Page 86 - 1957-04
P. 86
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 739
Vizita lui K. E. VOROŞILOV
Ia Şanhai
ŞANHAI 25 (Agerpres). — Sen, astăzi vicepreşedintă a Co'*'
China Nouă anunţă: In prima mitetului permanent al Adună
jumătate -a zilei de 24 aprilie, rii reprezentanţilor populari din
K. E. Voroşilov, preşedintele întreaga Chină şi preşedintă a
Cuvînfarea rostită ia Yi@na DECLARAŢIA Prezidiului Sovietului Suprem Asociaţiei de prietenie chino-
al U.R.S.S., însoţit "de Liu Şao- sovietică.
de Â. I. M I K O I A N dată publicităţii de Asociaţia ti, preşedintele Comitetului
pentru prietenia anglo-sovietică permanent al Adunării repre *
zentanţilor populari din întrea
VIENA 25 (Agerpres). După tenţionează şi pe viitor să aibă gerea, că la fel ca si poporul LONDRA (Agerpres). TASS şi S.U.A. Această propunere so ga Chină a vizitat casa muzeu ŞANHAI 25 (Agerpres). —*
cum s-a mai anuntat. la 24 apri sovietic, poporul austriac urăşte anunţă: In legătură cu încercă vietică a fost repetată în sep a lui Sun Yat Sen. TASS anunţă : In după amiaza
lie A. I. Mikoian. a rostit o cu cu Austria relaţii bazate pe prie- rile presei burgheze engleze ca tembrie 1955, iulie 1956, noiem zilei de 24 aprilie Kliment E«
vântare lia dejunul oferit în pa nie, egalitate, neamestec în tre războiul şi năzuieşte spre pace. re denaturează în mod grosolan brie 1956, în ianuarie a.c. şi la K. E. Voroşilov a participat fremovici Voroşilov şi persoane
latul Hofburg în cinstea oaspe burile ei interne, respectarea su De aceea, a declarat A. I. Mi faptele, de a prezenta situaţia actuala sesiune de la Londra apoi la un prînz oferit de Sun le care îl însoţesc au vizitat
ţilor sovietici care vizitează veranităţii si independentei ei koian, noi considerăm că Uniu ca şi cum Uniunea Sovietică ar a subcomitetului Comisiei Tin Lin,, soţia lui Sun Yat Palatul pionierilor din Şanhai.
Austria. naţionale. In această ordine de nea Sovietică si Austria pot şi refuza — asemenea Angliei şi O.N.U. pentru dezarmare“.
idei, A. I. Mikoian a relevat că trebuie să colaboreze în vederea Memorandumul guvernului sovietic
In cuvîntarea sa. A. I. Miko guvernul sovietic, eontînd pe re menţinerii si consolidării păcii. Statelor Unite —• de a suspen In încheiere în declaraţie se
ian şi-a exprimat convingerea ciprocitatea părţii austriace, este Neutralitatea permanentă decla da experienţele cu arma nuclea spune că Asociaţia pentru prie adresat guvernului american
că şi pe viitor toate problemele gata să-şi aducă contribuţia la rată de Austria a contribuit la ră, Asociaţia pentru prietenia tenia anglo-sovietică „cheamă
privind Austria si U.R.S.S. vor extinderea colaborării între asigurarea securităţii şi consoli anglo-sovietică a dat publicită cu insistentă guvernul maiestă MOSCOVA (Agerpres). — personalului el. Totodată, sinî
fi discutate şi soluţionate în U.R.S.S. şi Austria. dării păcii în Europa. Spunînd ţii sale să accepte propunerea TASS anunţă: La 24 aprilie, lansate născociri calomnioase la’
spiritul înţelegerii reciproce. aceasta, mă refer desigur la o ţii o declaraţie în care se sub sovietică, şi împreună cu R. G. Danies, însărcinatul cu adresa ambasadorului sovietic
Luînd drept exemplu Finlan neutralitate care să nu fie um liniază că încă „din anul 1955 U.R.S.S., să ceară Statelor Uni afaceri ad-interirn al S.U.A. în în Statele Unite şi a reprezen
El a apreciat iniţiativa de a brită de nici un fel de abateri. guvernul sovietic a declarat că te să accepte încetarea tuturor tantului sovietic la O.N.U.
