Page 82 - 1957-04
P. 82
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 738
Oamenii muncii din S. CJ. R
X-vrtBXXXXXJUMXX
se pregătesc să sărbătorească
Z I U A DE I M A I
NEW YORK 25 (Agerpres)'. - al ziarului „National Guardian'*
S O S IR E A LA BERLIN Sovietul Suprem Declaraţiile preşedintelui SUKARNQ TASS anunţă: In ciuda perse şi alţii.
cuţiilor din partea reacţiunii, oa $i la Chicago, unul din cele
a delegaţiei guvernamentale şi de partid ol Ui R. S. S. despre situaţia internă şi externă menii muncii din America se
a R. P. Romîne în R. D. Germană pregătesc să sărbătorească ziua mai importante centre indus
a invitat o delegaţie a INDONEZIEI = 3= = = !* de 1 Mai. După cum arată pre triale din S.U.A.. va avea loc
parlamentară turcă sa progresistă, pregătirile în un mare miting al oamenilor
BERLIN 24. — De lta trimişii n iş tri: Fritz Selbîmnn, dr. Hans DJAKARTA 24 (Agerpres)' le dintre guvernul central şi au vederea sărbătorii internaţio muncii.
speciali ai Agerpres : Loch, Piaul Scholz, precum şi să viziteze Luînd cuvîntul în faţa reprezen torităţile locale s-au micşorat.
membri ai Prezidiului Consiliu Uniunea Sovietică tanţilor presei indoneziene şl nale a oamenilor muncii se des Ziarul „Daily Worker“ scrie
Miercuri ia sosit la Berlin, pe lui de Miniştri — Karl Maron, străine la Denpasar (insula Ba Vorbind despre situaţia din făşoară sub semnul întăririi u- într-un articol redacţional că la
calea aerului, delegaţia guver ministrul Afacerilor Interne, şi ANKARA 25 (Agerpres) La li) preşedintele Indoneziei Su nităţii clasei muncitoare ameri demonstraţiile organizate în
namentală şi de partid a Re Fritz Lange, -ministrul Invăţă- 22 aprilie, N.S.Rîjov, ambasado armata indonezlană, Sukanno a cane în lupta pentru pace, îm
publicii-Populare Romîne, care mîntu-lui şi Eduoatiiei poporu rul U.R.S.S. în Turcia, l-a vizi karno şi-a exprimat convingerea declarat că „majoritatea covîrşi- bunătăţirea situaţiei oamenilor ziua de 1 Mai o mare atenţie
la invitaţia guvernului Republi lui, şi alfi membri ai guvernu tat pe Refik Konaltan preşe că corespondenţii au constatat toare ,a armatei este alcătuită ca muncii, egalitate deplină în
cii Democrate Germane face o lui. personal „năzuinţa sinceră a tu şi pînă laoum din patrioţi adevă drepturi a negrilor. Potrivit re va fi acordată următoarelor
vizită oficială în ţara prietenă. dintele Medjlisului turc, şi i-a turor păturilor poporului spre latărilor presei, ziua de 1 Mai
Pe aeroport se mai aflau Au înmînat o scrisoare a lui P.P.Lo pacea naţională şi linişte“. Sukar raţi“. El a arătat că „restabili va fi sărbătorită prin organiza trei probleme: lupta pentru
Aeroportul Beriin-Schonefeld gust Bach, preşedintele Camerei banov, preşedintele Sovietului no a subliniat devotamentul său rea disciplinei în rîndurile arma rea de mitinguri în principale pace, lupta pentru drepturile
era împodobit cu drapelele celor Laenderelor a R. D. Germane, Uniunii al Sovietului Suprem al sincer fată de constituţie şi a re tei, de la generali şi pînă la sol cetăţeneşti şi lupta pentru
dona state prietene. Max Opitz, secretar de stat, şe U.R.S.S., şi a lui V.T.Laţis, pre marcat că actualul guvern a daţi, este o condiţie absolut ne le oraşe din S.U.A. reducerea săptămînii de lucru.
