Page 81 - 1957-04

ir. 738 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

A apărut: ANUNŢ „fiu Vreau să fiu popularizată"

Carnetul agitatorului nr. 7 Revista „Aripile Patriei“

organizează duminică 28 O O O O O O O O O O O O O OOOOOOOOCKXX.

Zilele acestea a apărut Carnetul agitatorului nr. 7, editat aprilie orele 10 dimineaţa, o O cerinţă -modestă, din par- teanu, am 45 de ani, şi vă rog &
in sala Sfatului popular <>
de Comitetul regional de partid, număr închinat zilei de 1 Mai. orăşenesc Deva o consfă­ g tea casieriţei Rozalia Kofalu- să-mt spuneţi legăturile cele $
Agitatorii şi oamenii muncii pot găsi în paginile carnetului tuire cu cititorii săi.
numeroase articole care vorbesc despre entuziasmul cu care 99 Cînd vine furtuna g sq de la gara C.F.R. llia. O mai bune spre Vaşcău l.
După consfătuire va ur­
ma, un program artistic O dorinţă pornită din modestie, Casieriţa se tnfoie şi sc roşi
prezentat de una din for­
muncitorii întîmpină această măreaţă sărbătoare, articole care Pe ecranul cinematografului maţiile artistice din loca­ o din prea mult altruism, ori în mai abitir ca un curcan :
vorbesc despre munca de agitaţie în cinstea zilei de 1 Mai, „Filimon Sîrbu“ din Deva, va litate.
precum şi alte articole care Ilustrează realizările regimului rula între 27 aprilie şi 1 mai, rati în propriu-I lagăr născo­ g spatele acestei dorinţe se as- — De prostii crezi că-mi ar-
democrat-popular din regiunea noastră. filmul „Cînd vine furtuna“, o cesc mereu diverse mijloace Sînt invitat! a lua parte
care să ducă la scopul ticălos. toti cei care îndrăgesc cunde ceva ? de mie, hai ?! La biroul de in-
In Carnetul agitatorului s-au publicat următoarele articole: producţie a studioului cinema­ Aşa, de pildă, Bohun, un viteaz
— Marea sărbătoare a oamenilor muncii (pag. 3). tografic din Kiev. luptător, Drimeşte o scrisoare La început nici noi şi nici un formaţii...! Şi-i trînti geamul
— Minerii Văii Jiului îndeplinesc chemarea: „Patriei mai din partea polonezilor în care
mult cărbune“ (pag. 10). Filmul reprezintă o pagină cer să părăsească pe Hmel- călător care aştepta la ghişeu în nas.
— Siderurglştii hunedoreni în preajma marii sărbători de istorie dramatică, din viata
(pag. 16). mult frămîntatului popor u- nitki. iar în schimb i se făgă­ pentru a primi Bietul Marin.
— Să terminăm grabnic lucrările agricole de primăvară orainean. O pagină vie. impre­ duieşte o hitmănie. El respinge
(pag. 20). sionantă, oare te face să tră ­ cu indignare oferta, dar nu are sporturile aviatice. g biletele de tren, Plecă să caute
— Cifre şi fapte (pag. 25). prevederea de a rupe hîrtia sau
ieşti intens fiecare scenă, fie­ de a i-o pred3 imediat lui Hmel- ----- * ----- g nu ne-am putut biroul de infor­
care împrejurare, fiecare situa­ nitki.
ţie. Am putea spune re- g explica dorinţa maţii, dar ia-l de
Duşmanii si trădătorii profi­
dînd fidel starea de spirit cu tă de acest fapt si prin maşi- C O N S F Ă T U IR E A sa. Gîndul că modestia poate unde nu-i. La gara din llia nu

o fi socotită aureolă pe capul ce- există astfel de birou.
lucrătorilor din comerţ o lai care-l caracterizează, ne-a A sosit personalul, cu staţio-
x ţrînat curiozitatea de a întreba nare în llia de 4 minute. O fe-
ou consumatorii g cauza pentru care Rozalia K6- mele între două vîrste, neavînd