vizita Austria ca o expresie a da, A. I. Mikoian a demonstrat In discuţiile purtate, am avut este gata de a înceta aceste ex experienţelor viitoare“. U.R.S.S., a fost invitat la Mi
aspiraţiilor acestei ţări spre dez absurditatea afirmaţiilor răspîn- perienţe, concomitent cu Anglia
dite de cercurile care dintr-un
voltarea şi întărirea legăturilor motiv sau altul nu sînt interesa prilejul să-mi exprim punctul de nisterul Afacerilor Externe al „Guvernul sovietic — se spu
U.R.S.S. şi i s-a înmînat un ne în memorandum — aşteaptă'
Tratative î n t r e guvernul grecamicale cu U.R.S.S. A. I. Miko te în normalizarea situaţiei in vedere în această chestiune.
ian a urat Austriei succese în ternaţionale şi înlăturarea încor Sper că îutîlnirea noastră la memorandum din partea guver ca guvernul S.U.A. să ia măsu
dării internaţionale, afirmaţii Viena cu personalităţile condu şi arhiepiscopul Makarios In problema Ciprului nului sovietic. rile necesare pentru a crea Am
aplicarea politicii de neutralitate potrivit cărora pentru jun stat cătoare din Austria va servi basadei sovietice în S. U. A. şî
pe care poporul sovietic o consi burghez, este imposibilă stabili dezvoltării ccntinuie a relaţiilor ATENA (Agerpres). După nul grec, care a participat la In memorandum se arată că reprezentantei U. R. S. S. Ia'
deră ca o expresie a dorinţei a- rea unor relaţii amicale trainice de prietenie între U.R.S.S. şi tratativele cu Makarios. a de în ultimul timp în Statele Unite
cestei ţări de a trăi în pace şi cu Uniunea Sovietică. A. I. Mi Austria. Vom fi bucuroşi să cum anunţă agenţiile occiden clarat că „nu există nici o di ale Americii s-a intensificat sim O.N.U., condiţii normale pentru
prietenie cu toate popoarele şi koian a arătat că relaţiile sovie menţinem şi pe viitor contactele tale de presă, arhiepiscopul M a vergentă între arhiepiscopul ţitor campania cu scopul vădit îndeplinirea funcţiilor oficiale
de a promova o politică externă to-austriece ar putea să se dez karios, unul din conducătorii Makarios şi guvernul de la A- ce le-au fost încredinţate, potri
independentă menită să ducă la volte la fel ca şi cele sovieto- în vederea întăririi relaţiilor de mişcării de eliberare din Cipru,
prietenie între statele noastre. care s-a întors de curînd la A- tena“ cu privire la rezolvarea de a ponegri activitatea amba vit practicii şi uzanţelor interna
micşorarea încordărilor interna finlandeze.
ţionale. A. î. Mikoian şi-a încheiat tena din exilul ce i-a fost impus problemei Ciprului. sadei U.R.S.S. în S.U.A. şi a- ţionale unanim adoptate“ .
Amintind măsurile luate de cuvîntarea toastînd pentru sănă
A. I. Mikoian a relevat că guvernul sovietic si care au tatea cancelarului federal I. de autorităţile engleze, a înce
pentru poporul austriac este o drept scop atenuarea încordării Raab, care îndeplineşte funcţia
mare fericire faptul că Austria de preşedinte al Republicii put tratative în problema Cipru Israelul intensifică cam pania de am eninţării
nu participă la blocuri militare internaţionale, asigurarea co Austrjece, pentru guvernul aus lui cu membrii guvernului grec
de tipul N.A.T.O. existentei paşnice a popoarelor triac, pentru poporul austriac,
şi reglementarea prin tratative pentru prietenia între Uniunea şi cu şefii partidelor de opozi la adresa Iordaniei
In continuare, A. I. Mikoian a a problemelor nesolutionate, A. ţie care se vor prelungi pînă
arătat că îmbunătăţirea relaţii I. Mikoian şi-a exprimai convin Sovietică şi Austria. la mijlocul săptămânii viitoare.