ful cancelariei preşedintelui şedintele Sovietului Naţionali fost format în conformitate cu cesară pentru orice .armată şi La New York mitingul va fi
In întîmpinarea oaspeţilor, pe R.D. Germane. tăţilor, al Sovietului Suprem al constituţia. desigur şi pentru armata indo Lupta pentru pace, scrie zia
aeroport se aflau: Johannes U.R.S.S. către dl. Refik Koral- neziana, mai cu seamă în actu convocat de Comitetul pentru
Dieckmann, preşedintele Prezi Din partea Ministerului Afa tan, preşedintele Marii Adunări Sukarno a arătat că el „crede ala situaţie, pentru a preveni unitatea socialistă din oraş. Vor rul, va fi dusă în primul rînd
diului Cameirei Populare a R.D. cerilor Externe au venit în în- ferm în democraţie“, că intenţio orice activitate — internă şi ex lua cuvîntul Dubois, fruntaş
Germane, Otto Grotewohl, pre tîmpinare Georg Handke, prim Naţionale a Turciei. nează „să pună capăt opoziţiei ternă — îndreptată spre destră progresist din S.U.A.. Charney, sub semnul luptei pentru înce
şedintele Consiliului de Miniştri, adjunct al ministrului şi secre care există numai de dragul o- marea Republicii noastre“. şeful organizaţiei din statul
membru al Biroului Politic al tar de stat, Sepp Schwab, ad In scrisoare se arată că Sovi poziţiei“. New York a Partidului Comu tarea experienţelor cu bombele
C.C. al P.S.U.G., Walter Ul- junct al ministrului, membrii co etul Suprem al U.R.S.S., în do Vorbind despre problemele nist, Mac Menus, redactorul şef
brîcht, prim-secretar al C.C. al legiului, dr. Hummeltenberg, şe rinţa de a stabili legături parla Referindu-se la problema aju politicii externe, Sukarno a ară cu hidrogen şi interzicerea ar
P.S.U.G., prim-vicepreşedinte al ful protocolului, şi alţi funcţio mentare sovi-eto-turceşti — ceea torului reciproc dintre guvernul tat că la baza politicii externe a
Consiliului de Miniştri, d.r. Lo- nari superiori. central şi autorităţile locale, pre Indoneziei „va sta lupta împo melor atomice si cu hidrogen
thar Bolz, vicepreşedinte al Con ce ar putea contribui la întări triva colonialismului, lupta pen
siliului de Miniştri, ministrul Printre cei de fată sînt de a- rea relaţiilor dintre popoarele şedintele a subliniat că odată cu ca prim pas spre o dezarmare
Afacerilor Externe, membrii Bi semenea prof. Erich Co-rrens, U.R.S.S. şi Turciei — invită o tru restabilirea Irianului de vest,
roului Politic al C.C. al Parti preşedintele Frontului National delegaţie parlamentară turcă să formarea noului cabinet fricţiuni- generală treptată, precum şi
dului Socialist Unit din Germa al Germaniei democrate, şi re viziteze în anul 1957 Uniunea Indoneziei şi pentru menţinerea
nia : Hiermann Matern, pnim- prezentanţi ai partidelor d-emo- Sovietică. unei orientări absolut indepen spre lichidarea bazelor militare.
vicepreşedinţe al Camerei Popu crat-t ără nesc, n-ation-a1-demoerat,
lare, Wiili Stoph, vicepreşedinte liberal-demoorat .şi ai Uniunii „Daily Worker“ cheamă pe oa
al Consiliului de Miniştri, Hein- Creştin Democrate, precum şi re
rich Rau, vicepreşedinte al Con prezentanţi ai organizaţiilor de menii muncii să ia parte activă
siliului de Miniştri, Friedrich masă, generali şi ofiţeri ai a r
Ebert, primarul oraşului Berlin, matei naţionale populare şi ai la mitingurile care vor fi orga
praf. Fred Oelsner, vicepreşe politiei populare din R. D. Ger
dinte al Consiliului de Miniş mană. nizate în ziua de 1 Mai.
