ca tov. Du-
mitreanu şi în ultimul timp, tov. Far-
caş, secretar al Comitetului raional de
partid, dar situaţia a rămas neschim­
bată.
Eficacitatea —scopul
învăţămîntului de partid
Este limpede că scopul învăţămîn­
tului de partid este de a educa oa­
menii- cinstiţi, membri şi nemembri
de partid, să înfăptuiască sarcinile tra­
sate de partidul şi guvernul nostru. In
acest spirit şi pe baza acestor indica­
ţii, s-a desfăşurat învăţămîntul de par­
tid în satul Rişculiţa din raionul Brad.
Oa urmare, toţi cursanţii din acest sat,
care au frecventat învăţămîntul de
partid în ultimii doi ani, s-au înscris
în întovărăşirea agricolă din sat.
In satul Ociu, raionul Brad, la cer­
cul U.T.M., pentru cunoaşterea frumu­
seţilor şi bogăţiilor patriei, s-au în­
scris la început un număr de 17 tineri.
In scurt timp, după ce propagandistul
a început să predea primele lecţii, nu­
mărul celor care au cerut să se în­
scrie în acest cerc a crescut la peste
30. De ce? Pentru că propagandistul
cercului a ştiut să facă interesante şi
instructive lecţii, folosind hărţi, planşe, blemele muncii de propagandă.
diferite desene, emisiunile de la radio
etc. Expunerile libere, bine pregătite
sînt scurte: ele nu depăşesc cele 30 de
minute planificate.
SINGURĂ
Pe marginea
convorbirii agitatorului
ROMAN NEAGU
din Dobra
dumitale? Eşti împotrivă ca ei să lu­
creze mai uşOr şi să agonisească mai
mult? Eu ştiu că toată viaţa le-ai tru­
dit ca să-ţi vezi copiii fericiţi. Acum
de ce te pui în calea fericirii lor ?
La auzul acestor cuvinte bătrînul se
gitaiorului:
— Nu ne înscriem, Romane. Dar,
mai vino totuşi pe la noi să mai dis-
cuiăm.
— Bine, am să mai vin — încuviin­
ţă agitatorul.
După cîteva zile Roman Neagu s-a
dus din nou pe la bătrînul Igreţ. Nu
a reuşit nici atunci să-l convingă. S-a
mai dus şi altădată şi pînă la urmă l-a
convins să facă cerere.
:k
In afară de munca de lămurire de
la om la om, agitatorul Roman Nea­
gu foloseşte cu succes şi alte forme de
agitaţie. Dese ori organizează convor­
biri în care se discută despre avanta­
jele muncii în comun, despre întovă­
răşirea din sal. O asemenea convorbi­
re a fost organizată de el şi în seara
zilei de 9 aprilie La convorbire a in­
vitat pe ţăranii muncitori Trdian luga,
llisie Farcaş, Ioan Neagu, Ioan Sâ-
lişteanu, iosif Ţălanu, Sandor Oancea
şi pe alţii care îi socotea mai „ţari de
- - '¦ tfftUMUL S O C IA L ISM U L U I
De asemenea, organizaţia de bază
P.M.R. şi organizaţia de U.T.M., au
organizat cu tineretul participant la
aceste cursuri excursii prin împreju­
rimi, printre care şi o excursie la
mina din Ţebea şi la Gorunul lui Ho-
ria de pe urma căreia tinerii s-au ales
cu învăţăminte bogate. Aceste metode
bune, trebuie însă extinse organizat,
în întreg raionul Brad şi în celelalte
raioane ale regiunii noastre.
