Page 85 - 1957-04

N r. 739
Primirea de candidaţi şi noi membri de partid U T I L A J E
SRRCINfl IMPORTRNTR
Se întăresc rîndurile
partidului
Munca politică desfăşurata de
comuniştii întreprinderii „Ar­
dealul” din Alba Iulia în rîndul
tinerilor şi a membrilor de par­
tid i-au făcut pe aceştia să se
simtă mai mult legaţi de acti­
vitatea politică. Drept urmare a
acestui lucru un număr mare de
tineri şi-a manifestat dorinţa de
a intra în rîndurile candidaţilor
de partid. Pentru a-i pregăti să
deyină .oandidaţi, organizaţia de
bază îi îndrumă să studieze te­
meinic pentru a-şi ridica nive­
lul politic, ideologic şi cultural,
ajutîndu-i la întocmirea docu­
mentelor. Muncind în aoest fel
cu tinerii, de curînd organiza­
ţia de bază (secretar Vasile
Munteanu), a primit în rîndul
candidaţilor de partid pe meoa-
nicii Ioan Magda şi Nicolae Pe-
tnaşcu, pe inginerii Gh. Marion
şi Gh. Torna şi pe utemdsta Cor­
nelia Popa.
' Sprijiniţi şi îndrumaţi de or­
ganizaţia de bază, tovarăşii Teo­
dor Cîmpeanu, Constantin
Puioan, Ladislau Zeidenfeld,
Ioan Totir şi Iosif Popa, îşi pre­
gătesc documentele, urmînd ca
în scurt timp organizaţia de
bază să pună în discuţie cereri­
le lor de a fi primiţi în rîndul
candidaţilor de partid.
Mai multă preocupare
faţă de întărirea
rîndurilor partidului
Şi organizaţia de bază de
îa cooperativa meşteşugărească
Condiţii nefavorabile
sau lipsa de interes?
Ploile care au căzut săptă-
mînile trecute au făcut ca însă-
mînţările din epoca a Il-a să
fie întîrziate. Deşi după ploi, au
urmat zile frumoase, cele trei
gospodării colective — Prioaz,
Turdaş şi Spini — şi cele două
întovărăşiri agricole din comu­
na Turdaş, nu însămînţaseră
pînă în ziua de 25 aprilie nici
un bob de porumb. Acelaşi lu­
cru s-a întîmplat şi ou porum­
bul hibrid.
, Se pune întrebarea, unde.sînt
inginerii şi tehnicienii agronomi
care"răspund de îndrumarea a-
cestor unităţi? Ce au făcut ei
pentru a asigura terminarea la
timp a însămînţărilor?
Sectorul individual din comu­
na Turdaş are de însămînţat
peste 400 hectare cu porumb.
Pînă la 25 aprilie nu s-au în­
sămînţat însă decît 10 ha. din
această suprafaţă. In comună
există un număr de 292 atelaje
care ar putea însămînţa peste
80 hectare teren într-o singură
zi. In gospodăriile colective şi
întovărăşiri lucrează 6 tractoa­
re oare pot însămînţa zilnic cel
puţin 30 de hectare. Deci într-o
singură zi, s-ar putea însămîn­
ţa, în această comună, peste 100
încă în primii ani ai puterii
sovietice, Lenin a arătat că so­
cialismul se construieşte nu nu­
mai pe baza avîntului generat
de Marea Revoluţie Socialistă
din Octombrie, ci şi pe baza
cointeresării materiale persona­
le a lucrătorilor în rezultatele
muncii lor.
Cointeresarea materială se
realizează prin aplicarea unui
just sistem tarifar, oare diferen­
ţiază salariile în raport cu
calitatea muncii şi ou cali­
ficarea muncitorului, şi prin for­
mele de salarizare în acord, care
pun în dependenţă cîştigul mun­
citorului de cantitatea de pro­
duse pe oare el o dă. Sistemul
de salarizare în acord se ba­
zează pe normarea muncii. Nor­
mele de muncă exprimă volumul
de muncă necesar pentru efec­
tuarea unei anumite operaţii sau
confecţionarea unui anumit pro­
dus, de o anumită calitate, şi
pentru a cărei realizare se plă­
teşte salariul tarifar stabilit pen­ porţie covîrşitoare în majorita­
tru nivelul de calificare recla­
mat de această lucrare.