tri ; membri supleanţi ai Birou
lui Politic al C.C. al Partidului Erau prezenţi şefii misiunilor Ambasada S.U.A. Ia Tokio se amestecă
Socialist Unit din G erm ania: diplomatice acreditaţi la Berlin
Erich Honecker, Bruno Leusch- şi membrii ambasadei romîne din S. U. A. TR AN SFO R M Ă S P A N IA dente în lupta ideologică care direct în treburile interne
ner, vicepreşedinte al Consiliu capitala R.D.G., reprezentanţii ÎN T R -U N CAP DE PO D M ILITAR se desfăşoară în întreaga lume ale Japoniei
lui de Miniştri, Erich Mticken- ai presei germane şi corespon
berger şi Alfred Neumann, se denţi ai presei străine, ziarişti fără prejudicierea individualită
cretari ai C.C. al P.S.U.G., pre romîni. ţii noastre naţionale... In sfîrşit,
cum şi oeilalti secretari ai C.C.
al P.S.U .G .: Paul Wandel, Ger- ir LONDRA 25 (Agerpres). — constructiei de baze militare, dorim să acţionăm în limitele TOKIO 24 (Agerpres). Din tului Japonez pentru apărar&a
hart Ziller, Albert Norden, Kurt S.U.A. transformă în mod in aeriene americane în Spania. ştirile publicate în presa japo păcii şi a altor organizaţii, a
In aceeaşi zi la orele 16, la tens Spania într-un cap de pod După cum relatează agenţia forţelor noastre pentru a niu per neză reiese că ambasada State comunicat corespondenţilor că în
Hager. reşedinţa preşedintelui Consiliu militar. Generalul Twining ca Reuter, Twining a declarat că lor Unite în Japonia duce o !acti exerciţiul financiar trecut aceste
lui de Miniştri al Republicii De re se află în prezent la Madrid a discutat cu reprezentanţii o- mite ca războiul rece să se tran vitate incompatibilă cu statutul, organizaţii au cheltuit 720 mili
De asemenea, au venit să în- mocrate Germane au început spionînd organizaţiile progresis oane de yeni pentru „propagan
şi care a fost numit preşedinte ficiali spanioli „programul co sforme într-un adevărat război te din Japonia şi predînd infor
tîmpine pe oaspeţii romîni vice tratativele între delegaţiile gu maţiile culese autorităţilor poli da roşie“.
vernamentale ale Republicii le grupului unit al şefilor de mun al construcţiilor militare cald“. Calificînd această ştire drept
preşedinţii Consiliului de Mi- Populare Romîne şi Republicii ţieneşti japoneze.
Democrate Germane. stat maior al S.U.A., duce tra în Spania“ şi că acest program —o * o —- o calomnie şi o falsificare, Sand-
După cum relatează ziarul
tative în legătură cu programul „se înfăptuieşte cu succes“. Profesie în Indonezia
împotriva experienţelor
cu arma nucleară
„DOCTRINA EISENHOWER" _ DJAKARTA 25 (Agerpres). „Akahata“, la 19 aprilie, la Şe zo Nosaka, prim secretar al P.C.
Sindicatul muncitorilor portuari dinţa comisiei pentru afacerile din Japonia, a declarat că aces
şi al marinarilor precum şi A-
externe a camerei inferioare a te acţiuni ale ambasadei ameri
este în contradicţie cu politica de neutralitate sociatia muncitorilor din regiu parlamentului Japonez Fujii, şe- cane, care duce o campanie anti
pozitivă dusă de ţările arabe a1 o soviética constituie un amestec
nile autonome ale Indoneziei au de anchetă pentru direct în treburile Japoniei, ceea
ful direcţiei ce este inadmisibil. Nosaka a a-
protestat cu hotărîre împotriva rătat în continuare că aceste ac
— scrisoarea adresată lai Richards de Comisia intenţiei Angliei de a efectua problemele securităţii publice, a ţiuni dovedesc că ambasada a-
guvernamentală sudaneză — mericană în Japonia şi-a asumat
experienţe cu arma nucleară pe declarat că „ambasada america misiunea maccarthysmului în
Japonia.