Nu sezisarea faptelor,
ci ajutorul concret
este lucrul esenţial
în munca de partid
Dacă în unele organizaţii de bază
din raionul Brad, învăţămîntul de
partid se desfăşoară bine, cu rezul­
tate practice în îndeplinirea sarcini­
lor în ce priveşte aplicarea în prac­
tică a politicii partidului şi guvernu­
lui, apoi trebuie arătat că mai exis­
tă încă multe deficienţe, pentru în­
lăturarea cărora Comitetul raional de
partid n-a luat încă măsurile nece­
sare. Este oare îngăduit ca în satul
Birtin, la cursul de partid (curs
doar pe hîrtie) în tot timpul anului
să nu se ţină' nici o lecţie? Acest
sat este printre puţinele din raionul
Brad care produc o importantă can­
titate de cereale, legume şi zarza­
vaturi, un sat cu oameni harnici şi
pricepuţi în ale agriculturii, oameni
dornici de cultură şi învăţătură. Nu­
mai neglijenţa neîngăduită a Comi­
tetului raional de partid Brad a fă­
cut posibilă o asemenea situaţie. La
aceasta a contribuit şi faptul că to­
varăşii din Comitetul raional s-au
mulţumit, fie să seziseze, fie
să asculte sezisările unor to­
varăşi în legătură cu situaţia învă­
ţămîntului de partid din această co­
mună, fără a ‘lua însă la timp mă­
suri hotărîte, practice în acest sens.
Or, esenţialul, constă nu în a foto­
grafia anumite aspecte şi nici în a
asculta doar sezisările altora — în
a concepe şî apoi a aplica în practi­
că, cu perseverenţă, asemenea măsur'î
care să ducă irevocabil la îmbunătă­
ţirea muncii.
Era de datoria Comitetului'raional,
a biroului său să ajute ca şi în acest
sat să se organizeze şi să se dos-
făşoare în condiţii bune munca de
propagandă. Dar comitetul raional
n-a făcut acest lucru. Chiar şi în
unele sate unde au muncit mai mult
timp, unii tovarăşi, de răspundere
din biroul raional, au fost neglijate
problemele muncii de propagandă.
De pildă, tov. Manaţe Ioan, secre­
tar al comitetului raional de partid,
a muncit mai mult timp în comuna
Tomeşti, fără ca să ia însă măsuri
pentru a remedia situaţia în ce pri­
veşte învăţămîntul de partid.
La această stare de lucruri, con­
tribuie şi atitudinea lipsită de com­
bativitate a tovarăşului Doboy Ştefan,
secretar al comitetului raional de
partid, care el însăşi lucrează super­
ficial în această direcţie, nu studiază
cu atenţie şi răspundere fenomenele
şi aspectele de pe teren, privind pro­
Comitetul raional de partid Brad,
trebuie să acorde mai' mare atenţie
conducerii propagandei de partid.
Aceasta este sarcina întregului or­
gan. La baza muncii de organizare
şî conducere a propagandei de partid
stau măsurile practice, stă ajutorul
concret, organizat şi perseverent ce
trebuie dat la faţa locului de fiecare
membru al comitetului de partid, de
fiecare activist.
tîrg" cînd e vorba de înscriere în în­
tovărăşire. Agitatorul ştia că o să se
ridice multe probleme în legătură cu
întovărăşirea şi de aceea a invitat şi
pe Romulus Tornoi, preşedintele înto­
vărăşirii, pe inginerul agronom Gheor­
ghe Tudor, şeful punctului agricol şi
pe cîţiva întovărăşiţi.
A fost de ajuns ca agitatorul să a-
ducă vorba despre întovărăşire, să a-
rate că ca a realizat în anul trecut cu
378 kg. grîu şi cu 500 kg. porumb la
hectar mai mult decît sectorul indivi­
dual, ca să se nască discuţii deose­
bii de vii.
— Ce vă tot lăudaţi voi, întovără­
şiţi, că aţi obţinut producţii mari? —
spuse înţepat individualul Iosif Ta­
lanii Eu nu sînt întovărăşit dar de
aceea nu mă pol. plînge. Am făcut şi
eu treabă bună.
— Ce treabă bună ai făcut, măi
Iosif? — sări ca ars întovărăşitul
Ociavian Rusu. Hai să facem o soco­
teală. Cît ai avut cu grîu?
— 70 de ari — spuse Tălanu.
— Şi cît grîu ai făcut ?
— Iacă, vreo 800 de kile.
— Ei află, frăţioare, că şi eu am
avut cu grîu în întovărăşire iot 70 de
ari, dar am făcut 1.100 kg. Trei sute
măi. înţelegi tu ? Cu trei sute mai
mult.
— Da măi Octavienr, ai iu dreptate,
că voi întovărăşiţii ieşiţi mai bine.