Normarea muncii constituie
un factor esenţial de cointere­
sare a muncitorilor în oreşterea
productivităţii muncii şi a ca­
lificării lor. Intr-adevăr, evalua­
rea mărimii plăţii pentru fieoare
unitate de produs sau pentru
fiecare operaţie terminată se
face prin împărţirea salariului
tarifar la norma de producţie.
De exemplu, dacă salariul tari­
far pe zi este de 28 lei şi nor­
ma 56 piese, atunci costul ma­
noperei pe unitate de produs va
fi '0,50 lei. Dacă muncitorul va
îndeplini norma în proporţie de
150 la sulă, realizînd deci într-o
zi 84 oiese, el va primi 42 lei
(84X0,5).
Condiţia esenţială care asigu­
ră ca sistemul de salarizare să
DRUMUL SOCIALISMULUI Pas. 3
LA C IO C A N U L DE FORJAT
de mare productivitate
„Munca nouă“ din Alba Iulia, Organizaţîa de bază Dacă de pe şoseaua Deva-Si- ierea blocurilor din masiv este
o obţinut unele rezultate în di­ complet mecanizată. Mărimea
recţia primirii de noi candidaţi şi-a îmbunătăţit munca meria arunci o privire spre Mu­ blocului extras este de 1 m. cub Munca la cioca­
şi membri de partid. (1X 1X 1), putîndu-se tăia blo­ nul de forjai nu e
Pe la sfîrşitul lunii decembrie reş, pe o coastă de deal zăreşti curi şi de alte dimensiuni, fără deloc uşoară. Cine
Muncitori fruntaşi ca Singer a anului trecut, organizaţia de nişte barăci vopsite în alb. Sînt ca înălţimea şi lăţimea să va­ a îndrăgit-o însă,
Lebrun tapiţer, Ştefan Pacepa bază staţia C.F.R. Ilia, a ana­ atelierele şi grupul social apar- rieze, ci numai grosimea. In 8 nu se rrjai despar­
conducător tehnic, Edmund Sza- lizat felul cum se preocupă co­ ţinînd carierei de piatră pentru ore de lucru, maşina respectivă, te de ea toată via­
bo frizer, Remus Tulea zugrav muniştii din această organizaţie construcţii Bampotoc, a în manipulată de un singur munci­ ţa. In această me­
şi alţii, au păşit cu încredere de primirea de noi membri treprinderii pentru exploatarea tor, poate tăia 4,5 m.c. piatră. serie lucrează de
spre partid. Dorinţa lor de a şi oandidaţi de partid. Cu aceas­ şi preluonarea pietrei şi a m ar­ Făcînd o comparaţie cu extrac­ mulţi ani şi frun­
deveni oandidaţi de partid li s-a tă ocazie a reieşit că întreaga morei din Deva. ţia manuală, constatăm că noua taşul în producţie,
împlinit- De curînd organizaţia organizaţie de bază a muncit maşină înlocuieşte munca a cca. fierarul Viorel Faur
de bază a discutat cererile a- slab şi fără răspundere în primi­ Locuitorii din împrejurimi, cei 25 oameni. de la Atelierele
cestor tovarăşi şi i-a primit în rea de noi membri şi candidaţi cu părul albit de vremi, îşi mai Centrale Gura-Bar-
rîndurile candidaţilor. de partid. S-a constatat că aci amintesc de nişte meşteri ita­ Odată cu utilizarea acestor za.
s-a desfăşurat o slabă muncă po­ lieni, oare cu mulţi ani în urmă
Totuşi organizaţia de bază de litică în rîndul muncitorilor, tă- au extras şi prelucrat piatra de maşini, creşte şi calitatea pro­ Clişeul de faţă
la cooperativa „Munca nouă“ are răgănîndu-se în mod birocrat aici. Lucrau manual şi aoest fel ni-1 înfăţişează pe
unele lipsuri în această direcţie. punerea în discuţie a cererilor de muncă a rămas moştenire ducţiei, prin faptul că se extrag acest muncitor har­
In pitea mică măsură s-a preo­ unor tovarăşi ca Arghil Haram pînă mai anii trecuţi şi urma­ nic, lucrînd la cio­
cupat de a organiza conferinţe şi G. Drooa pentru a fi primiţi şilor lor în ale breslei. blocuri de piatră de forme geo­ canul pneumatic de
legate de lupta partidului, des­ ca membrii de partid, deşi sta­ forjat.