lor sovieto-austriece după sem
narea Tratatului de stat cu Aus Printre altele a fost discutată TEL AVIV (Agerpres). Zia In cercurile ziaristice se arată Ierusalim, Ramle si în alte locHN
tria, nu este pe placul forţelor
care încearcă să abată această Lucrările sesiunii Uniunii nota de protest remisă cu cîteva rele israeliene, apropiate de cer că lia reoentele întîlniri .ale lui lităti situate în apropierea liniei
tară de pe calea neutralităţii şi curile oficiale, au intensificat Lawwson, ambasadorul american de armistiţiu iordano-israeliene,-
să tulbure relaţiile sovieto-aus interparlam entara zile înainte de guvernul turc campania de ameninţări la adre la Tel Aviv, cu Ren Gurion, se concentrează unităti de tari«
triece. Sîntem de părere, a dec însărcinatului de afaceri al Gre sa Iordaniei, în legătură cu a- primul ministru al Israelului, şi curi şi alte unităti militare. Po
larat A. I. Mikoian. că U.R.S.S. NISSA 25 '(Agerpres). La me organizatorice şi financiare. ciei în Turcia. In această notă grayarea situaţiei , în această cu Meyr, ministrul Afacerilor trivit opiniei răspîndită în cerqu-
şi Austria nu trebuie să permi La 24 aprilie şi-au început guvernul turc subliniază că tară. Externe, s-a discutat poziţia rile ziaristice, aceste pregătiri
tă nimănui să împiedice dezvol Nissa au loc şedinţele organe consideră manifestaţiile organi Israelului fată de situaţia din militare au scopul de a demon
lor conducătoare ale Uniunii activitatea 7 comisii ale consi zate în Grecia cu ocazia în Ziarul „Haeret“ declară că Iordania. Aceste întîlniri pun la stra sprijinirea acelor elemente
tarea relaţiilor amicale sovieto- interparlamentare. Pentru a liului, care vor tine şedinţe toarcerii lui Makarios ca un dacă în Iordania vor învinge din Iordania care au vederi pro-
timp de 3 zile. Comisiile vor „act inamical“ şi îşi exprimă îndoială sinceritatea asa-ziselor occidentale, După cum se afirmă
austriece. După părerea noastră, participa la sesiune s-au adu neliniştea fată de refuzul Gre partizanii politicii de apropiere în cercurile ziaristice, nu este
trebuie consolidate si dezvoltate nat aici peste 200 de reprezen examina diferite probleme prin ou Egiptul şi Siria, aceasta va „rugăminţi“ americane ca Israe exclus ca Israelul să intenţione
toate realizările pozitive în rela tanţi ai grupurilor parlamen tre care problema principiilor ciei de a accepta bunele oficii, lul „să-şi păstreze calmul şi să ze să ocupe partea occidentală
ţiile noastre şi să se depună e- tare din 49 de ţări, inclusiv de de dezvoltare a activităţii re ale secretarului general al crea, chiourile, „un serios peri a Iordaniei, dacă va găsi că
forturi pentru a elimina tot ceea gionale în cadrul Uniunii in N.A.T.O. în rezolvarea diferen nu întreprindă nici un fel de situaţia favorizează această ac
ce împiedică prietenia popoare legaţia Republicii Populare Ro- terparlamentare, problema refu dului greco-turc cu privire la col“ la frontiera răsăriteană a ţiune.
lor sovietice şi austriac. mîne. A avut loc şedinţa comi giaţilor, a preturilor la materii problema viitorului statut al Israelului şi atunci în fata sa acţiuni în legătură cu eveni
tetului executiv al Uniunii in prime, a libertăţii de informare, Ciprului. mentele din Iordania“. I N C E YL O N
A. I. Mikoian a reamintit că terparlamentare, la care a fost etc. se vor ridica „probleme noi şi
ascultat raportul secretarului După cum anunţă agenţia complicate“. PARIS (Agerpres). Potrivit
U.R.S.S., fidelă principiilor poli general al consiliului Uniunii Se acordă o deosebită aten France Presse, Cassimatis, mi ştirilor primite la Paris, în di
nistru făr-ă---p-o-r?to-f-o--l-iu-- în guver- Ziarele „Davar“ şi „Lamer-
hav“ subliniază pe fată că dacă mineaţa zilei de 24 aprilie în
forţele care se grupează în ju Israel a început mobilizarea re-
rul regelui Hussein vor suferi zerviştilor, In regiunea: oraşelor
un eşec, Israelul nu va rămîne
pasiv.
