Page 84 - 1957-04
P. 84
Pag: 2 npriMf/i. SO C IA LISM U LU I Nr. 739
CU MIJLOACE MAS RUTINE Pe urmele materialelor publicate A apărut în Editura de stat pentru literatură politică
PUTEM TRANSPORTA MAI MULT
„Pentru ca să nu fie este justă, direcţia regională pr o c esu T7deT a n u r n ber g
şi mai râu“ P.T.T.R., a luat măsuri de în
dreptare. — Expunerile introductive ale acuzatorilor principali —
Aşa a fost intitulat articolul
Colectivul de conducere al între şeful de manevră de la ţiei fără nici o operaţie cîte 1—3 semnat de tov. Ilie Moruş, pu Astfel, s-a convenit cu condu Volumul de faţă cuprinde expunerile de drept internaţional încă înainte ca
stafiei Simeria-Triaj şi-a propus resortul de descompunere cu sau chiar 4 ore şi care au uri blicat în ziarul nostru nr. 728 cerea staţiei C.F.R. Simeria ca introductive făcute de acuzatorii prin acuzaţii să se fi făcut vinovaţi de
unele măsuri pentru traducerea impiegatul dispozitor şi opera- efect retrograd în desfăşurarea din 15 aprilie. In articol se vor coletele cu ziare „Drumul so cipali din partea U.R.S.S., S.U.A., An săvîrşirea ei. Printr-o bogată documen
în fapt ia iniţiativei feroviarilor torul programator, precum şi normală a programului de lu bea despre starea de ebrietate în cialismului“ să fie expediate o- gliei şi Franţei. Pentru a obţine pe tare sprijinită de decizii, ordjne, dispo
din Osnova. Iniţiativa constă în o programare judicioasă a cru, contribuind negativ asupra timpul exercitării funcţiunii a ficiilor P.T.T.R. Sebeş şi Mier depsirea exemplară a marilor crimi ziţii şi instrucţii ale guvernului şi
esenţă, în aplicarea şi practica- lucrului de descompunere, fă- rulajului vagonului. De aseme şoferului ,'Nicblae Faur şi. taxa curea direct cu trenul 24, elimi- nali de război- hitlerişti, astfel încît comandamentului hitierist, ei au do\e-
rea unor metode care să ducă oută de către operatorii progra- nea, mai este problema încărcă- torului Gheorghe Stan de pe nîndu-se descărcarea 'şi încărca pedeapsa aplicată să fie nu numai răs dit apoi caracterul premeditat a! tutu
rii-descărcării vagoanelor. Mul autobusul nr. 50.172 aparţinînd rea lor în gara Vinţu de Jos. plata dreaptă a crimelor şl nelegiu ror crimelor săvîrşite de acuzaţi, care
la efectuarea unui transport fe- matori ai biroului tehnic al sta- — I.R.T.A.-Deva, ce face,cursa Această măsură previne întîrzie- irilor monstruoase săvîrşite de ei, ci şi în felul acesta s-au făcut vinovaţi de
ţiei.. te vagoane deşi sînt descărca Deva-Dobra şi retur. rile repetate. De asemenea, s-au un exemplu şl un avertisment pentru complot împotriva păcii şi indepen
roviar în condiţii optime, la te, din cauza lipsei de operati luat măsuri ca ziarul să fie di toţi cei care s-ar încumeta în viitor denţei popoarelor.
transportarea unor cantităţi de — Reducerea numărului de a- vitate din partea unor progra Pentru faptul că cei amintiţi fuzat în oraşul Sebeş, de factorii să pornească pe acelaşi drum, acu
produse oît mai mari cu acelaşi varii la materialul rulant cu o- matori sau şefi de tură, nu sînt mai sus au exercitat serviciu în poştali din cursa a Il-a, iar de zatorii au. desfăşurat în faţa Tribuna In sfîrşit, aceste cuvîntări cuprind
cazia manevrării pe cocoaşă. scoase de pe liniile de descăr stare de .ebrietate, conducerea legaţii fabrioii „1 Mai“ Petreşti, lului Militar internaţional o vastă ar o înşirare completă a tuturor crimelor
parc de vagoane. Aceasta însă Acest lucru s-a soldat cu re întreprinderii I.R.T.A. i-a retro gumentare teoretică şi au prezentat săvîrşite de acuzaţi, cu indicarea res
fără efeotuarea de investiţii în zultate îmbucurătoare. In cursul care spre a fi redate circuitului. gradat pe timp de 0 lună cu cîte să ridice regulat, ziarele de la un uriaş material faptic în sprijinul ponsabilităţii individuale a fiecăruia
materialul rulant, sau dacă este lunii martie s-a redus nu $i Întreprinderile expeditoa o clasă de salarizare şi-cu-aver tuturor capetelor de acuzare.