pre înaltul titlu de membru al giul de candidatură al acestor In 1955, după ce ministerul metrice regulate. Se preconizea­
partidului, etc. Nu au fost vi­ tovarăşi expirase de multă vre­ tutelar a analizat rezervele de
zionate filme în colectiv cu o- me. Critica făcută de adunarea piatră din această carieră, s-a ză ca în viitorul apropiat să fie
cazia cărora cursanţii să cu­ început dotarea ei cu maşini, în
noască fapte din lup^ta eroică a montată şi a doua maşină S.M.
vederea extracţiei mecanizate. 177 A.
partidului nostru, din realizările
generală, a determinat biroul or­ Azi, sub formă experimentală Ing. E. MIHAI
regimului democrat-popular, nu
ganizaţiei de bază să ia măsuri şi cu- rezultate foarte bune, func­
s-a studiat mai ales cu tinerii
imediate pentru lichidarea aces­ ţionează două maşini Stolearov Gubucarul din Teliuc
statutul partidului etc. In gene­ tei stări de lucruri- pentru extracţia pietrei din ma­
siv. Aduse din Uniunea Sovie­
ral se poate spune că munca Pe baza hotărîrilor adoptate tică, ţara unde au fost trimise
de către organizaţia de bază,
politică pentru atragerea de noi membrilor de partid li s-a trasat
oandidaţi şi membri de partid sarcina ca la locul de muncă spre instruire şi cadrele necesa­ Locuitorii comunei Teliuc, îl mult visat. Cînd să plece îm­ ţului, a reflectat puţin, apoi a
ştiau pe gestionam Dominic preună cu cei doi cunoscuţi care zis:
se desfăşoară slab. să se ocupe de cîte un tovarăş, re punerii lor în funcţiune, aces­ Medrea, de la magazinul meta- veniseră să-l însoţească, gestio­
lo-chimice, ciubucar. Acest luc­ narul Medrea a încercat să a-
Revine 'deci ca o sarcină de pe oare să-l ajute să se pregă­ te agregate au scopul uşură­ ru îl ştie de fapt şi conducerea ducă din nou vorba despre ciu­ Aparatul este o marcă
tească pentru intrarea în rîndul rii muncii şi sporirii randamen­ filialei O.C.L. produse industri­ buc. foarte cunoscută şi bună. Nu­
seamă a organizaţiei de bază şi candidaţilor de partid. tului producţiei. ale din Hunedoara. II ştie, dar mai că preţul mi se pare că-i
tace. — Cu adălaşul cum stăm ? falsificat. Ce-ar fi să întrebăm
mai ales a biroului ca, ţinînd Punînd în practică sarcinile — Mai întîi spune-mi ce pre­ la O.C.L. produse industriale ?
trasate, membrii de partid Ioan Prima maşină, S.M. 428, des­ ...Au sosit la magazin două tenţii a i! O mică verificare nu strică...
cont de toate acestea, să-şi or­ aparate de radio cu repartiţie — O nimica toată; 300 lei
Ravenciuc, Gheorghe Savu, Mi- tinată pentru îndreptarea tere­ pentru mineri. Ce şi-a zis Me­
ganizeze astfel munca pentru ca drea : „o să-mi cadă de aici un pentru aparat, 60 pentru cutie.
hai Halda şi I. Bugaru s-au o- nului şi îndepărtarea rocilor de­ ciubuc clasa I-a". Şi într-adevăr In fafa acestei neruşinate ce­ Şi iată că sculerul Jurcoane
în scurt timp, să lichideze nea­ cupat îndeaproape de muncitorii gradate, lucrează pe bază de i-a căzut.
fruntaşi Gh. Bala, Gh. Draea, freză inelară, la o adîncime de reri, sculerul Jurcoane a rămas s-a pomenit dintr-o dată înşe­
junsurile ce se mai fac simţite. Armin Tănase .şi Teodor Raţiu 1 metru şi la o înălţime a rocii Sculerul Petru Jurcoane de pentru un moment descumpănit. lat cu 500 lei. Aparatul costa
pe oare i-a îndrumat şi aj atât la exploatarea minieră Teliuc, numai 2.100 lei. Ş i unde mai
— El, ce s-a întîmplat ? Nu pui că gestionarul ciubucar a-
îndeaproape, astfel ca, în scurt de 2—3 m. Avansul de tăiere s-a hotărit să cumpere şi el u- cumva te-ai râzgîndit ?! Să ştii vusese neruşinarea să-i mai
nul din cele două aparate so­ că-l dau la altul cu 3.000, dacă ceară pe deasupra încă 360 de
timp, aceştia să fie primiţi can­ longitudinală este de 1.200 mm. vietice „Svezda”. Dar spre sur­ nu-fi convine — a spus gestio­ lei. Deci 860 lei.