insula C h ris^ a s. nă din Japonia, controlînd acti
CAIRO 25 (Agerpres). După chards. Sudanul a formulat, Sindicatele sprijină protestul vitatea Partidului Comunist Ja
printre altele, următoarele con guvernului indonezian adresat
cum anunţă agenţia MEN, la diţii : ca ajutorul economic să nu guvernului Angliei si cer să se ponez şi a asociaţiilor pentru
Khartum a fost publicat schim atingă suveranitatea si liberta
bul de scrisori dintre Comisia tea Sudanului, Sudanului să renunţe la experienţele proiec prietenia japono-chineză şi japo-
guvernamentală sudaneză, con nu i se pună... xondjt.ii ..care .ar
dusă de primul ministru ITalil, tate. no-sovietică, activitatea Comite-
şi - -reprezentantul special al
S IT U A Ţ IA D IN IO R D A N IA
preşedintelui . S.U.A.. Richards, putea aduce prejudicii interese
Populaţia a organizat o grevă generală în legătură cu „doctrina Eisen lor vreunei ţări arabe şi ca să
hower“. Schimbul de scrisori a se acorde Sudanului ajutor fi
BEIRUT 25 (Agerpres). - lui şi a ataşatului militar ameri avut loc în cadrul recentei vizi nanciar înainte de a i se trimi Cupa primăverii drone Dobrescu, — mijlocaş (E- nergia Aninoasa), Ov'diu DuU,
După cum anunţă ziarele liba te a lui Richards în Sudan. te experţi americani. nergia Lonea), Sirnion Muntea- V. Hă mioreanu (ambii Energia
neze, partidele politice din Ior can, înapoierea în tară a ofiţe Rezultatele din etapa II-a : nu — mijlocaş (Progresul Zlat Lonea), Aurel Focşa (Energia
dania cheamă populaţia să or rilor care au părăsit Iordania, In scrisoarea ei. Comisia gu Arestarea unui grup na), Ioslf Zlăcneanu, — inter 30 Decembrie), Toma Dudaş,
ganizeze o grevă generală, cu eliberarea ofiţerilor deţinuţi în vernamentală sudaneză respin de spioni SERIA II: (Energia Aninoasa), Ioan Ber- I. Popa (progresul Deva), I.
scopul de a obţine demisia ac închisori, crearea unei Uniuni ge afirmaţia lipsită de temei cu ţa — inter (Locomotiva Teiuş), Vintilă (recolta Sebeş), Marcel
tualului guvern şi înlocuirea Federale cu Egiptul şi Siria. privire la pretinsa „primejdie în R. Cehoslovacă Flamura Roşie Deva — Locomo la înaintare : Gheorghe Dan, (E- Goigoţiu (Energia Aninoasa).
comunistă“, privind Sudanul.
lui cu un guvern de coaliţie, Către mijlocul zilei de 24 a- PRAGA 25 (Agerpres) CETE- tiva Teiuş 2—2 ; Progresul Zlatna —
respingerea „doctrinei Eisenho prilie greva a căpătat un ca Comisia consideră că „doc KA anunţă : In ultimul timp, or
wer“. expulzarea ambasadoru- racter general pe întreg terito ganele securităţii de stat ale Re Recolta Sebeş 2—0 ; Dinamo Orăştie —
riul tării. trina Eisenhower“ ar trebui e- publicii Cehoslovace au reuşit să
xaminată de Liga ţărilor arabe. demaşte un grup de spioni, care
In scrisoare se arată că „doc acţionau sub conducerea centru Energia Alba 1—3.
trina Eisenhower“ ignorează lui de spionaj al blocului nord-
Un succes al unităţii forţelor politice de stînga problemele fundamentale ale atlantic. După cum s-a stabilit, Clasamentul seriei a I-a INFORMAŢII PRONOSPORT
Orientului mijlociu ca de pildă, agenţii N.A.T.O., erau finanţaţi
d in I t a l i a problema palestiniană, problema de S.U.A. şi transmiteau materi Energia Alba 2 20 05 1= 4
Canalului de Suez şi golfului al de spionaj organelor militare
Akaba. In scrisoarea lor, mem ale centrului de spionaj al Locomotiva Teiuş 2 1 1 0 6 3 = 3 In urma trierii şi omologării celor Premiul I I I : 418,32 variante cu 10
brii Comisiei guvernamentale N.A.T.O., subordonat direct ge 932.140 variante depuse la concursul rezultate exacte, revenind fiecăreia cîte
ROMA 25 (Agerpres). La 23 organului executiv al Consiliu îşi exprimă îngrijorarea în le neralului hitlcrist Speidel — co Progresul Zlatna 2 1 0 1 2 2 = 2 nr. 16 din 21 aprilie 1957, au fost sta 1.056 lei.