posibil, chiar prin reducerea mărul de tamponări cu 20 la tisment scris.. oficiul P.T.T.R. din Petreşti. din ei, precum şl cifre incontestabile
mijloacelor de transport. sută faţă de lunile anterioare. re şi destinatare ar putea ajuta Ei au dovedit în primul rînd — lu
la această acţiune. Combinatul cru esenţial în acest proces — că pre care arată proporţiile fără seamăn ale
Aplicarea acestei metode duce — Tot în scopul îmbunătăţi siderurgic Hunedoara, ar trebui gătirea, dezlănţuirea şi purtarea unui
în 'mod sigur la mărirea pro rii lucrului la manevră. în sec război agresiv fusese declarată crimă acestor crime comise pe teritoriile care
ductivităţii muncii, la îmbunătă torul descompuneri, pentru a- să-şi sincronizeze procesul de
ţirea mijloacelor de bază ale sigurarea integrităţii materialu- au stat sub ocupaţia trupelor fasciste
tran aporturilor, la reducerea con- lui rulant şi a încărcăturilor din lucru (Încăraare-descărcare), cu
sumului de combustibil şi mate vagoane, s-a preconizat instala germane.
riale pe unitatea de producţie. rea unui moderator de viteză cel al staţiei Peştiş. Rea
după un proiect întocmit de » Ziare care zac prin gări C orul LărLătesc din C ălan
Totodată se reduce rulajul va tehnicienii staţiei. Acest proiect litatea arată că. Combina şi pe la oficiile poştale“ &
gonului (indicativul de bază în Mă găseam la Călan şi invitat fi
se află în faza de studiu. tul nu numai că nu transpune Sub. titlul de.mai sus în nr. In rîndul dinaintea mea, un munci- nit prin luna ianuarie a.c. de la
transportul feroviar) şi în ulti în fapt o asemenea sincroniza 712 din 27 martie al ziarului
— Micşorarea procesului teh re. dar nici cel puţin nu dă a- „Drumul socialismului“, a fost ind să asist ia „concertul de gală“ tor trecut de vîrsta mijlocie, şoptea cîţiva comunişti, printre care tov.
mă analiză, preţul de oost. nologic în sectorul compunerea tenţia cuvenită descărcărilor. publicată o notă critică la a-
S-ar putea credei că la C.F.R. trenurilor de la 66 minute la Mai mult chiar. Atunci cînd dat de formaţiunile culturale ale uzi vecinului său; „acesta-i corul bătrî- Francisc Vâradi şi loan Stempel. Cu
este avizat de către organele
s-au epuizat toate rezervele in nei, în cinstea celei de a 50-a ani nilor din Călan. Sînt meşteri în ale sprijinul Comitetului de partid, ai
terne pentru asigurarea .trans staţiei Simeria, asupra staţio
nării a zeci de vagoane, nu versări a sindicatului muncitorilor din cîntatului“. comitetului de întreprindere şi al
dispune luarea măsurilor nece
Călan, am primit cu bucurie, mai ales Urmăresc cu atenţie figurile celordirecţiunii, nucleu! corului a fost
porturilor impuse de traficul 55, realizat printr-o extindere a sare. dresa Direcţiei regionale P.T.T.R.