narul ironic încercînd să-l şan­
didaţi de partid. pe oră. Pentru a arăta avantajul prinderea lui, încă din prima tajeze. Forurile competente l-au do­
In lunile ianuarie—martie or­ utilizării ei, e suficient a aminti zi aparatul a dispărut din ma­ vedit pe gestionarul Medrea vi­
că maşina înlocuieşte munca a — Nu m-am râzgîndit, dar novat. Ciudat este, că deşi au
ganizaţia de bază a mai primit gazin fără să fi fost vîndut mai aşteaptă-mă cu banii ăştia, trecut două luni de atunci, el
3 candidaţi şi 3 membri de par­ cuiva. zău, numai cîteva zile. n-a fost înlocuit, iar sculerul
tid dintre cei mai înaintaţi mun­ ,20 oameni şi economiseşte zeci Jurcoane nu şi-a primit înapoi
hectare teren. Cu toate acestea Tîrguiala — Bine aştept să văd dacă banii, încasaţi ca suprapreţ.
a fost însămînţat extrem de pu­ citori ai staţiei. de kilograme explozibil în caz că te tii de cuvînt, de nu plăteşti
ţin porumb. De ce? Răspunsul ar — Au sosit cîteva aparate de să ştii că ti-t iau înapoi. întrebat fiind de acest lucru
putea fi formulat în felul urmă­ Pentru ca stagiul de candidat roca degradată este de 2 m. radio mi se pare—a adus vor­ tov. Cornel Morarii, responsabi­
tor: organizaţiile de bază, sfa­ să nu rămînă o simplă forma­ ba Jurcoane de cum a intrat în Descoperirea falsului lul filialei O.C.L. produse in­
tul popular comunal, agronomii, litate, candidaţilor de partid li înălţime. magazin. dustriale din Hunedoara, a răs­
nu se preocupă de problema în- s-au încredinţat sarcini concrete A doua maşină, S.M. 177 A Cînd a ajuns cu mîndreţea puns cam a ş a :
sămînţărilor. fiind încadraţi şi în învăţămîn- — Au fost dar... de aparat acasă, mat mulţi pri­
este maşina pentru extracţia pro­ — Vrei să spui că s-au vin- eteni şi vecini l-au vizitat pe
Tovarăşii de la Sfatul popular dutl sculerul Jurcoane.
obişnuiesc să spună: — A plouat tul de partid. priu zisă. Prin folosirea ei, tă­
tovarăşi. Nu au fost condiţii fa­ — Aşa este. Chiar adineaori. — Aşi vrea să văd factura
vorabile. UN Î N C E P U T — Nu te supăra, vrei. să-mi sovietică a intrat în vorbă in­ — „Ştim că-i ciubucar, i-am
arăfi şi mie bonul de vînzare? ginerul Jurcoane care ştia lim-
Să zicem că-i aşa. Dar atunci Zilele trecute, în comuna Cris- Vlas Maria (Floarea) şi alfii — Păi i-am luat acasă să-l va rusă, întrucît şi-a făcut stu­ atras atenţia şi nu s-a cuminţit,
cum se face totuşi că unii 'ţă ­ cior au apărut afişe mari, scri­ care au fost răsplătiţi cu aplau­ vînd nepoatei mele — a încer­ diile acolo.
rani muncitori din -comună,"Curm ze furtunoase. cat s-o întoarcă gestionarul. dar n-avem cu cine să-l înlocu­
sînt Aurel Roşu, Romulus Maier se îngrijit. Aceste afişe vesteau — Cum?! Din repartiţiile După ce o citi pe îndelete, im".