Dar alia-i cauza de nu mă înscriu.
— Care mă? — întreabă cineva.
— Ei uite care-i. Am auzit că cine
se înscrie in întovărăşire ii obligat să noastră, iar tu te necăjeai să ari cu
se înscrie şi în colectivă.
NPR
,, K
y) & <X;X<::ÍÍ;Í^<Pv
AT STU D I N I
Despre unii taxatori 0 nouă întovărăşire
şi taxaţi...
In primă „audiţie" problema unor
şoferi şi taxatori de la I.R.T.A. Deva,
a fost emisă de multe, chiar de foar­
te multe cri. Constituie intr-adevăr o
problemă importantă aliiudinea celor
două categorii de salariaţi, care în
exercitarea funcţiunii lor trec peste li­
mitele regulamentului pe care ar tre­
bui să-l respecte, trec chiar peste li­
mitele bunei cuviinţe. Nu de puţine
ori s-a întlmplat ca plecînd din Auto­
gara Deva spre Orăştie-Balşa, de e-
xemplu, să dai peste 2 salariaţi ai
I.R.T.A. şi anume: Alexandru Popa,
şofer şi Ion Ştefan, taxator, oameni
care la prima vedere lasă impresia că
îşi înţeleg slujba care le-a fost în­
credinţată. Asta însă la prima vedere,
fiindcă pătrunzînd în miezul atitudi­
nii celor 2 salariaţi ai I.R.T.A. Deva,
se poate constata că un putregai ema­
nă sub învelişul frumos un miros
respingător.
Din felul în care Alexandru Popa
şi mai ales Ion Ştefan, îşi fac dato­
ria, se poate deduce mai mult decît
ar vrea ei: o lipsă totală de control
şi răspundere, manifestată de însăşi
Serviciul de control al întreprinderii.
Acesta lasă să se vadă că simţul amănunt părea scăpai: începînd de ta
răspunderii este atrofiat, şi ca urmare Geoagiu, taxatorul a „uitat" să mai
faptele urîte planează asupra în­ elibereze bilete pe diagramă. A uitat...
tregii întreprinderi„ Concret, iată des­ e un fel de a spune, fiindcă a avut grijă
pre ce este vorba: tntr-uilă.'dln zi­
lele lunii aprilie, cei doi efectuau
turnusul pe ruta Deva-Orăştie-Balşa.
La Orăştie, printre alţi călători, se
găsea un colectivist din Mărtineşti,
în vîrsiă de 67 ani, pe nume Ion
Mihai. Cum prea multă forţă ca să
se poată urca în maşină spre a a-
junge în Almaş, satul Buneşti, nu
mai avea, Ion Mihai a rămas pe fos,
deşi „un loc în picioare" se mai gă­
sea. Ion Ştefan taxatorul, i-a dai
ultima soluţie: „Rămîi pînă mîine".
Mîine I? Tot din această cauză a stat
Ion Mihai încă 2 zile în Orăştie,
negăsind un Ioc în cursă. Insisten­
ţele călătorului au rămas însă fără
ecou în inima de piatră a lui Ion
Ştefan. In ruptul capului nu mai
erau locuri. Ion Mihai a încercat to­
tuşi să se urce în maşină, deoarece
a observat două bănci libere. Atunci
s-a pomenit cu un „pumn de taxa­
tor" în faţă şi asuîrlit jos. Ion
întovărăşiţii rîseră. Octavian Rusu
vru să-i dea răspunsul dar îl întrecu
preşedintele întovărăşirii, Romulus Tor-
noi.
— Măi Iosife, să nu te superi da-
că-ţi spun că tu crezi în vorbe co­
pilăreşti. Ştii tu cîte familii sînt în
întovărăşire? 186, mai mult de jumă­
tate din sat. Ai auzit tu ca cineva din
întovărăşiţi să fi fost silit să se în­
scrie în colectivă? Cînd se vor con­
vinge pe deplin de superioritatea co­
lectivei vor cere ei stnguri să intre
în aceasta fără să-i oblige nimeni. Şi
altceva, ai auzit tu ca cineva dintre
întovărăşiţi să-şi facă cerere de ieşire
din întovărăşire?