actual si că pentru efectuarea metodei de lucru Crasnov — Combinatul prin organele şi serviciului de difuzare a pre că programul prevedea şi o „sur de pe scenă. Recunosc printre ei pe consolidat şi lărgit. S-a ales un co-
unui trafic mai intens, ar tre Cojuhari, precum şi printr-o sale, precum şi staţia Peştiş, sei. Nota ,se referea la lipsa de priză“. foarte mulţi muncitori, tehnicieni şl mitet ai corului, care a formulat în
bui introduse în circuit vagoa raţională folosire a timpului de ar trebui să dea o atenţie mai interes faţă de difuzarea opera In adevăr, această „surpriză“ a funcţionari. O bună parte din ei au scurt timp un regulament de ordine
ne noi. O asemenea concepţie luoru. părui nins, trăsături severe de oa- interioară, aprobat în întregime de
mare şi întreţinerii vagoanelor, venit odată cu apariţia pe scena clu
este greşită, deoarece practica — O raţională folosire a lo spre a nu fi retrase din circu tivă şi în bune condiţiuni a bului a unui cor ce m-a impresionat meni ce plămădesc tonta în către toţi coriştii. In acest regula-
zilelor noastre a dovedit con comotivelor de manevră, redu- laţie pentru mici reparaţii, pen abonamentelor, cititorii fiind lip de la bun început. Un număr de furnale, toarnă fontă în su- ment, problema disciplinei ocupă un
cînd astfel timpul suplimentar tru o anumită perioadă de timp siţi zile de-a rîndul de ziarul peste 60 de bărbaţi, într-o ţinută te de forme, muncesc de zor loc de frunte.
trariul.' de manevră. fie ea cît de mică. sau revista preferată. sobră, aşteptau semnalul dirijorului. în atelierul mecanic sau la emaiiaj. „Corul bătrînilor" aşa cum i se
I! recunosc pe maistrul lăcătuş La- spune la Călan, a ţinut să fie pre-
Pentru atingerea feîuîu! fi Toate cele de mai sus, numai Ing. ILIE IONEL Considerînd că critica făcută dislau Erdei, pe turnătorii Ştefan zent prin repertoriul său şi la fes-
nal (adică cu vagoane mai pu în cursul trimestrului I au dus
ţine să se transporte mai mult) staţia Simeria-Triaj
în afară de organizarea lucru la depăşirea planului la descom Vaşaş şi losif Delemia, pe emailorul tivitatea din 6 aprilie a.c., cu oca-
lui în statia Simeria-Triaj, ar puneri cu 20 la sută, la compu- NOUTĂŢI TEHNICE Arcadie Lazăr, lăcătuşul losif Craşca zia decernării drapelului de fruntaş
trebui să fim ajutaţi atît de re- neri cu 30 te sută şi cu 25 te mecanicul loan Berevoescu, pe pe ţară sectorului furnale din Că- (9
gulatorul de mişcare Simeria, sută 1a osii manevrate. Reali şeful sectorului furnale ing. Petru lan. Aceasta, pentru că realizările a- $
cît şi de unităţile productive ex zarea producţiei globale a fost Elemente de prefabricate tre pereţi şi stîlpi cît şi cele din mai redus decît cel al clădirilor $ Zăvoianu- inS- loan 0anciu de la cestui sector, aparţin în bună măsură |
peditoare si destinatare care ne satisfăcută în cursul aceluiaşi uşoare pentru construcţii tre pereţi şi tîmplărie sînt imper-
înconjoară. meabilizate cu argilă plastică. obişnuite, iar cheltuielile de în turnătorie, şeful normator loan Stoi- şi unor membrii ai corului. ®
trimestru în proporţie de 108 la de locuinţe treţinere sînt neînsemnate.
Colectivul staţiei s-a gîndît sută. fără a mai aminti de re Partea superioară a pereţilor ca. ii recunosc aproape pe toţi aceşti Acum, se apropie măreaţa sărbă- $
să traducă în fapt cele arătate ducerea staţionării vagoanelor are o centură din grinzi de lemn. (După Préfabrication)
de harnicii feroviari sovietici şi Zidurile interioare sînt 1a fel cu oameni harnici, de bază în producţie, toare a oamenilor muncii,ziua de I (9
în acest sens au luat cîteva mă cele exterioare, dar lipseşte stra
suri printre care: cu 25 la sută în ianuarie, cu 15 tul izolator median. exemple demne de urmat pentru Mai. Atît cu ocazia ei, cît şi in «
1a sută în februarie si cu 18
— Micşorarea procesului teh Un nou sjstem de construc Pardoseala este din. beton tur îmbrăcăminte de hîrtie munca şi comportarea lor. cadrul festivalului raional şi regional, jv
nat peste un strat de nisip care
nologic de lucru 1a sosirea tre la sută în martie. ţie pentru locuinţe constă din acoperă fundaţiile. Acoperişul se ...Voci profunde şi hotărîte au in- corul doreşte să participe alături de C
nurilor în staţie, prin aştepta execută din grinzi şi plăci din
rea tuturor trenurilor 1a sosire Sperăm că în cursul urmă fundaţii, postamente, prefabrica fibre de lemne. Instalaţiile sînt Pentru îmbrăcămintea de hîr terpretat „Marşul socialist“, „Valurile tinerii regiunii noastre. In acest d
de către echipa complexă a bi cele obişnuite.