şi alţii, au terminat î-nsămînţia- cetăţenilor că echipa artistică a A doua zi, echipa artistică a noastre vă permiteţi... se opri nedumerit asupra pre-
căminului cultural „Steagul pă­ căminului cultural din Criscior — Fii băiat deştept şi nu Ştim şi noi că gestionarii nu
tul porumbului, iar unii ca Iosif cii", din comună, va prezenta, s-a deplasat la Buceş, unde a mai fă zarvă. Acum mă duc la cad din cer. Insă în cele două
Junie sînt în curs de a-1 termi­ piesa „Ochiul babei" de Gh. Va- prezentat acelaşi program. Şi Hunedoara, dar cînd mă reîn­ luni de zile care au trecut de
silescu, după povestirea „Soacra aici, artiştii amatori din Criscior torc să vii cu banii. atunci conducerea filialei pro­
na ? Pentru aceştia nu au s-au bucurat de o bună apreci­ — Cît? duse industriale din Hunedoara,
fost oare aceleaşi condi­ cu trei nurori" de 1.Creangă. ere a publicului spectator din avea timp suficient să gă­
ţii ? însuşi exemplul lor ne După 3 ani. timp în care echi­ acest sat. — Marfă de import 2.600 lei
dovedeşte că în comuna Turdaş plus adălmaş — a răspuns ges­ sească un om cinstit pentru
au existat condiţii ca însămîn- pa artistică din Criscior nu s-a In prezent conducerea cămi­ tionarul schiţînd un zîmbet mie­
ţatul porumbului să fie aproape făcut simfită, cei peste 300 de nului cultural din Criscior, inten­ ros şi discret. această muncă. Părerea noastră
gate. Aceste condiţii nu sînt spectatori, printre care se numă­ este că asemenea oameni
însă folosite. Organizaţiile de rau şi cetăţeni din satele înve­ ţionează să mai facă asemenea Acasă la gestionar, sculerul de teapa lui Medrea, n-au
bază, sfatul popular comunal şi cinate Valea Arsului şi Zdrapţi, Jurcoane a achitat suma de ce căuta în comerţul socia­
agronomii, trebuie să se gîn- au rămas adine impresionaţi de deplasări şi-n alte sate şi comu­ 2.609,80 lei, cît scria pe factu­ list. Cei din Teliuc ar fi
dească la acest lucru şi să ia măiestria cu care fiecare artist ră, luîndu-şi în primire aparatul deosebit de satisfăcuţii da­
toate măsurile pentru a asigura amator şi-a jucat rolul. Dintre ne din raionul Brad. Pe lîngă
interprefi s-au remarcat: Angela că gestionarul Medrea i s-ar
terminarea însămînţărilor cît Almăşan (Aftinia), Stela Tulea această activitate, echipa artişti­ pune „semaforul pe liber" şi ar
primi pedeapsa meritată. Să
mai repede. (Agripina), Florin Jorza (Cons­ lor amatori se pregăteşte pentru
sperăm că ciubucarul nu va mai
tantin, Lucrejia Fusoi (Anica). festivalul regional.
fi ciubucar.. GELU POLEAC
O. ZATOVCHIL
corespondent
devină mijloc şi mai eficace de parte din deficientele existente să fie fundamentate ştiinţific şi
în normarea muncii, au făcut să acţioneze ca un stimulent al
ridicare a productivităţii muncii actuală şi urgentă problema in­ creşterii productivităţii ‘muncii.
troducerii ferme şi pe scară lar­
şi de creştere motivată a cîşti- gă a normelor fundamentate In trecut, unii muncitori se
ştiinţific. In legătură cu aceasta preocupau nu atît de analiza
guriior muncitorilor este stabi* I documentele plenarei Comi­ metodelor de muncă în vederea
găsirii mijloacelor pentru ridi­
'irea unui sistem tarifar just şi Ce sînt normele tehnice tetului Central .al P.M.R. carea productivităţii muncii, cît
organizarea ştiinţifică a normă­ din 27—29 decembrie 1956 dau de verificarea caracterului just
rii muncii. indicaţii hotărîte în legătură cu al normei şi de căutarea unor
îmbunătăţirea normării muncii, lucrări cu norme mai avatajoa-
In vederea creşterii veniturilor în asa fel încît normele să ţină se.