aprilie Consiliul municipal din lui municipal au fost aleşi doi gătură cu faptul că „doctrina mandantul trupelor N.A.T.O. în bilite următoarele prem ii:
socialişti, doi comunişti, un so Eisenhower“ este în contradic Europa centrală. Recolta Sebeş 2 10 1 1 2 = 2 La fondul de premii a fost adău
Cremona a ales pe primarul ora cial democrat si un reprezen ţie cu politica de neutralitate Premiul I: 1 varru'.ă cu 12 rezul gată suma de lei 101.350, reportată
şului şi organul executiv al Con tant al organizaţiei „Unitatea pozitivă dusă de tarile aiabe. FI. Roşie Deva 2 0 i 12 3 = 1 tate exacte, revenind« i suma de lei de la concursul anterior.
siliului municipal. Primar a fost populară“. Aşa dar, datoută 245.454.
ales socialistul Ferraioli. Pentru coeziunii lor, partidele de stin După. cum anunţă agenţia, En. 30 Dec. Cugir 1 0 0 1 1 4 = 0 Premiul I a fost obţinut de un bu
gă au reuşit să ia în mîinile în cadrul tratativelor cu Ri- Premiul II: 28,2 variante cu II re letin colectiv depus la agenţia nr. 2
el au votat comuniştii, socialiş lor conducerea Consiliului mu Dinamo Orăştie 1 0 0 1 1 3 = 0 zultate exacte revenind fiecăreia cîte din Bucureşti.
tii, social-democraţii si un re- 10.444 lei.
prezntant al organizaţiei „Uni nicipal. Etapa viitoare 28 IV. 1957
tatea populară“. Ca membri' ai
Recolta Sebeş — Dinamo Orăştie;
Locomotiva' Teiuş — Progresul Zlatna :
Energia 30 Decembrie — FI. Roşie
Deva. Programul concursului nr. 17
Etapa din 28 aprilie 1957
SERIA II:
Progresul Deva — Energia Cilielar
Experimentarea sistemului de salarizare îmbunătăţit perimentarea sistemului de sa 3 —3 ; Energia Aninoasa — Energia I. Dinamo Oraşul Staiin — Ştiinţa VIL Genoa — Bologna (camp, ita
la Combinatul siderurgic Hunedoara larizare îmbunătăţit în secţiile lian).
Lonea — 3—3 ; Energia Călan — Timişoara. '
de furnale s-a caracterizat prin VIII. Triestina — Lazio (camp, ita
tr-o intensă participare .a oame Energia 115 Hunedoara 2—1. II. Locomotiva Bucureşti Ener lian).
nilor muncii în scoaterea la
iveală a rezervelor de creştere Clasamentul seriei a Il-a gia Or. Staiin. IX. Juventus — Napoli (camp, ita
a producţiei şi productivităţii lian).
muncii, care şi-au găsit concre Progresul Deva 2 1 1 0 5 : 3 = 3 III. Flamura Roşie Arad — Pro
tizarea în planurile de măsuri X. Nîmes — Nancy (camp, fran
(Confinan.re din pag. 3-a) termine singură importanta Participarea oamenilor tehnico-organizatorice. Energia Lonea 2 1 10 4:3 = 3 gresul Oradea. cez).
fiecărui loc de muncă în parte, muncii la discutarea
tru a se asigura şi justifica un în desfăşurarea normală a pro Oamenii muncii au venit cu Energia Aninoasa 2 0 2 0 6 : 6 = 2 IV7. Dinamo Bucureşti — Energia
anumit cîstig, dar practic mun- cesului de producţie. sistemului de salarizare propuneri preţioase privind o
'ţa nu se putea norma în mod îmbunătăţit — condiţie mai bună utilizare a agregate Energia Ghelar 2 0 2 0 6:6 = 2 Petroşani.