— Copiii mei au un viitor Fericit (pag. 28). care urmăreşti tablourile de pe natiuni oribile fac să se creadă O falusi/ finea un NU de la înce- legătură spre Lugoj prin llia,
Zilele trecute, la Sfiatul popu­ o Pat pînă la sfîrşit, în privinţa s-a hotârît repede să-şi conti-
— Bucuria zilelor noastre (pag. 31). ecran, că avem o transpunere că Bohun ar fi acceptat propu­ lar • al raionului Brad, a avut g popularizării ei. Şi apoi cîfi oa- nue drumul prin Timişoara. S-a
— Agitatorul în mijlocul brigăzii de tineret (pag. 35). emoţionantă a unor evenimen­ nerea polonezilor si că e gata loc o consfătuire a lucrătorilor o meni modeşti n-au săvîrşit fap- îndreptat spre casa de bilete
— Mi-e dragă meseria de miner şi de aceea m-am întors te cruciale din zbuciumata exis­ să-şi trădeze poporul. Ceva din comerţul de stat şi coope­ o te eroice în viata lor, şi cu toa- pentru procurarea Ibiletului, dar
din nou în abataj (pag. 39). tentă a maselor ucrainene. în ­ mai mult, i se falsifică un text ratist, cu consumatorii. După ce X te acestea au rămas înanoni- aci, ca şl Marin Munteanu, se
treaga acţiune este dominată de cu semnătura lui din care ar Ioain Baltazar, şeful secţiei co­ g mat. Cînd totuşi amputut afla izbi de neclintita casieriţă. Ca-

— Rezultatul unei munci perseverente (pag. 43). figura eroică a lui Bogdan rezulta că Bohun e gata să tră ­ merciale, a expus referatul pri­ p „temeiul acestei dorinţe" a Ro- sa de bilete, închisă. In spatele

— Cum ne pregătim pentru întîmpinarea zilei de 1 Mai Hmelniţki în care cei apăsaţi deze cauza naţională a Ucrai­ vind realizările şi lipsurile din g zaliei, am renunţat la cavale- geamului se vedea casieriţa:
(pag. 51). au văzut pe luptătorul dîrz şi nei şi să treacă de partea că­ munca lucrătorilor din comerţ, g rism şi, împotriva ei, o popula- — Aşi vrea, tovarăşă, să-mi
neînfricat, gata să-şi jertfească lăilor. consumatorii şi-au spus şi ei o rizăm chiar cu riscul de a fi eliberaţi...
— Concursul suplimente! or satirice ale gazetelor de pe­ şi viata, pentru cauza celor
rete iniţiat de „Urzica“ (pag. 55). mulţi. E judecat de un sobor al bă- părerea. Mulţi dintre ei, printre 6 acuzaţi de nepoliteţe, — Hei! drăguţ-o, e tîrzlu;
trînilor încercaţi în lupte şi e
care Ioan David, Ştefan Ionescu, o
In afară de aceste articole, Carnetul agitatorului mai cu­ Cu trei veacuri în urmă, o osîndit la torturi si la moarte. In ziua aceea — noi o no- casa s-a închis înainte cu 5 mi-

prinde şi o seamă de lozinci rimate, grafice care ilustrează parte din întinsele şi bogatele Pe cînd nefericita victimă a I. Rusu şi alţii au vorbit despre g tăm 23 aprilie — spre a nu se nute de sosirea trenului. Şi im-

creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii etc. meleaguri ucrainene sufereau intrigilor oriminale e dusă spre dezvoltarea reţelei comerciale, g confunda cu multe altele, casie- placabilă casieriţa trebăluia
cumplit de pe urma panilor locul execuţiei, mama sa izbu­
polonezi şi a boierilor autoh­ despre îmbunătăţirea calităţii o rita Rozalia Kofalusy — Zaly mai departe în dosul ghişeului.
toni care, mînă în mînă şi cu
Deschiderea a dosii a i prăvălii săteşti teşte să intre la Hmelniţki. produselor, dar au arătat şi lip­ 6 cu>m îi place să-şi audă dimi- La ghişeu, martor al acestor
sprijinul Vaticanului, exploatau Tocmai atunci soţia sa, îndem­
fără milă norodul. nată de trădători si de duş­ surile ce mai dăinuiesc. % nativul, — era bosumflată. A- întimplări, ş-a nimerit un om
manii lui Hmelniţki îi toarnă în
Oştile poloneze năvăleau pe Astfel, s-a arătat că unităţile x ceai impresia că necunoscînd de treabă, care vroia să curme
teritoriile ucrainene si treceau pahar otravă. Mama lui Bohun de desfacere nu sînt aprovizio­ g co} a apelor, i s-au înecat coră- situaţia. S-a interesat la şeful
De curtnd ales în adunarea vor aduce o creştere a rentabili­ totul prin foc si sabie. o surprinde în clipa aceea şi, nate în mod ritmic, ci pe perioa­ 6 biile. Trîntea la uşi, încurca bile- staţiei, la alţi lucrători din sta-
(generală a cooperatorilor, noul tăţii cooperativei. Locuitorii ce­ scotînd un tipăt digerat, îl o- de, mai ales la produse de pri­ g tele, uita să restituie mărunţi- despre numele şi activitatea
consiliu al cooperativei din Bre­ In asemenea groaznice îm­ preşte pe Hmelniţki să bea din
tea Streiului a început să desfă­ lor două sate şi salariaţii din prejurări, acel om, Bogdan paharul cu otravă. Cînd femeia mă necesitate (oarne, paste făi­ g şui. Mă rog, cîte nu se pot în- Rozaliei. Dar nimeni nu ştie ni-
şoare o muncă rodnică. Hmelniţki, devine expresia vo­ îi strigă că soţia i-a turnat o-
gospodăria agricolă de stat inţei celor mulţi. Ridicat din si­ travă în pahar, Hmelniţki e u- noase, articole de sezon), iar X tîmpla la momente de necaz. mic". Cînd totuşi au ştiut, a
Primind ajutorul Uniunii ra­ nul maselor, a norodului asu­ luit: îi vine cu neputinţă să
ionale ia cooperativelor şi a Sfa­ sînt mulţumiţi, pentru că, prit, el porneşte să înflăcăreze creadă. deservirea igienică a consuma­ o Aşa pornită pe harţă a intrat af^at şi Rozalia Kofalusy. A-
tului popular raional şi local, pe robi, să-i îndemne la luptă
conducerea acestei cooperative conducerea cooperativei a a- împotriva hatmanului polonez Ca să-l convingă că spune a- torilor uneori lasă de dorit. Din g în casierie şi, preocupată de tunci în gura mare a pornit
a reuşit să lărgească reţeaua Pototki. devărul, mama lui Bohun duce
comercială prin deschiderea a plicat în viaţă prevederile ea paharul la buze. îl soarbe multe unităţi lipseşte ou desă- o „înalte griji", a uitat să des- a-şi manifesta dorinţa „nu
două noi prăvălii săteşti la Mă- In acest răstimp, în focul pînă la fund. şi moare. 5 chidă fereastra ghişeului nain- vreau să fiu popularizată".
plenarei C.C. al P.M.R. din luptelor, polonezii nu încetează vîrşire hîrtia de ambalaj.
ceu şi la Strei, care se găsesc în o clipă să încerce pierderea lui Atunci îşi dă seama Hmelniţ- g tea căruia aşteptau călătorii. Metodele de lucru îmi aparţin,
27 — 29 decembrie 1956 care Hmelniţki. Participanţii au criticat în­ o Un ciocănit discret o trezeşte sînt ale mele, cu călătorii ştiu
raza gospodăriei agricole idje stat. ki de întreaga situaţie; îşi dă deosebi felul în oare se faoe de­ X din visare. Arsă ca de foc, sare cum să mă port",
prevede lărgirea sectorului coo­ Duşmanii şi trădătorii strecu- seama că Bohun e nevinovat; servirea în unităţile T.A.P.L., o la fereastră şi, cu un ton „dul-
In felul acesta s-a mărit volu­ îşi dă seama că trădătorii şi care sînt neigienice şi neîncăpă­ g ceag”, — mai bine de cei care Intr-adevăr astfel de proce-
mul operaţiilor comerciale care peratist şi îmbunătăţirea apro­ toare, iar personalul de serviciu o nu l-au auzit — întreabă: dee cu călătorii sînt proprii
Rozaliei Kofalusy. Aceasta nu
vizionării oamenilor muncii cu

cele necesare. nu serveşte conştiincios. o — Cine eşti şi ce vrei ? este la primul caz. Că ele nu

E. CALIN La consfătuire, s-au luat o se­ g Ca un şcolar luat pe nepre- trebuie să aparţină nimănui, şi

duşmanii s-au strecurat în rie de măsuri oare odată apli­ g gătite „prins cu fiţuica" după noi am vrea!