roului de tranzit şi a reviziei toarelor luni, menţinindu ne pe te din beton vibrat de 45X45 tie se utilizează ticul de hîrtie Amurului" şi diferite alte cîntece cu scop au fost puse în repertoriu o K
linia aplicării metodelor avan cm. şi din pereţi exteriori din Montarea elementelor se poa
de vagoane, încît imediat ce sate de lucru, să realizăm ace plăci prefabricate de beton. Plă te face cu muncitori necalificaţi „K -2 0 0 0 “ , fabricată din pastă $ pricepere alese, serie de cîntece frumoase printre care
s-a terminat preluarea trenului, leaşi rezultate sau chiar mai cile sînt .acoperite în exterior cu dacă se dispune de un şef de
bune. Aceasta cu atît mai mult un strat impermeabil de 19 mm. şantier specializat. - * mecanică de răsinoase sau de I-am aplaudat vreme îndelungată, şi bucăţile „La fîntină“, „Szént a fl
cu revizia tehnică si comercia
lă, trenul respectiv să fie tras cu cît 1a oua actuală se lucrează Elementele fiind proiectate pe alte specii de lemn si prelucrată împreună cu sutele de spectatori, babâm“ etc.
1a cocoaşă pentru descompu modul de 60 cm. se poate obţine
nere. o mare varietate de tipuri prin pe maşinile obişnuite pentru pentru arta adevărată pe care au Activitatea bine organizată şi în- 'o
combinarea acestora.
— Micşorarea procesului teh hîrtie de ambalai. Materialul reuşit să ne-o dea cu prisosinţă. drumată, dragostea cu care membrii f?
nologic de descompunere a tre Preţiul construcţiei este cu 80%
nurilor pe cocoaşă de 1a 59 în staţia Simeria-Triaj la elabora- grosime,, la mijloc au un strat este prevăzut cu suport de fire Doream să cun,o,sc >mai .mul_te ,de.s- acest,ui. cor răspund la ch. emă. rile or- >ţ?
minute la 45. încît să se poată de sticlă sau de nylon cu o căp pre acest ansamblu coral. Dorinţa g
descompune mai multe trenuri rea unui nou plan de exploata de izolaţie de 38 mm. grosime, tuşeală de vată de celuloză.
în cele 24 ore ale zilei. Acest re tehnică, menit să îmbunătă iar în interior un strat poros de mi-a fost îndeplinită de preşedinte- ganelor de conducere din întreprin-
lucru a fost posibil prin o dis ţească metodele de lucru, asi- 19? mm. Deşi peretele are o gro îmbrăcămintea de hîrtie poa
tribuire precisă a sarcinilor de gurînd în acelaşi timp siguran te fi impermeabilizată sau igni le clubului muncitoresc şi dirijor al dere> iniţiativele pornite din rindurile
serviciu pe fiecare agent din
partida de manevră în parte. S-a fugată. . a, „ corului, tov. Emeric Hummel. Din lor, pot servi ca un bun exemplu şi
Primele articole fabricate din
dispus o conlucrare mai bună ţa circulaţiei, paralel cu o pre sime totială de 76 mm., capacita- cele povestite de el, am găsit multe a|tor formaţii artistice din regiunea
acest material au fo s t: bluze
lucrare rapidă a garniturilor. >tea de izolare este echivalentă lucruri demne de amintit. noastră.
Evident, mai sînt unele lip cu aceea a unui zid de cărămi "i Iniţiativa înfiinţării corului a por-: GH. LUPAN
suri în staţie care trebuiesc li dă de 45 cm. grosime. scurte pentru lucru, şorţuri
chidate, dar pentru aceasta a-» Plăcile intră în şanţurile la
vem nevoie si de concursul or lucru în mediu umed. bluze pen-
Strigoi sau... gospodar
ganelor de te R.C.M. Simeria. terale ale unor stîlpi din beton tru infirmiere etc.