iwlicios. Aşa este cazul curăţi Ca urmare a aplicării noilor esenţială a succesului lor, reducerea forţelor de mun
r i l o r de canale care vor fi tre- salarii tarifare, a introducerii aplicării lui că printr-o mai bună organiza Energia Călan 2 1 0 1 2:3 = 2 V. Ştiinţa Cluj — Energia C. Tur-
?uti în regie cu sistem premial. normelor cu motivare tehnică, re a producţiei şi a locurilor
se va realiza o creştere simţi Plenara C.C. al P.M.R. din de muncă. Astfel, pe baza pro Energia 115 Huned. 1 0 0 1 1 : 2 = 0 zii (categ. B). XL Angers — Strasbourg (camp,
Trăsătura caracteristică a toare a cîstigurilor oamenilor 27-29 decembrie 1956 subliniază
noilor regulamente de premiere muncii. că experimentarea salarizării punerilor, în planul de măsuri Locomotiva Simeria 1 0 0 1 0 : 1 = 0 VI. Ştiinţa Iaşi — Energia 1 Mai francez).
pentru muncitori, o constituie îmbunătăţite trebuie să se facă au fost incluse pentru a fi re
premierea nu Ia realizarea ci la Spre exemplu !tov. Lazăr cu participarea activă a mase zolvate cu forţele proprii ale Etapa viitoare 28 IV. 1957 Ploeşti (categ. B). XII. Nice — Reims (camp francez).
depăşirea planului. De aseme Jenică, lăcătuş, în categoria 6-a lor largi de oameni al muncii.
nea, ele stimulează lupta pen a realizat în martie la 240 ore Pentru aceasta, experimentarea secţiilor, 9 măsuri la secţia I-a Energia Lonea — Energia 115 Hu MECIURI DE REZERVA
tru economii, pentru realizarea efectiv lucrate un cîştig de 873 în combinat s-a început prin
unor indici de utilizare supe lei inclusiv compensaţia de car prelucrarea în schimburi a in (furnale vechi) şi 14 măsuri nedoara ; Energia Călan — Energia
riori, permit conducerii între telă. Dacă tov. Lazăr ar fi fost strucţiunilor privitoare la apli
prinderii să stimuleze pe acei plătit după salarizarea nouă, ar carea salarizării îmbunătăţite tehnico-organizatorice la secţia Ghelar; Progresul Deva — Locomo A. Locomofiva Tim. — Energia Hu B. Energia Moreni — Dinamo Bacău
muncitori care se evidenţiază fi realizat un salariu de 1.008 şi alegerea comisiilor de secţii,
printr-o activitate excepţională. lei. iar tov. OHavian Plugaru, în care au fost cuprinşi cei mai Il-a furnale (furnale noi). tiva Simeria. nedoara (cat. B). (cat. B).
lăcătuş la furnalul 5, în cate buni muncitori, fruntaşi în pro
Prin regulamente se stabileş ducţie. ingineri şi tehnicieni. Multe măsuri urmează să fie Formarea lotului SIMBATA 27 APRILIE
te o justă corelaţie între mun goria 10-a, la 208 ore lucrate de asemenea aplicate şi rezol
citorii în regie şi cei auxiliari, în iun-a martie -a realizat uri sa In acelaşi timp a fost formată vate cu ajutorul direcţiei gene regional de fotbal SPECTACOLE Cl NEMATOGRAFICE
în sensul că se dă prioritatea lariu de 1.082 lei inclusiv com comisia centrală pe combinat.