La furnalul tineretului X XX XX XX X XX X) propriu-i lagăr. cate, vor contribui la îmbunătă­ p cum s-ar spune, Marin Mun- Cît despre dorinţa tovarăşei
El opreşte executarea lui Bo­
ţirea aprovizionării şi deservirii g teanu, cel care a ciocănit, o- Kofalusy să ne scuze că nu
hun şi pedepseşte pe !adevăraţii oamenilor muncii.
g bişnuit cu „disciplina armatei i-am putut-o rpe.snppe.rc.tfna,.
N. CAZAN
(Urmare din pag. l-a) iar declasatele, de la începutul trădători. O vechi", răspunse
acestui an şi pînă în prezent, ganizată între întreprinderile Războiul cu polonezii dă pri­ IOAN MANATE
Munteanu, discută cu maistrul au fost tot timpul sub procen­ din sectorul furnale". corespondent Mă numesc Marin Mun- V. PITAN
Ioan Moraru despre felul cum tul admis. Lozinca lor: „Trei lejul armatei sale de ţărani să
funcţionează furnalul, dacă a- descărcări pe schimb — fontă Aceste distincţii dovedesc cu facă adevărate minuni de vite­ x o o o o o o o o o <x x >o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o <k ) ^ o o î >o o o o o o o o C'<x X
cesta are un mers normal sau de bună calitate" a prins viată prisosinţă că aci munceşte un jie. Cu ajutorul dat de tarul
deranjat. După ce luă cunoştin­ colectiv harnic, care zi de Moscovei, ale cărui oşti viteze L a f a b r i c a 1. A . R. I . d m D e v a O păşune refăcuta
ţă de toate acestea, el începu să în cabina aparatelor zi se străduieşte să dea pa­ dau lovitura de gratie invada­
controleze cele mai importante triei tot mai multă fontă. Spre torilor, poporul ucrainean în­ ifgp - In comuna Vinerea, în urmă
agregate. După ce se convinse Aci, afli lucruri noi despre exemplu, numai între 1 martie vinge şi apoi se uneşte cu Ijky. '*> ou cîţiva ani, era peste 30 hec­
că totul este în ordine, dădu jurnalişti, despre hărnicia lor. 20 aprilie, tinerii jurnalişti au tare de păşune degenerată. în ­
dispoziţii în vederea pregătirii Pe un perete este prins un ste- dat peste plan 854 tojie de fon­ Rusia. . . De felul cum sînt confecţionate cutiile, depinde în bună măsură păs­ drumaţi de către inginerii şi
elaborării primei şarje de fontă guleţ primit de tinerii jurna­ Acest măreţ act istoric s-a trarea cît mai îndelungată a alimenlelor conservate. Aluncitoarea Elisabeta tehnicienii agronomi, ţăranii
din schimbul II. lişti de la Comitetul raional tă, Pe întreaga secţie, de la Ferencz de la secţia confecţionat cutii a fabricii l.A.R.T. Deva, este pe de­ muncitori au desţelenit păşunea
U.T.M. Hunedoara, pe care stă începutul anului şi pînă la 20 savîrşit Ia Pereaslav, "la 8 ia­ plin conştientă de acest lucru. degenerată şi au cultivat-o cu
Descărcarea s-a efectuat în scris: „Cinste schimbului de aprilie, s-a produs peste plan nuarie 1654. Entuziasmul ma­ plante furajere de mare produc­