(După L’Industrie Textile)
Exemplu : nu s-a rezolvat defi armat prefabricat. Rosturile din-
nitiv problema trenurilor tran Unii cetăţeni din comuna Bă- lor din comuna Băcia, despre
zitate fără manevră, trenuri
cte, care mai ored încă î-n su această situaţie este alta. Ei
care staţionează pe liniile sta- 0 vacanţă plăcută perstiţii vorbesc despre Ioviţă ştiu cu toţii că Ioviţă Alexoi
Cu fonduri din autoimpuneri- Un număr de 54 de elevi de Alexoi, că ar fi înzestrat cu este un bun gospodar oare ştie
o putere supranaturală. Ba i să îngrijească vacile. De ase
construcţii importante
la şcoala medie din Lupeni, con s-a dus vestea că el şi-a cum menea, ştiu că el reuşeşte să
duşi de cîtiva profesori, au pe părat mobilă şi şi-a terminat obţină de la vaci cantităţi în
In cadrul adunărilor populare, au stabilit ca fondurile pe care trecut vacanţa de primăvară vi- -— A tenţie! Începem transmisia — se aude vocea instructorului Tăiţă casa numai datorită banilor pe semnate de lapte numai dato
ţinute pînă în prezent în raionul ei le-au votat să fie întrebuinţa zitînd cîteva oraşe importante Lupea. oare îi adună prin practicarea rită aplicării în practică a me
Sebeş, s-a votat un fond de au- te în întregime 1a construirea de din fără. In timpul celor 12 zile acestei forţe. Unii au ajuns todelor ştiinţifice de hrănire şi
toimpunere de 651.568 lei. Aceşti cămine culturale. De .asemenea, cît a durat excursia, elevii au Ţăcăniturile contactelor de la manipulatoare imprimă ritmul de transmi chiar să-l invidieze şi să se îngrijire a animalelor.
bani s-ia stabilit a fi utilizaţi pen locuitorii comunelor Păuoa, Pre- admirat frumuseţile şi bogăţiile tere al liniilor şi punctelor. Elevii cercului de radiotelegrafie A.V.S.A.P. din ferească de el spunînd că este
tru diferite construcţii de folos saoa şi .altele, au cerut să se. Deva, învaţă cu sîrguinţă fiecare semn, mînuirea manipulatorului şi felu un „strigoi“. Alţii îl laudă cum Prin luna decembrie 1955, lo-
obştesc. înoeapă lucrările pentru extinde patriei, au vizitat muzee şi mo lui cum se transmite o anumită ştire. că este un om harnic, priceput viţă Alexoi a citit o carte in
rea reţelei electrice. Tot din fon numente istorice din oraşele S i în ale gospodăriei şi că ceea titulată : „Cursuri agrotehnice
Odată cu votarea fondurilor durile de autoimpuneri, cetăţenii naia, Oraşul Stalin, Bucureşti, In foto: Cercul radiotelegrafiştilor, de pe lingă C.O.A.V.S.A.P., oraş ce şi-a făcut nu este altceva de pentru creşterea şi îngrijirea a-
de autoimpuneri, s-a stabilit şi din comunele raionului Sebeş laşi, Suceava, Cluj, Timişoara, Deva, la lucru. cît rezultatul unei munci con nimalelor“. Din carte a aflat
destinaţia lor pentru construirea au votat a se construi o serie de Sibiu etc. crete şi cinstite. că dacă o vacă de rasă „Siem-
a o serie de lucrări noi, precum poduri, apeducte, băi populare, menbal“ este îngrijită în mod
şi continuarea celor oare au fost reparări de drumuri, etc. In to In lunile de vară, elevii din De aici cum e şi firesc se naţional, se poate obţine de 1a
Lupeni vor participa la excursii naşte întrebarea : cine are drep ea cel puţin 3.000 litri lapte a-
începute încă din anul 1956. De tal, pînă în prezent, s-au votat în Delta Dunării şi pe Marea tate! ? nual. Lectura din cartea aminti
pildă, cetăţenii din satele Car Neagră. tă a constituit pentru lovită
peni şi Ungurei, iau votat ca fon a fi construite în cursul acestui ? Alexoi un punct de plecare în
durile strînse din autoimpuneri E. TET1LEANU creşterea şi îngrijirea celor două
an, prin folosirea fondurilor de corespondent Discuţia despre „strigoi“ a vaci ale sale, oare sînt tot de
să fie folosite pentru construirea pornit chiar de la mama lui Io- rasă „Siemental“. El a început
de şcoli noi în satele lor. Cei autoimpuneri, un număr de 132 viţă Alexoi. Ea avea două vaci să dea vacilor numai hrană bu
din Căpîlna, Jina, Ghirb; şi Cut, pe oare ziua le folosea oa ani nă oa : tărîţe de grîu, iarbă ver-
lucrări de folos obştesc. male de tracţiune 1a diferite de, porumb verde însilozat, etc.