seama de particularităţile eco­
reale ale muncitorilor, partidul nomice şi tehnice ale fiecărei Noile norme cu motivare teh­
întreprinderi. nică se vor bucura de încrede­
şi guvernul au arătat că, o- tăţilor reale creiate de condiţiile tru executarea unui produs, sta­ dividuală a muncii (orcduc- rea deplină a muncitorilor toc­
In ce constau particularităţile mai datorită faptului că aceş­
dată cu introducerea salariilor : tehnice şi economice ale între­ bilit pe bază de calcul ştiinţific tivitatea muncii fiecărui mun­ tehnico-economice ale întreprin­ tia vor fi convinşi că la baza
derilor? Ele constau în primul stabilirii lor vor sta nu criterii
tarifare îmbunătăţite, este nece­ prinderii, secţiei sau locului de este de 10 minute, aceasta în­ citor la operaţia dată), a- rînd în gradul de utilare tehni­ arbitrare, ci criterii ştiinţifice.
că a întreprinderii, în specia­
sar să se realizeze o mai bună ' muncă. In mod curent, normele seamnă că muncitorul va putea tunci este normal să ne a ş ­ lizarea sa, în metodele tehno­ In aceste condiţii, întreaga
logice de producţie, în caracte­ atenţie a muncitorului se va în­
normare a muncii. Normele ex­ erau stabilite pe bază de apre- realiza într-o oră 6 produse, teptăm ca, în condiţiile în care rul producţiei şi, al produsului, drepta spre executarea unor lu­
în calificarea si experienţa ca­ crări de calificare mai înaltă,
perimental statistice, fără moti­ oiere, „după ochi“. Astfel de deoi va .avea o productivitate o- toţi muncitorii îndeplinesc şi drelor şi a muncitorilor etc. A care i vor asigura un salariu
ţine seama de aceste particula­ tarifar mai bun şi spre depă­
vare tehnică, oare există în pro­ norme erau denumite experi- rară a muncii de 6 produse. In depăşesc normele în proporţii rităţi înseamnă a reaşeza nor­ şirea noilor norme, care vor de­
însemnate, productivitatea mun­ mele într-adevăr pe baze ştiin­ termina, odată cu sporirea şi
mental-stiatistice, deoarece se cazul în care norma i se stabi­ cii pe ansamblul întreprinderii ţifice. mai mare a cîştigului său, şi
tea întreprinderilor nu' pot sta stabileau pe baza practicii din leşte fără motivare tehnică, deci să crească de asemenea în creşterea productivităţii muncii
nici la 'baza organizării ştiin­ mod corespunzător. Dacă acest In condiţiile reaşezării nor­ şi implicit, a producţiei.
ţifice a producţiei şi a muncii, trecut (practică de multe ori în­ pe baza unei practici învechite, lucru nu s-a întîmplat, aceasta melor^ pe baze ştiinţifice vor fi
astfel încît să asigure creşterea vechită) şi pe baza unor cal­ timpul necesar pentru produs nu se datoreste tocmai faptului îndepărtate neajunsurile pe care In cadrul acţiunii de experi­
necontenită a productivităţii cule statistice a timpului mediu va fi cel just, adică nu 10 minu­ că normele n-au fost iust sta­ ¦e provocau în trecut asa numi mentare şi de introducere a sis­
muncii, şi nici la baza unei necesar producerii unei anumite te, ci unul mai lung, de 30 de tele norme republicane stabilite temului îmbunătăţit de salariza­
juste reglementări a salarizării. piese. Timpul mediu se calcula minute. In aoest oaz norma lui bilite, că ele nu oglindesc pro­ la unele ministere centru toate re, problema organizării juste a
Analizînd deficienţele existente în între mai mulţi muncitori sau va fi de 2 produse pe oră. Dar întreprinderile dintr-o ramură normării muncii trebuie să se
practica normării, plenara din între mai multe perioade succe­ •muncitorul va realiza într-o oră ductivitatea individuală a mun­ de producţie. Asemenea norme, găsească în centrul atenţiei
decembrie 1956 a C.C. al P.M.R. sive de timp. Fireşte că .astfel — să zicem — 4 produse. Pro­ cii care ar trebui realizată, în care nu ţineau seama de condi­ muncitorilor, tehnicienilor şi in­
a hotărit să se treacă, odată cu concordanţă cu condiţiile tehni­ ţiile concrete ale fiecărei între­ ginerilor. Clasa muncitoare este
îmbunătăţirea salariilor tarifare, de norme erau de la început de­ ducind 4 produse, el va obţine ce şi economice locale. Situaţia prinderi constituiau izvorul u- adînc interesată în realizarea cu
la perfecţionarea normării mun­ fectuoase, deoarece la stabilirea o îndeplinire a normei în pro­ aceasta a normelor practicate nor greşeli, atît în sensul sta­ succes a acestei acţiuni, deoare­
lor au fost luaţi în considerare porţie de 200 la sută. bilirii unor norme prea ridicate ce introducerea si realizarea
pînă în prezent are un caracter Dentru anumite întreprinderi şi normelor tehnice asigură atît
factori întîmplători, iar în calcu­ Din exemplul ipotetic de mai general. Aceasta se poate vedea lucrări, cît şi în sensul stabili­ îmbunătăţirea indicatorilor acti­
rii unor norme prea scăzute vităţii economice, cît si sporirea
cii, care să ţină seama de par­ le erau incluse şi acele defi­ sus se poate vedea că norma din faptul că pe ansamblul in­ pentru alte întreprinderi sau lu­ cîştigurilor muncitorilor.