ticii sale paşnice leniniste, in- interparlamentare. De Blonke, ţie activităţii comisiei pentru re PE CANALUL DE SUEZ «SCURTE ŞTIRI EXTERNE«SCURTE ŞTIRI EXTERNE® se desfăşoară i n t e n s e
(Elveţia) cu privire la activi ducerea înarmărilor, care dis ¦>Ht>rf*cmKL*lNkw. Dupău•''»c1u•>m’ a<nunţ1ă¦-1<- agenţia
Noua componentă tatea biroului Uniunii parla cută problema răspunderii care ACTIVITATEA DECURGE D.P.A;, la 24 aprilie s-a deschis în de ani, a fost condamnat Ia 8 am în- pregătiri pentru sesiunea
revine parlamentelor, în rezol Berlinul occidental sub preşedinţia mi chisoare.
a Comitetului executiv mentare în perioada dintre ce varea acestei probleme Interna NORMAL nistrului vest-german al Afacerilor Ex Consiliul Mondial al Păcii,
le două sesiuni. Au fost de ase terne, Von Brentano o conferinţă a Agenţia United Press subliniază că
al P.S.D. din Finlanda menea examinate unele proble tionale importante. PORT SAID 24 (Agerpres). ambasadorilor vest-germani. La aceas unul din cei 8 ciprioţi condamnaţi la care va avea loc
Pe Canalul de Suez activitatea tă conferinţă care va dura pînă la 27 închisoare pe viaţă a luptat în cursul
HELSINKI (Agerpres) Con In R. F. Germana huliganii fascişti decurge normal. In dimineaţa aprilie, participă şelii misiunilor R. F. celui de-al doilea război mondial în la Colombo
gresul extraordinar al Partidu se dedau la acţiuni banditeşti zilei de 23 aprilie prin Canal au cadrul forţelor armate britanice şi are
lui social-democrat din Finlan .trecut 13 nave sub pavilion ita 5 decoraţii militare. DELHI (Agerpres). Ziarele
da a ales la 25 aprilie noua BONN 25 (Agerpres). TASS rezultă că astfel de acţiuni ban lian, vest-german, grec, norve ceyloneze anunţă că în Ceylon
componentă a Comitetului exe anunţă: După cum anunţă pre gian, japonez etc. Germane din ţările europene, din BERLIN. După cum anunţă agenţia se desfăşoară intenese pregătiri
cutiv al partidului. Potrivit ce sa vest-germană, zilele acestea diteşti se comit în Germania S.U.A., Canada, Tunisia, Ataroc, Egipt, A.D.N., în noaptea de 21 aprilie, în pentru sesiunea Consiliului Mon
lor comunicate de biroul tele la Salzigitter (R. F. Germană) occidentală în mod sistematic. La 22 aprilie prin Canal în precum şi observatorul Germaniei occi împrejurimile oraşului Kaiserslautern dial al Păcii, care va avea loc
grafic finlandez, din comitet fac Acţiunea fascistă din Salzigit ambele direcţii au trecut. 16 nave dentale la O.N.U, (Germania occidentală), un soldat a- la Colombo în luna iunie. La
parte toti partizanii lui Leski- un grup de persoane necunos ter a provocat indignare în rîn- sub diferite pavilioane. La 21 a- Colombo a fost creat un comitet
nen, fostul secretar al partidului. cute a pătruns în cimitirul evre lurile opiniei publice din P. F. prilie prin Canal au trecut 17 na NICOSIA. Tribunalul din Nicosia a merican a atacat pe doi tineri germani, de pregătire a conferinţei, al că
Partizanii lui Skog. fostul pre iese şi a profanat mormintele Germană. Numeroase organiza ve străine. condamnat la închisoare pe viaţă 8 provocîndu-le răni grave cu cuţitul. rui preşedinte este ministrul
şedinte al partidului, au refu distrugînd 80 de morminte fu ţii sindicale, studenţeşti şi po justiţiei De Silva. A început să
zat să prezinte lista candidaţi nebre. Pe unul din morminte litice şi-au exprimat indignarea, Reprezentantul administraţiei ciprioţi pentru participarea lor la miş Viaţa uneia din victime’ se află în funcţioneze secretariatul sesiu
lor lor pentru comitetul execu huliganii fascişti au agăţat c cerînd pedepsirea aspră a cri egiptene a Canalului de Suez, nii. Ziarul „Ceylon Daily News“
tiv. zvastică. Din relatările presei minalilor. Hasan Djalal Mamindi, a decla carea de eliberare naţională din Ci pericol. Un alt soldat american, căruia relatează că sesiunea Consiliului
rat că navigaţia pe Canal decur Mondial al Păcii va fi deschisă,
In orăşelul slovac Nîtra ge normal. pru. Un alt cipriot, în vîrstă de 25 i s-a interzis accesul în unul din clu probabil, de primul ministru
Bandaranaike.