— N-am ce zice. Ştiu că întovără-
şiţilor le place în întovărăşire şi că nu
vor să iasă de acolo nici de frică —
răspunse Tălanu. Dar eu mă gîndesc
că tot mai bine-i să lucrez pămîniul
singur.
— Află, Tălanule, că dai greş cînd
spui aşa — interveni din nou preşe­
dintele întovărăşirii. Ai văzut ce grîu
frumos avem noi, întovărăşiţii?
— Da, da, asta-i adevărat. Grîu ca
al vostru nu-i în tot hotaru' — spuse
unul dintre individuali. Dar care e
cauza ?
— Tractorul, vecine1 —- îi răspunse
Tornoi. Noi arăm cu tractoarele şi voi
cu plugul tras de vite. Vacile noastre
odihnesc în timp ce voi le chinuiţi pe
ale voastre la plug şi pe urmă mai
vreţi şi lapte' de la ele. Ale noastre
dau şi lapte mult, sînt şi mai grase
şi în afară de acestea nici nu alergăm
toată ziua după plug ca voi. Ştii tu,
Tătâne, ce arătură frumoasă făceau
astă toamnă tractoarele pe tarlaua
vacile. Vedeai că nu poţi face treabă
bună şi pentru aceasţa te răzbunai pe
La COMRAl- a Sfatului popular raional Haţeg
PROD Alba Iullaj
se execută mo­
bilă frumoasă.
Dar pînă să;
fie transformate
în mobilă, scîn-(
durile trec prin i
diferite operaţii j
de prelucrare.
Una din aces-ţ
tea este şi fre-
zarea. In clişeu:
Fruntaşul în pro­
ducţie l o s i f (
G r o s u lucrînd
frezarea vii-
toarelor piese ff
componente a le J;
mobilei. In cin­
stea zilei de 1
Mai el îşi de­
păşeşte normele
cu 35 la sută,
Mihai a mal încercat încă odată.
Atunci maşina s-a pus în mişcare.
Să nu rămînă jos şi de data aceasta,
Ion Mihai a recurs la supremul sa­
crificiu : s-a aşezai in faţa m aşinei.
In sfîrşit, ca orice tărăboi, chestiu­ individuali.
nea s-a soldai cu intervenţia orga
nelor de miliţie şi Ion Mihai, nevă­
tămat, a plecat spre Almaş, — cu
toate „binecuvîntările" şoferului şi
taxatorului, cărora se părea că le-a
cam încurcat socotelile
Ajunşi la Gcoagiu, Ion Ştefan şi
Alexandru Popa fac prima haltă dare
a durat 40 de minute. Aci s-au ajustat
cu ceva „aperitive", apoi au încărcat
încă 10 cetăţeni (reţinem faptul că au
coborit numai doi) şi pe urmă, la
drum. Maşina a ajuns în Bozeş. Aci
aşteptau alţi „clienţi". Doi călători
s-au urcat pe unde au putut, iar al
treilea, cu îngăduinţa taxatorului, a
călătorit sus, pe acoperişul maşinei.
Caravana a sosit la Ardeu, de unde
s-a urcat un singur călător care, tran­
sporta la moară 4 saci cu grîu (bine­
înţeles tot prin intermediul cursei).
Pe parcurs s-au urcat alţi cetăţeni cu
gîşte, ţuică şi diverse alimente. Un
ca ia fiecare oprire să-şi încaseze...
rata, sub privirea plină de înţelegere
a şoferului, care şi el... ştia ceva.
Ce vor gîndi cei doi salariaţi ai r
I.R.T.A., în momentul de faţă, nu
ştim. Ceea ce ştim însă este faptul că
oprobiul public, oamenii cinstiţi, nu
pot fi de acord cu asemenea atitu­
dini manifestate de oameni cărora le
este asigurat salariul şi condiţiile de
viaţă bună. Cu toate insistenţele că­
lătorilor de a respecta legea Ion Şte­
fan şi Alexandru Popa au rămas iro­
nici şi reci. Poate că conducerea
I.R.T.A., în special serviciul de con­
trol, vor încerca să vadă „paiul din
ochiul celor doi salariaţi" şi vor in­
forma călătorii despre combaterea ati­
tudinilor nesănătoase care încă se
semnalează, spre marea nefericire, la
I.R.T.A.