crări. Luarea în considerare a
ticularităţile economice şi tehni­ cienţe în folosirea maşinilor şi de 30 de minute este o normă dustriei construcţiilor de ma­ stării efective a uzurii utilajului, Introducerea normării tehni­
ce ale fiecărei întreprinderi. In­ a timpului de lucru oare existau stabilită în mod arbitrar, fără şini, unui procent mediu de a nivelului înzestrării tehnice ce, cu sprilinul organizat al
din fiecare secţie şi fiecare loc muncitorilor, constituie o pîrghie
troducerea unor norme de mun­ la muncitorii a căror practică a o bază ştiinţifică. Datorită a- depăşire a normelor de peste importantă în lupta pentru or­
100 la sută i-a corespuns în a- de muncă, a situaţiei concrete
că reale, stimulative, cu moti­ constituit baza de comparaţie. cestei împrejurări, deşi munci­ nul 1956, o depăşire a planului ganizarea mai înaltă a muncii,
vare tehnică, trebuie să aibă un Din moment ce o normă ex­ torul realizează norma în pro­ productivităţii muncii de abia 11 a organizării producţiei, va face pentru folosirea rezervelor inter­
rol hotărîtor în perfecţionarea primă timpul necesar pentru e- porţie de 200 la sută, totuşi ne, pentru ridicarea nivelului
productivitatea posibilă a muncii la sută. Aceasta arată cît se ca noile norme c.e se vor stabili de trai al celor ce muncesc.
organizării muncii şi a produc­ xecutarea unei lucrări, operaţii poate de limpede că normele
ţiei, în valorifioarea rezervelor etc., ea reprezintă în fond pro­ sale (6 produse pe oră) nu practicate pînă acum n-au avut
producţiei, astfel încît să se a- ductivitatea individuală a mun­ este atinsă. Avem deci, la o de­ o bază ştiinţifică, ele neasigu-
sigure, odată cu creşterea pro­ cii, planificată. In acest caz re­ păşire a normei cu 1001a sută, o rînd un raport comparabil între
ductivităţii muncii şi reducerea zultă în mod logic că unei de­ stagnare a productivităţii mun­ nivelul depăşirii normelor şi
preţului de cost, şi sporirea con­ păşiri a normei într-o anumită nivelul creşterii productivităţii
tinuă a cîştigurilor muncitorilor. proporţie trebuie să-i corespun­ cii, o situaţie cînd ea nu atinge muncii. IJn asemenea raport
nici limita minimă obligatorie, comparabil ar exista numai dacă
Normele de muncă practicate dă — atunci cînd norma este determinată de posibilităţi. depăşirii normelor cu 60 la
pînă în prezent nu puteau acţio­ just stabilită — şi o creştere, sută de pildă, i-ar corespunde o
na ca un stimulent al creşterii comparabilă ca mărime, a pro­ Exemplul de mai sus este
productivităţii muncii, deoarece ductivităţii muncii. In caz con­ teoretic, dar practica ne-a ofe creştere a productivităţii muncii
ele aveau un caracter neştiinţi- , trar, norma este o normă neşti­ rit numeroase exemple de a- de 40—50 la sută.
cest fel. Dacă norma, aşa
fie. Ele nu erau fixate pe baza inţifică şi ca atare nestimula­ cum am afirmat mai sus, Toate aceste consecinţe ne­
luării în considerare a posibili- toare. Dacă timpul necesar pen­ reprezintă productivitatea in­ gative, care izvorăsc în mare