munci agricole, iar seara stor Hrana şi adăpatul le face pe ra
De sărbătorirea lui 1 Ma.i ne Cîştigătorul va fi decis în abataje luptă cu înverşunare pentru lo cea de 1a ele ultima picătură ţii şi 1a ore fixe. De asemenea,
mai despart doar cîteva zile; iar cul fruntaş, pe oare vor să-l ocu de lapte. Hrana vacilor consta a aplicat şi unele reguli de
pînă cînd trompetele vor suna n !r ; • 1 - . *¦ pe. In această luptă s-a anga numai în coceni şi paie de muls, ca masajul ugerului, mul-
începerea Festivalului tineretu jat şi brigada lui Burcin Gheor grîu. Ena firesc astfel ca din zi gerea 1a ore fixe şi de aceeaşi
lui şi studenţilor de 1a Mosco Este deci explicată lupta ună ou brigada sa, are toate plan, atunci desigur pretenţiile ghe din Jieţ, cea a lui Liciu în zi laptele celor două vaci mînă, etc.
va, mai sînt cîteva zeci de zile. „strînsă“ care se duce acum în şansele de a merge te Moscova. lor sînt deplin justificate. Vaier din Aninoasa şi a lui să fie tot mai searbăd şi mai
Pînă atunci însă, munca mine abatajele noastre. Fiecare briga Apostol Vasile de 1a Uri- puţin. Aceasta a făcut-o să După cîtva timp de 1a apli
rilor Văii Jiului se desfăşoară dă vrea să fie ea cea care va — Cum stai, tovarăşe Peter, Vulcan cani. Nu se lasă mai jos nici cumpere laptele necesar de 1a carea acestor reguli au început
cu intensitate tot mai mare. cunoaşte mai bine minunata, cu întrecerea. ? Peter Moise şi nici Ivăşcan diferiţi cetăţeni. Pusă în aceas să apară şi roadele. Astfel, Io-
Tară a Sovietelor. ...Pe oînd ne aporpiam de lo Gheorghe. Toate au obţinut re tă situaţie, mamia lui Ioviţă viţă Alexoi a reuşit să obţină de
La chemarea Comitetului ra Faţa brigadierului se luminea cul de muncă al brigăzii lui zultate frumoase atît în lunile a început să vorbească prin ve 1a cele două vaci numai în
ional U.T.M. Petroşani, care a- P e tr i 1a ză şi fără să ne spună ceva, Ivăşcan Gheorghe din sectorul trecute, cît şi în această lună. cini că vacile ei nu mai dau lap timp de 300 zile, 4.200 litri lap
rata că brigada oare va obţine scoate din buzunarul salopetei o IV al minei Vulcan, ne întîlni- te, întrucît cu siguranţă, au te. Din această cantitate 200
cele mai frumoase rezultate în ...Răpăitul ciocanelor care hîrtie: foaia de acord. răm cu un convoi destul de Pînă acum cîştigătoare pare fost atinse de „un lucru necu litri lapte i-a folosit pentru con
producţie va merge în întregime smulge stratului, noi bucăţi de lung de pline oare venea de ia să fie brigada lui Peter Moise rat“. sumul în familie, iar restul la
la festival, au răspuns cu însu cărbune strălucitor, se aude de — Priviţi aici Şi veţi vedea această brigadă. La abataj, am de 1a Petrila, prin cele peste contractat cu statul. Pentru lap
fleţire multe brigăzi de tineret jos, din galerie. Pe suitor am singuri! putut sta puţin de vorbă cu mi 2.000 tone date în plus în pri Aceste cuvinte au făcut re tele contractat a primit suma
de 1a minele noastre. întîlnit un ortac cu lampa agă nerul Ivăşcan, care tocmai meş mele trei luni ale anului, fără pede ocolul comunei. Cea mai de 5.800 lei şi 2.000 kg. tă
ţată cu o curea de gît. In adevăr, acolo era scris că terea ceva 1a staţia de întinde să mai vorbim de rezultatele din mare parte a cetăţenilor a tra rîţe 1a preţul de 0,25 lei kg.