Noi aşteptăm I
N.'Cjs
nevastă. Şi tot mai spui că e mai
bine să lucrezi singur.
— Uite ce, se oţărî Tălanu. Să mă
lăsaţi în pace / Nu mă înscriu şi gata.
— Bine, măi, te lăsăm. Dar nu uita
că mulţi au spus aşa şi pe urmă s-au
înscris. Ştii tu bine că întovărăşirea
noastră a crescut de la 21 familii Ia
186.
Timp de cîteva minute în sală se
aşternu o linişte adîncă. Primul care
sparse această linişte fu Traian Iuga,
un om roşcovan, mic de statură. Se
ridică in picioare, duse mina la băr­
bie şi cu voce domolă sp u se:
— Am auzit vorbindu-se multe des­
pre întovărăşire; unele bane, altele
rele. De aceea, spun drept, nu ştiu
ce să cred.
— Dar tu ai văzut ceva rău în înto­
vărăşire? — îl întrebă agitatorul.
— Nu, n-am văzut nimic rău cu
toate că m-am străduit să văd.
— Atunci de ce dat crezare gurilor
rele?
— Aşa e omul, crede şi în ce nu
vede.
— Rău fac-e cine se conduce după
clevetirile gurilor rele şi nu vede lu­
crurile aşa cum sînt ele — spuse unul
dintre întovărăşiţi.
luga se simţi ofensat şi nu întîrzie
să-i dea replica.
— Tu să taci/ Ştiu eu ce fac. Doar
n-ai ţinut tu mai mult de coarnele plu­
gului ca mine.
Cu vocea lui domolă inginerul agro­
nom interveni împăciuitor.
— Amîndoi sînteţi gospodari buni.
Vă cunosc bine. Dar uite, baci Tră-
iene, şi eu îţi spun că faci rău că te
fereşti de întovărăşire. Se vede că n-ai
înţeles că numai muncind în comun
pămîntul poate fi silit să dea ceea
ce poate da. Dumneata nu-ţi dai sea­
Cea de-a V-a sesiune
Zilele trecute .a avut loc cea
de-a V-a sesiune a Sfatului popu­
lar raional Haţeg.
Cu acest prilej tov. deputat
Gheorghe Oprinescu a prezentat
un raport asupra executării bu­
getului pe 1956. Din raport a
re>eşit că în anuil 1956 s-au obţi­
nut o serie de realizări. Astfel, în
oraşul Haţeg s-au asfaltat
7.292 m.p. şi pavat 4.390 m.p.
străzi. La spitalul unificat din
oraş, s-au executat lucrări pen­
tru terminarea saloanelor, vopsi­
tul în ulei, introducerea apei cu­
rente şi construirea unui bloc a-
limentar. S-au reparat podurile
pe drumul Haţeg, Nalaţi, Strei,
Demsuş, iar pe drumurile raio­
nale Rîu de Mori — Cîrneşti —
Clopotiva —- Sarmisegetuza,
s-au plantat 1.260 puieti pomi
fructiferi. De asemenea, s-a e-
xcutat întreţinerea şi repararea rea noii legi a Sfaturilor popu­
a 32 km. drumuri.
în satul Ti s a. . .
Cu vreo doi iani în urmă, în
satul Tisa a luat fiinţă o înto­
vărăşire agricolă. Pe tarlalele el
recoltele oresc în fiecare an,
mult mai frumoase decît pe fîşii-
le înguste de teren ale ţăranilor
Văzînd roadele pe care le cu­
lege întovărăşirea, încă 17 fami­
lii de ţărani muncitori, printre
oare se numă-ră ţăranii mijlo­
caşi Alionte Nistor, Gheorghe
Fnrdui, Iosif Munteanu, Dumi­
tru Nistor şi alţii, s-au convins
că este în interesul lor să cons­
tituie o nouă întovărăşire în a-
acest sat. Ei au făcut cereri, şi
în ziua de 22 aprilie a fost inau­
gurată cea de a doua întovă­
răşire agricolă din satul Tisa.