condiţiuni normale. Pînă la ora 2.826 tone de fontă. selor ucrainene, în sfîrsit elibe­ Iat-o în clişeul nostru, executînd cu multă atenţie operaţia de fălţuire tivitate. Acum, păşunea este
18, schimbul II a efectuat şi tineret fruntaş în producţie din rate de sub jugul panilor polo­ a cutiilor, la maşina de fălţult. în curs de întelanire şi de re­
cea de a doua descărcare. E- raionul U.T.M. Hunedoara". ir nezi şi unite cu Rusia, a fost dare din nou păşunatului.
fectuarea a trei descărcări pe nemărginit. Visul ucrainenilor
schimb este de mult un lucru Alături e prins un alt stegu- Se înserase. La furnalul ti­ Pe păşune au fost făcute
obişnuit pentru furnaliştii din teţ mai mic de formă dreptun­ neretului munca se desfăşura de a intra în marea, familie anul acesta şi alte lucrări fo­
Călan. Acum, ei dau bătălia ca ghiulară. Pe acesta scrie : „Cel cu aceeaşi intensitate. Tinerii rusă, de a se uni cu fraţii' lor lositoare- S-au plantat, de pildă,
fonta elaborată să fie de buna mai bun jurnalist pe secţie“ sînt aceia care răspund de a- ruşi a fost, în sfîrşit, realizat. 800 de nuci şi 128 de migdali.
calitate. Ajutaţi de conducerea Intre steguleţe, într-o ramă, e cest agregat. De aceea ei se Plantaţia are un dublu rol. Pe
tehnico-administrativă, de orga­ o diplomă pe care scrie urmă­ îngrijesc ca el să fie bine în­ Scenariul cunoscutului dra­ lîngă umbră, pentru vite în
nizaţia de partid şi de sindical toarele : „DIPLOMA — Se a- maturg sovietic A. Korneiciuk timpul verii, ,ea va .asigura a-
ei au reuşit să obţină şi în a- treţinut şi să funcţioneze din a izbutit să ne dea o imagine nual şi o mare recoltă de
cordă colectivului de muncitori plin. Cei din schimbul II mun­ veridică si adînc emoţionată a fructe. "
ceastă direcţie rezultate impor­ tehnicieni, ingineri şi funcţio­ ceau în aşa fel ca aportul lor Ucrainei de acum trei secole şi
la angajamentul întregului co­ a luptelor duse de popor pen­ Pe o altă păşune, ţăranii mun­
tante. nari ai uzinei „Victoria" din lectiv să fie cît mai substanţial. tru libertate si unirea sa cu citori din Vinerea au făcut lu­
Aceasta depinde de ei şi cu si­ Rusia.
Acum, sînt dese cazurile cînd Călan, care a obţinut în se­ guranţă că aşa va fi. Faptele crări de curăţire şi au plantat
mestrul II 1956, titlul de frun­ Regia, tinînd seama de toate
întreaga cantitate de fontă e- taş în întrecerea socialistă or­ de pînă acum nu infirmă, dim­ detaliile, a ştiut să scoată din sălcii şi plopi pentru umbră.
ele efecte artistice de calitate.
laborată este de bună calitate potrivă confirmă cu tărie aceas­ C. VINEREANU
Acelaşi lucru se poate spune
ta. despre interpreţi, care au con­ corespondent
tribuit prin măestria jocului
N. BADIU
lor la succesul filmului.