Aşa se face că în rîndurile numai pe 15 zile din luna asta, re a cnaţerului spre a mai întin această lună. Ea este urmată tat cu indiferenţă părerea des Cu tărîţele primite Toviţă Ale
tinerilor mineri se poate auzi — Unde mergi, măi Vasile, — ei au depăşit cu 28 la sută pla de puţin lanţul. din „scurt“ de brigada lui Bur pre acest „luoru necurat“. Alţii xoi a asigurat celor două vaci
din ce în ce mai des întreba îl întrebă însoţitorul nostru. nul 1a cărbune, iar cîştigul me cin Gheorghe de 1a sectorul IV însă, şi în special femeile cele o hrană concentrată pentru a-
rea: Cine va merge la festival? diu al brigăzii este de 99 lei pe — Ce spui tovarăşe Gheor Jieţ, care în afara celor 850 tone mai în vîrstă, au început să proape un an şi a îngrăşat în
Care va fi brigada cea mai — Ia, după goale, să încăr post. ghe, mergem la Festival ? comenteze 'acest „caz“. După acelaşi timp doi porci pe care
bună de pe Valea Jiului? Lupta căm ! date în plus în primul trimestru, multe discuţii băbeşti ţinute pe
se anunţă a fl aprigă deoarece — Frumoase „puncte“ în în — D-apăi cum altfel! Nu margini de şanţuri, vrăjitoare deasemenea i-a contractat cu
nimeni nu vrea să se lase mai Sus în abataj era oald, numai trecere, îi spun. ne-am lăsa noi mai jos ca alţii. are încă vreo 200 tone însorise le comunei (Siva Ripoşan, A-
prejos. Şi din lupta aceasta, toi bine de stat. La „noroc bun“ al Avem noi pînă acum numai floarei Alexoi, etc), au stabilit statul, nrimind pentru ei suma
mai multe tone de cărbune se nostru, nu răspunse decît cel — Da’ cum credeţi, — răs vreo 280 tone peste plan, însă în contul ei. Urmaşii direcţi în că acest „lucru necunat“ este
care cu „picul“ în mîini, dobo- punse Moise, acum cînd ni se avem ambiţia să facem pînă la întruchipat într-un om, oare, de 4.183 lei.
înscriu zilnic în contul multor măresc salariile trebuie să dăm i Mai cel puţin 600. Şi atunci clasament sînt şi ortacii lui chipurile, posedînd o forţă su
ra un bloc de cărbune rămas şi noi mai multă „negreaţă“, să mai spună cineva că nu vom pranaturală se transformă în Cu banii luaţi atît pe lapte
brigăzi de tineret Şi apoi, vremsă nu ne-o ia ni- mergem 1a Festiva!. Nu-i aşa mă Ivăşcan Gheorghe de 1a Vulcan strigoi (cîine, pisică, etc.), şi
Moscova, Kremlinul, Univer- stingher. Ceilalţi ortaci lopătau Niculae, — se adresă unui or cît şi pe cei doi porci, Ioviţă
meniînainte.Să vedem Mos- tac ce trebăluia prin jur. Iacă şi ai lui Liciu Vaier din Ani că fură laptele de la vacile al
sitatea Lomonosov, întîlnirea cu de zor „forotul“ spre craţer. azi cred că o să adăugăm încă tora şi-l adaugă 1a ale lui. Vră Alexoi şi-a terminat casa, şi-a
cova ! vreo 30 tone la celelalte! noasa, oare numai în 15 zile din jitoarele au stabilit că strigoiul
tineri veniţi din toate colţurile Minerul lăsă jos pichamerul şi cumpărat mobilă, îmbrăcăminte,
Dacă se ţine seama că briga luna aceasta au scos cu 112 comunei este Ioviţă Alexoi.
lumii, sînt cîteva imagini oare ni se prezentă scurt: Peter Moi- asigurînd şi un irai îmbelşugat
da lui Peter Moise, din sectorul tone mai mult cărbune,
înflăcărează pe orice tînăr din se, şeful brigăzii. Aşa l-am cu pentru el şi familia sa.
II de 1a Petrila, a scos în pri întrecerea continuă, iar cîştigă
patria noastră, cu atît mai mult
mele 3 luni ale anului mai mult torul va fi desemnat acolo, jos,
in abatajele tineretului.
pe bravii mineri. noscut pe acest om, care împre- de 2.000 tone cărbune peste ...Brigăzile tinerilor mineri, G. DUMITP.ESCU Părerea majorităţii locuitori I. AUNEA