. . . şî alta în Cerbia
In ziua de 23 aprilie în ra­
ionul Ilia, a fost inaugurată
încă o întovărăşire agricolă. A-
ceasta a luat fiinţă în satul Cer­
bia, unde 38 familii de ţărani
muncitori au comasat o însem­
nată suprafaţă de teren pentru
a o lucra în comun-
Noutăfi în tehnică
Cuzineţi din metale
uşoare, metalizaţi
Datorită proprietăţilor lor fi­
zice, respectiv a porozitătii lor,
straturile aplicate prin metaliza­
re sînt indicate pentru căptuşi-
rea cuzineţilor.
Cercetările întreprinse ou ast­
fel de cuzineţi au arătat că -da­
torită porozitătii straturilor me­
talizate, se formează în aceste
straturi o reţea continuă de mi-
crocavităţi repartizată pe în­
treaga suprafaţă, gradul de po-
rozitate al stratului fiind deter­
minat de raportul între cantită­
ţile de oxigen şi acctilenă utili­
zate la metalizare. S-a consta­
tat că la un cuzinet căptuşit cu
un strat metalizat, capacitatea
de încărcare este invers propor­
ţională cu grosimea stratului
aplicat, fără a fi însă mai re-
ma cît pierzi muncind pămîntul indi­
vidual. Iată, stînd aci făcui o soco­
teală. Dumneata ai pămîntul împăr­
ţit în mai multe parcele. Fiecare par­
celă este despărţită de altele, prin două ginduri apoi ceru hîrtie şi-şi făcu şi
răzoare care ocupă loc de două rin-
duri de porumb de o parte şi două de
alta. De pe aceste 4 rînduri, socotit la
lungimea parcelelor dumitale, s-ar pu­
tea recolta cel puţin 56 kg. porumb
boabe. Deci ta 5 parcele ar veni 280
kg. Nu ar fi oare mai bine ca aceste
boabe să intre în hambarul dumitale?
Iosif Anişca are împărţite cele 4
hectare în vreo 20 de parcele. Cunosc
ţărani muncitori care au pămîntul îm­
părţit în 47 parcele şi unii chiar în
60. Inchipuiţi-vă cit de păgubiţi sînt
aceşti oameni. Şi în afară de aceasta
cît timp pierd deplasîndu-se de ta o
parcelă la alta.
— Ei, ce mai ai de spus Trăiene?
— întrebă agitatorul.
Nimeni nu mai scoase nici o vor­
bă. Iosif Tălanu se sculă în picioare.
Toţi se uitară la el.
— Doar nu vrei să pleci? — îl în­
trebă cineva.
— Nu plec. Daţi-mi o coală de
hîrtie!
— Ce doar nu vrei să faci cerere?
întrebă preşedintele întovărăşirii.
— Ba da, fac şi încă chiar acum.
Tălanu se aşeză la masă şi începe
să scrie cererea.
— Ce faci măi, glumeşti ? — îl
întrebă individualul llisie Farcaş.
— Nu, nu glumesc. Hai fă şi tu ce­
rere. Ce mai aştepţi ?
— Fără voia nevestii nu fac.
— Ascltă măi — îi răspunse Tă­
lanu cu o oarecare ironie — lasă po­
veştile astea. Sînt vechi şi nu le mai
crede nimeni. Şi eu am folosit mult
motivul ăsta. întotdeauna aruncajn
Nr. 738
Prin autoimpunere s-a con­
struit un pod dift beton la Sălaş,
un pod de lemn la Rîu de Mori
şi s-au făcut reparaţii capitale
la podurile din Mălăeşi, Ohaba
de sub piatră şi Crăguiş. Tot
prin autoimpunere, au fost elec­
trificate satele Toteşti, Berthe-
lot, Hobiţa —Grădişte şi Boşo-
rod.
Au fost date în folosinţă noi
şcoli în satele Reia, Balomir,
Cioclovina şi Ursici, precum şi
căminul cultural din Poieni.
S-au construit în roşu căminele
culturale din Fărcădin, Negoi şi
şcoala din Prevencior.
Reţeaua comercială s-a lărgit
prin înfiinţarea a 6 cooperative,
prăvălii săteşti, 3 magazine de
desfacere şi un aprozar în ora­
şul Haţeg.