Plenara din 27—29 decembrie săşi documentele planarei C.C. avem la ora actuală 36 reţele înzestrare tehnică a industriei că „normatorul“ este acela care Un dozator în categoria numărul de indicatoare să sca­
1956, a C.C. al P.M.R. anali- al P.M.R., principala lipsă a tarifare diferite, din care la noastre. Aşa se explică de ce îi fixează salariul. VlII-a de încadrare, primea în dă considerabil.
zînd situaţia organizării muncii vechiului sistem de salarizare furnale se aplică 5. Intre aceste pentru o serie de profesii noi trecut la 204 ore un salariu ta ­
şi salarizării în diferite ramuri o constituie ponderea mică al reţele sînt diferente simţitoare. nici pînă astăzi nu există indi­ Paralel cu aceasta o influen­ rifar de 441 lei. Acelaşi dozator Pentru meseriile -de bază din
ale economiei naţionale şi re­ salariului tarifar în cîştigul mun­ Aşa de exemplu un muncitor catoare de salarizare cum este ţă negativă a avut-o şi nivelul urmează să primească în urma secţiile de furnale, de pildă, sînt
zultatele studiilor efectuate în citorilor, lucru ce !a dus la nive­ plătit în categoria VH-a după cazul cu cei de La turbosuflan- slab al muncii de normare, pre­ aplicării salarizării noi, un sa- preconizate in total 7 indicatoa­
direcţia îmbunătăţirii sistemu­ larea salariilor, la dispariţia di­ H.C.M. 676 are un sala, iu ta­ gătirea slabă a multor cadre de Lariu tarifar de 814 lei. Un lăcă­
lui de salarizare în cursul anu­ ferenţei ce trebuie să existe în­ rifar de 1,97 lei/'oră. Acelaşi tă, termotehnicieni, pirometriş- normatori precum şi slaba pre­ re de oalifioare, încadrările va­
lui 1956 de către ministere şi tre diferitele categorii de salari­ muncitor primeşte după H.C.M. tii, maşiniştii compresoare, ma- ocupare a şefilor de secţii şi a tuş de întreţinere în categoria riind — pentru .furnalişti între
sindicate, a hotărît experimen­ zare ale muncitorilor. In acelaşi 931 un salariu de 2,34 lei/oră şiniştii elevatoare cupe, etc. conducerii Combinatului pentru Vl-a primea !a 204 ore efectiv categoriile 6—11, pentru încăr­
tarea noului sistem de salariza­ iimp stimularea muncitorilor şi 1,87 lei/oră după H.C.M. problemele de normare si sala­ lucrate, un salariu tarifar de cători între 3—10, pentru ma-
re în cursul primei jumătăţi a prin vechiul sistem era 238. Deficienţele în sistemul de rizare, probleme pe care le con­ 368 lei, iar prin salarizarea şinişti între 6—8, pentru caupe-
acestui an. Intre întreprinderile greoaie, compusă din mai salarizare au dus la denatura­ sideră ca o obligaţie exclusivă nouă urmează să primească 685 rişti între 6—8, etc.
care experimentează acest sis multe elemente, lucru ce făcea Aceşti factori au exercitat o rea întregului sistem de norma­ a serviciului de organizare a
tem se numără si Combinatul ca muncitorul să nu poată şti influentă negativă asupra sala­ re. Nivelul scăzut al salariului muncii. lei. La baza salarizării îmbună­
siderurgic Hunedoara, unde sa­ rizării. Mergînd pe linia asi­ tarifar a dus la stabilirea pe o tăţite, vor sta normele cu moti­
larizarea îmbunătăţită se ex­ niciodată care este cîştigul lui gurării neapărate a unui anu­ scară tot mai largă a unor nor­ Elementele esenţiale ale Aşa după cum reiese din a- vare tehnică. In acest sens, la
mit cîştig, buletinele de lucru me scăzute, experimental-statis- ceste exemple, în primul rînd secţiile de furnale, cu participa­
perimentează la secţiile de fur­ după terminarea zilei de mun­ se lansau cu întîrziere, ca regu­ tice, care nu aveau drept scop salarizării îmbunătăţite categoriile medii 6—7 şi 8 care
lă genenală La sfîrşit de lună. rea largă a specialiştilor din
nale cu începere de la 1 aprilie că. Acest lucru poate fi ilustrat mobilizarea oamenilor muncii La la secţiile de furnale constituie marea masă a mun­ combinat a fost definitivată me­
S-a practicat pe scară largă obţinerea unor rezultate tehni- citorilor din secţie, primesc cel todologia de calcul a normelor
Deficienţele vechiului dacă am analiza structura sa­ sistemul plătii, pe comenzi, ceea co-economice înalte, ci asigura­ De la 1 aprilie în C.S.H. s-a mai mare spor de salariu. Oda­ cu motivare tehnică. In urma
rea unui anumit cîştig. trecut la experimentarea sala­ tă cu aplicarea noilor reţele ta­ discuţiilor avute s-a hotărît ca
sistem de salarizare lariului realizat pe luna februa rizării îmbunătăţite. Trăsătura rifare urmează ca la secţiile la baza normei tehnice a furna­