muncitorilor în acord, suma pensaţia de cartelă. în timn ce In fruntea acţiunii s-au situai rale a combinatului şi cu spri Comisia regională de fotbal, >a DEVA: Cînd vine furtuna; ALBA IU- TIE : Dreptul de a te naşte ; PETRO
premiilor muncitorilor în regie după salarizarea nouă ar fi re organizaţiile de partid, în oare luat hotărîrea ca ta data de 2 LIA: Moara cu noroc; APOLDU DE ŞANI : Therese Raquin; SEBEŞ:
neputînd depăşi acordul mediu alizat 1.426 lei. scop sistemul de salarizare îm jinul Ministerului Industriei mai, în oraşul Deva, să se des SLiS : Contele de .Monte Cristo; BARU Trandafirii lui Alah ; TEIUŞ : îndră
realizat.de muncitorii în acord; bunătăţit a fost prelucrat şi dis făşoare un meci de fotbal ami MARE: Curg apele tulburi; BRAD O a-
De asemenea, noile regulamen Toate acestea demonstrează cutat într-o şedinţă comună a Grele. Atmosfera vie în care cal. In acest sens a fost format
te experimentate în secţiile de în mod elocvenf. că noul sistem organizaţiilor de bază de la .ele un lot dintre fotbaliştii echipe ventură în Marea Caraibelor; HAŢEG: gostiţii; Zl.ATNA: Tafa, mama, bona
furnale, oferă întreprinderii po de salarizare este subordonat două secţii furnale. Prelucrarea decurg discuţiile în adunările lor care activează în categoria
creşierii cointeresării materiale materialelor cu privire la ex- regională, care va mtîlni echi Pătratul 45; ILIA : Feroviarul ; şi c u ; HUNEDOARA: Prinţesa tru
sibilitatea ca în limitele crite a oamenilor muncii, creşterii ni grupelor sindicale, propunerile pa de fotbal Energia Hunedoara
riilor şi cofelor stabilite să de- velului lor de.trai, din categoria B. Tot în această l.ONEA : Aîoara cu noroc; ORAŞ- faşă.
numeroase ce sînt făcute, sînt zi — 2 mai — Progresul Zlatna,
va întîîni selecţionata tineretului SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
o garanţie a succesului experi dm Hunedoara. Arbitrii jocului
vor fi tovarăşii Aurel Crişan — Programul 1 : 6,00 Muzică uşoară; Programul II : 14,03 Din prelucrările
mentării sistemului de salari Simeria şi Mihai Manta — Deva.
6,45 A sosit poştaşul; 8,30 M uzică; de folclor ale compozitorilor noştri ;
zare îmbunătăţit la Combinatul Iată componenţa lotului : Ion 11,03 De la o melodie la alta; 11,45 16,20 Concert popular; 18,10 Melodii
Dîma — portar (Energia Lo Un sfat bun nu strică; 12,20 Din cîn- cunoscute de muzică uşoară; 19,00
siderurgic din Hunedoara. nea), Barbu Gheorghe — por tecele şi dansurile popoarelor; 12,40 Muzică de dans; 19,45 Cîntă Aurelia
tar (Progresul Zlatna), Alexan
Ing. I. DOBRIN dru Popa — fundaş (Energia Cîntă Şerban Tassian şi Arta Flores- Fătu Răduju ; 21,05 Muzică de dans;
Albia), Gheorghe Podoleanu —
serviciul organizarea muncii de fundaş (Progresul Zlatna), An- cu; 14,45 Muzică uşoară romînească; 23,52—0,50 Muzică de dans.
la Combinatul siderurgic din 15,05 Program muzical alcătuit la Buletine de ştiri: 5,30: 7,00: 8,15:
Hunedoara sugestia elevilor şi studenţilor; 17,19 11,00: 13,00: 15,00: 17,00; 19.00:
Muzică uşoară; 18,30 Concert de es 22,00: 23,52 (programul I) 14.00:
tradă ; 19,55 Noapte bună, cop ii; 20,15 16,00; 18,00; 20,0 0 ; 21,0 0 ; 23,00 (pro
Muzică de dans ; 22,30 Muzică de dans. gramul II).
Redacţia şi administraţia ziarului şir. 6 Marile nr. 9, Telejon: 183—189, Taxa plătild in numem conţorm aprobăm Direcţiunii Generale. P.LT.R. nr. m m . din 6 noiembrie 1949 Ţipatul Întreprinderea Pcllgraj icâ „l M a i — DEVA.