S-a trecut apoi la discutarea
şi aprobarea proiectului de bu­
get pe anul 1957 şi la prelucra­
lare.
DOINA ARDELEANU
•k
In. ziua de 23 aprilie, a avut
loc la Ilia sesiunea Sfatului
popular raional. Cu acest prilej
s-a prezentat raportul asupra e-
xecutării bugetului pe anul 1956
precum şi proiectul de buget pe
anul 1957.
Cei prezenţi au discutat pe
marginea raportului, făcînd une­
le propuneri importante.
----- ? -----
S e e iâ -f- t f m u t a i
pe exploatare
Nici una din brigăzile şi echi­
pele de mineri din sectorul 4 al
exploatării carbonifere din Vul­
can, nu sînt sub normă. Astfel,
colectivul acestui sector a reuşit
să dea peste plan 1.584 tone de
cărbune şi să devină sector frun­
taş pe exploatare.
Printre minerii fruntaşi ai a-
cestei exploatări se numără şi
cei din brigăzile lui Gheorghe
Ivăşcan şi Ştefan Gantz.
Pe întreaga exploatare, s-au
dat peste plan pînă la 21 aprilie,
2.068 tone de cărbune, depăşin-
du-se angajamentul luat în cins­
tea zilei de 1 Mai cu 432 tone.
dusă decît aceea a cuzineţilor
masivi. Faţă de cuzineţii ma­
sivi, cei metalizaţi au avanta­
jul că se adaptează mai uşor la
fusul conjugat. Cercetările făcu­
te au permis să se stabilească
concepţii geometrice noi în pri­
vinţa dimensionării şi proiectă­
rii cuzineţilor metalizaţi, care le
asigură o capacitate mare de
încărcare chiar şi în condiţii
nesatisfăcătoare de ungare. Fă*
cîndu-se experienţe de metaliza­
re concomitentă cu. două pistoa­
le care aplicau două straturi,
unul dintr-un metal dur şi altul
moale, s-a constatat că rezul­
tatele obţinute nu erau satisfă­
cătoare. Un avantaj important
al acesor cuzineţi este uşurin­
ţa recondiţionării: cuzineţii re-
metalizaţi se autoajustează pe
fus, redobîndindu-si integral
proprietăţile de funcţionare.
(După Engineers' Digest)
vina pe nevastă. Dar nu aveam drep­
tate. aşa cum nu ai nici tu acum.
Farcaş mai stete cîteva minute pe
el cererea. După el se înscrise şi Cris-
tea Aurel.
Trăian luga nu mai avu răbdare să
stea pe scaun. Se sculă şi porni înspre
uşă. Cineva îl întrebă:
— Ce, măi, ţi-e frică că te ceartă
nevasta de nu mai stai ?
¦— Nu-i vorba de nevastă, dar... dar
uită... mă înscriu şi eu. Văd că înto­
vărăşirea se întinde ca apa şi n-aşi
vrea să mă înscriu eu cel din urmă.
Cineva, îi dete o coală de hîrtie să-şi
facă cererea. luga o luă în mină, se
uită la ea, o aruncă spunînd :
— Nu mă înscriu. Mai stau pînă la
toamnă.
Tălanu, Farcaş şi C.ristea, cei care
făcuseră cereri înainte începură să
rîdă de el.
— Afă, să vezi ce rău îţi stă, parcă
ai fi un copil. — îi spuse Tălanu.
— Ce parcă ţie ţi-a stat mai bine —
reproşă luga.
— Nu mi-a stat, dar odată ce am
spus că mă înscriu m-am şi înscris.
Oamenii mai făcură multe glume
pe socoteala lui luga, dar acesta nu-i
mai ascultă. Stătu cit stătu pe gînduri
şi după un timp ceru din nou hîrtie şi
făcu cererea.
Convorbirea a fosl interesaniă şi s-a
încheiat cu succes. încă patru familii
cu o suprafaţă de aproape 5 ha. teren
s-au alăturat celor 186. Intr-o singură
seară întovărăşirea din Dobra a cres­
cut cu încă patru familii. Acum are
190 familii care lucrează în comun
peste 40 la sulă din suprafaţa satului
Dobra.
T. MARIAN,