Mitra este un orăşel din Ce burile din Kaiserslaulern, a atacat de
hoslovacia, aşezat la marginea După cum anunţă ziarul „Ti
superioară a marii cîmpii dună asemenea cu cuţitul pe un funcţionar mes Of Ceylon“, zilele acestea
rene, la poalele culmilor Tri- a avut loc la Colombo un mi
becske, la o distanţă de aproxi al clubului şi l-a rănit. ting în cadrul căruia a luat cu-
mativ 30 de km. de Bratislava, vîntul Pereira, preşedintele Con
împrejurimile oraşului se numă N o f e d e d r u m d ira f i r i l e d e d e m e c r a f i e populară raşul cunoaşte un ritm viu în NEW YORK. La 24 aprilie, Lodge, siliului Păcii din Ceylon. El â
ră printre cele mai fertile re înfăptuirea construcţiilor. In par reprezentantul S.U.A. la O.N.U. a tri declarat că pentru prima oară
giuni agricole din Cehoslovacia. Pe meleagurile Cehoslovaciei tea de sud a oraşului se desfă mis lui Dixon (Anglia), preşedintele intr-n tară a Asiei — Ceylon —
Aici se strîng recolte bogate de şoară mai ales construcţia de Consiliului de securitate, o scrisoare în
cartofi, sfeclă de zahăr, orz, locuinţe şi clădiri publice şi e- care cere să se convoace o şedinţă a
grîu şi tutun. Marea majoritate conomice. consiliului pentru discularea problemei
a populaţiei este formată din a- Suezului.
gricultori care duc o viaţă îndes Se dezvoltă şi o bogată viaţă
tulată.
fv m a t într-un centru politic, e- toare de gimnastică, un ştrand, tea Banska Stiavnica este cu culturală. Banska Stiavnica a BERLIN. Cancelaria preşedintelui se convoacă o importantă con-'
La Mitra trăiesc 24.000 de lo conomic, cultural şi ştiinţific. In un platou de dans. noscută mai cu seamă ca leagă fost cunoscut din totdeauna ca R. D. Germane a publicat următorul ferintă a partizanilor păcii, la
cuitori. Nitra a fost de fapt lea
gănul nobilei idei a independen împrejurimile oraşului şi în sa Intr-un viitor apropiat vechiul nul multor descoperiri minere şi un important centru de învăţă- comunicat: In urma unor tulburări care vor lua parte reprezentanţii
ţei de stat şi a unirii celor două tele apropiate se înalţă noi şi oraş din jurul glorioasei cetăţi mînt. In liceul de la Banska Sti ale circulaţiei sîngelui, preşedintele a 75 de Ţări. El a subliniat ca
naţiuni — cehii şi slovacii. In puternice construcţii industriale. a cneazului Pribina se va con al progresului tehnic. Aici a fost avnica au învăţat personalităţi R. D. Germane, Wilhclm Pieck, are trebuie să se facă totul pentru a
Vechea cetate a Mitrei, păstrată topi cu cartierul pitoresc de la folosit pentru prima dată în is remarcabile din Slovacia şi de nevoie de repaos. De aceea, în decursul
pînâ în zilele noastre şi în bună La Lynarce a fost construită o poalele vîrfului Zobor. Nitra va torie praful, de puşcă la extrage peste hotare, scriitori şi oameni unei perioade de timp el nu va acorda împiedica experienţele nucleare
parte modernizată, au trăit cînd- mare uzină de asbest şi ciment, deveni astfel unul din marile o- rea metalelor (în 1627) şi tot politici ca Andrej Sladkovici, audiente. pe care Anglia intenţionează să
va marii unificatori ai triburilor la Jalsovice — o hidrocentrală şi raşe ale Slovaciei. aici a fost întrebuinţat aerul lan Potto, Ian Palarik, Jan I(a- le desfăşoare în insula Christ-
slave din valea Dunării, Vahului tinceak, cunoscutul geolog de re mas.