Este semnificativă în acest specifică a noii salarizări o furnale să se renunţe la aplica­ lului să stea capacitatea lui
Aşa după cum subliniază in- rie de 4 muncitori de la secţiile sens experienţa tristă de la fur­ constituie creşterea masivă a rea acordului progresiv şi a maximă de producţie, care însă
nale, unde ori de cîte ori se salariului tarifar în cîştigul to­ primei colective. Acest lucru va urmează să fie corelată cu con­
furnale; iveau deficiente în procesul de tal al muncitorilor. Astfel, con­ diţiile concrete de funcţionare şi
producţie, imediat se modificau form noii reţele tarifare, în cîş­ permite muncitorului să-şi cu­
Structura salariului nc elemente (în procente) ce făcea să se pia,dă orice co­ normele. La furnalul nr. 1 nor­ tigul total salariul tarifar va noască zilnic cîştigul. va înlă­ care influenţează asupra activi­
Categ. j mele au fost modificate de 11 reprezenta în medie 73 de pro­ tura sistemul greoi si neopera­
Structură salariului în °/0 relaţii în salarizarea diferitelor ori în cursul anului trecut: la, cente. Minimum de salariu în tiv de calcul al salariului, va tăţii furnalului, cum este de e-
furnalul nr. 2 de 10 ori; la fur secţiile de furnale este de 534 lichida lipsurile în corelarea
Numele şi Ore Salar acord acord ore primă Total categorii de muncitori. Aşa se naiul nr. 3 de 10 ori; la furna­ lei. Categoriile de încadrare se cîştigului mediu cu creşterea xernplu, cantitatea de aer suflată
pronumele lucrate tarif- simplu proaraslv noapte colec­ explică de ce Ienăchente Gheor- lul nr. 4 de 7 ori; la furnalul reduc de Ia 12 la 11, iar reţeaua productivităţii muncii şi va în ­
tivă ghe în categoria 8-a realizează nr. 5 de 4 ori si la furnalul nr. este unică atît pentru muncito­ lătura variaţiile de cîştiguri în furnal, reţeta cu care se lu­
6 de 5 ori. rii de bază cît şi pentru cei provocate de nivelul diferit al crează, calitatea cocsului, con­
Lucaci Gh. la 192 ora efectiv iuorate un sa­ auxiliari, indiferent dacă lucrea­ diţiile de evacuare, etc.
8 200 47,70 41.00 — 1,47 9,83 100 lariu brut de 1.071 lei, în timp Deseori, pornind de La premi- ză în regie sau în acord. planurilor de producţie.
za asigurării unui anumit cîş­ Parale] cu experimentarea re ­ Ca regulă, noile norme cu
Iştoc Petru 6 200 45,51 43.40 — 1.72 9,37 100 ce La o categorie diferenţă Jar tig normele erau reduse artifi Pentru a ilustra creşterea
Gheorghe la 160 ore realizează cial, lucru ce ducea la depăşiri greutăţii specifice a salariului ţelelor tarifare noi, urmează să motivare tehnică marchează o
Hăulică Emil mari de normă si chiar la ne- ‘arifar, se pot da în acest sens se experimenteze şi indicatoare­ creştere fată de nivelul actual
¦---------------------- 9 208 38.96 13,43 26,85 2,46 18,30 100 I. 023 lei. realizarea planurilor de nroduc cîteva exemple: In sistemul al normelor, dar odată cu defi­
Străjescu P. tie. Acest fapt a micşora' vechi de salarizare salariul ta­ le tarifare de calificare noi. In­ nitivarea lor, comisiile care au
6 200 38,49 13,55 26,13 2,13 19,70 Í00 1 O Lacună importantă a ve­ încrederea muncitorilor în juste dicatoarele tarifare noi, întoc­ fost alese pe secţii vor stabili
.-ssocmsmt-jiiTii'TT» chiului sistem de salarizare tea criteriului de normare, a rifar al unui prim furnalist. în mite atît pentru muncitorii de şi măsurile ce trebuiesc luate
bază cît si pentru cei auxiliari, pentru a se asigura îndeplini­
In acelaşi timp o influenţă exercită existenta mai multor era provocată de rămînerea lui călcat principiul socialist al re categoria Xl-a, era la 204 ore, cuprind un număr de catego­ rea lor. Aplicarea noilor reţele ta­
negativă asupra salarizării o reţele tarifare — în combinat în urmă faţă de nivelul de rii corespunzătoare treptelor rifare si introducerea normelor
tributiei după cantitatea şi ca­ de 588 lei. După salarizarea reale de calificare din secţii, cu motivare tehnică, vor duce
fiind eliminate acele categorii la o oarecare restrîngere a
litatea muncii depuse, a dus la nouă, acelaşi prim furnalist ur­ care nu se justifică în practică. muncii în acord. Explicaţia a-
In acelaşi timp noile indicatoa­ cestui fapt constă in aceea, că
crearea concepţiei nejuste în mează să primească uri salariu nînă acum o serie de munci au
re sînt întocmite pe profesiuni fost trecute în acord numai pen-
rîndul unei părţi a muncitorilor tarifar de 1.076 lei.
nu pe produse, ceea ce face ca ( Continuare în pag. 4-a)