şl Moravei. Astfel cneazul Pri- un institut de vaccinuri pentru Un vechi oraş istoric — comprimat pentru pomparea a- nume mondial Dtjoniz Star, ma
bina a pus bazele cunoscutului vite, în apropiere de Ciaba — pei cu ajutorul maşinilor. Ma DUMINICA 28 APRILIE
regat al Marii Moravii (secolul una din cele mai moderne uzine Banska Stiavnica tei Zipser a descoperit da Ban rele poet maghiar Săndor Pe-
IX), iar cneazul Svatopluk a în pentru fabricarea porţelanului e- ska Stiavnica o metodă de ex tofi şi alţii. In cadrul Academi SPECTACOLE CI NEMATOGRAFICE
vins state puternice cum era im lectrotehnic etc. Trenul parcurge peste 20 de tracţie, folosită apoi vreme în ei miniere au activat oameni de
periul german de răsărit. km pînă la nodul de cale ferată delungată şi în minele altor ţări. ştiinţă şi pedagogi eminenţi ca DEVA: Cînd vine furtuna; ALBA IU- TIE Dreptul de a te naşte : PETRO
La Nitra se află sediul Insti Hronska Dilbrava, pentru a a- Mult timp tehnica extractivă a- Sainuel Mikoviny, Delius, Se- LIA: Atoara cu noroc: APOLDU DE
In orăşel sînt păstrate nume tutului arheologic şi facultatea junge la străvechiul oraş de mi plicată în minele de aici a fost poli — autorul cristalografiei,
roase monumente istorice, ca de zootehnie şi agronomie a neri Banska Stiavnica. Calea fe considerată drept una din cele Jacquin — unul din pionierii în ŞANI : Therese Ranquin; SEBEŞ:
vechea biserică construită în Şcolii superioare de agricultură, rată este de fapt o anexă a tra ştiinţa chimiei, şi alţii. In pre SUS : Contele de Monte Cristo; BARU
821 — cea mai veche biserică precum şi o serie întreagă de al seului principal. Denumirea de mai perfecţionate şi mai înain zent la Banska Stiavnica func MARE: Curg apele tulburi; BRAD O a- ^ Trandafirii lui A lah ; TEIUŞ: îndră
din Slovacia — cetatea cu ca te şcoli şi institute. „cale ferată a tineretului" care i tate din lume. Astfel se explică ţionează o academie silvică, o ventură în Marea Caraibelor; HAŢEG: gostiţii: ZLATNA : Tata, mama, bona
tedrala ei gotică etc. s-a dat, simbolizează primele ac că încă din perioada 1782 — şcoală medie de silvicultură o
In anii celui de al doilea plan te de eroism în muncă ale tine 1788 s-a putut realiza aici o lu şcoală medie industrială de chi Pătratul 45; ILIA: Feroviarul; şi eu: HUNEDOARA: Prinţesa tru
La Nitra se desfăşoară în cincinal construcţiile vor lua un retului slovac în cadrul măreţei, crare tehnică unică în Europa de mie, un institut pedagogic, o
prezent mari lucrări de con deosebit avînt la Nitra. Se vor acţiuni de industrializare a Slo pe vremea aceea — o galerie şcoală medie teoretică de 11 ani LONEA : Moara cu noroc; ORAŞ- faşă.
strucţii, accentul punîndu-se pe construi cartiere întregi de locu vaciei. Linia a fost construită în lungă de 16 km, care, trecînd pe 0 şcoală de stat pentru rezervele
modernizarea acestui oraş care inţe moderne în oraş, pe malul întregime de acest tineret glori sUb coline, colecta apele subte SELECŢIUN1 DIN PR OGRAMUL DE RADIO
în timpul războiului a fost serios rîului — al cărui curs a fost rec os. de muncă cu specialitatea con
avariat. Străzile au fost refăcute tificat — şi în preajma staţiei de rane în bazinul cuprins între o- strucţii şi multe altele. Această Programul I : AAelodii populare ro- tece de 1 Mai; 8,45 Cîntă Elisabeta
şi asfaltate. S-au construit hote cale ferată. Peste cinci ani vor Calea ferată străbate o regiu localitate poate fi pe drept cu- m îneşti; 7,00 Muzică uşoară romî- Pavel, Ioan Păturică şi Guţi Adolf;
luri, restaurante moderne. Pe fi date în folosinţă 2700 de noi ne muntoasă, de un minunat pi raş şi albia rîului Hron. Tot la vînt numită oraşul şcolilor. Aici nească; 7,40 Jocuri populare romîneşli; 13.00 Concert de estradă; 14,45 Aău-
dealul Zobor, înalt de 600 metri, locuinţe, o nouă staţie de cale Banska Stiavnica a fost înfiin S,30 Teatru la microfon pentru cop ii; zică uşoară romînească; 16,30 AAuzică
care se află în apropierea oraşu ţată în 1653 prima şcoală profe 10,00 De toate pentru toţi; 11,05 Pro cerută de ascultători; 19,45 Cîntă Mi-
lui, cresc vn minunate din care
se produc renumitele vinuri de ferată, o şcoală superioară de a- toresc, şi trece peste culmile sională din Europa, ridicată a- funcţionează numeroase case de gram muzical alcătuit la sugestia ele chaela Cotaru ; 20,05 Cîntă Ioan Cris-
Zobor. gricultură, un cămin studenţesc, Stiavnica, cunoscute cu sute de poi, cu 35 de ani mai tîrziu, la lectură, cluburi, biblioteci, săli vilor şi studenţilor; 14,30 Radioma- toreanu; 20,30 Poftiţi la dans; 20,50
un nou hotel cu cinci. etaje, nu ani în urmă sub denumirea de rangul de Academie. de lectură şi instituţii cu carac gazin; 15,15 Cîntă Maria Lătăreţu; Program pentru iubitorii muzicii popu
In ultimii ani Nitra s-a trans- meroase magazine şi bufete, un „colinele cu inimă de argint". Refacerea industriei minieri ter social. 17,10 Muzică 18,15 Muzică populară ; lare romîneşti ; 21,15 Radiomagazin;
cinematograf modern, o casă de Filoanele de la Stiavnika şi Ho- după anul 1945 a înviorat în împrejurimile oraşului consti 19,05 Teatru la microfon: „Nopţile tă 22.00 Muzică de dans.
druska erau cîndva bogate în cerii“. Adaptare radiofonică după pie
cultură şi alte instituţii de folos aur şi argint. treaga viaţă economică a oraşu tuie unul din cele mai frumoase sa lui Teofil Buşecan ; 21,00 Vă in Buletine de ştiri: 5,30; 7,00; 8,15;
obştesc. Lingă cetate, la Sihot, tui. A fost dată în folosinţă ca peisaje de munte din Slovacia. vităm la d a n s; 22,15 AAuzică popu 11,00; 13,00; 15.00; 17,00; 19,00;
ne o suprafaţă de 20 hectare de-a Banska Stiavnica este un o- lea ferată a tinerelului: din mi Pitorescul piscurilor şi al zeci lară; 23,10 Dansaţi cu noi; Progra 22,00; 23,52 (programul I) — 14,00;
lungul rîului, se construieşte un raş cu o veche tradiţie minieră. cile întreprinderi meşteşugăreşti lor de lacuri şi pîrîiaşe atrage
parc de cultură şi odihnă, în Monetele bătute din argintul ex a luat fiinţă o nouă uzină tex 1 mulţime de turişti. Aici se con mul II: 7,00 Zi de odihnă cu voie 16,00; 18,00; 20,00 ; 21,0 0 ; 23,00;
care se va concentra întreaga tras aici au jucat un important tilă; s-a dezvoltat industria fo struiesc centre de odihnă, caba bună; 7,30 Muzică uşoară; 8,30 Cîn- (programul II).
viaţă culturală şi sportivă a o- rol economic în dezvoltarea co restieră, au fost create întreprin ne şi tabere de pionieri, dintre
raşului. Printre instalaţiile par merţului european şi în apariţia deri de construcţii, s-au înfiin care cea de lîngă lacul Pocu-
cului sînt aproape terminate un capitalismului în sinul societăţii ţat ateliere auto şi s-au pus ba vaclesk este cunoscută şi dincolo LOTO CENTRAL
mare stadion pentru diferite dis feudale în decădere. zele industriei de încălţăminte. de hotarele ţării. La tragerea Loto central din din urnă următoarele numere :
cipline sportive, o sală încăpă In istoria civilizaţiei localita Deşi de o întindere limitată, o- (Agerpres) 26 aprilie 1957, au fost extrase 72, 60, 17, 10, 26, 87, 55, 37, 62.
Redacţia şi administraţia ziarului slr. 6 Martie nr. 9, Telejon:, 188~189. Taxa plătită in numerar conjorm aprobării Direcţiunii Generale P .1J.R . nr. 238.320 din 6 noiembrie, 1949 — Tiparul întreprinderea Poligraf Ică „1 Mai" — DEVA.
