Page 87 - 1957-04

llí-nrvi»;*,;...
Anul IX. Nr. 740 Duminică 28 aprilie 1957
O RĂSPLATĂ Schimbul
m e r ita tă Tînărul maistru Tiberiu Sir-
ca rămăsese pe gînduri. Me­
in sala „Gheorghe Apostol” dinX reu aceleaşi reproşuri. Tinerii
>Petroşani, în jurul orei 18,30 în] absentează, dau multe rebuturi,
>ziua de 26 aprilie a. c. a avut loc] nu sînt atenţi la calitatea oţe­
^decernarea steagului roşu de colec-t lului. Ce să facă? Se frămînta
?tiv fruntaş pe bazin. Tovarăşul Wil- în fiecare zi cu aceste lucruri. Ii cum să muncească şi să dove­
iliam Suder, directorul general al>] venea să-şi ia drumul, să nu
^Combinatului carbonifer al Văii Jiu-'
>lui, a înmînat steagul de fruntaş] mai audă vorbindu-se atîtea rele
ipe combinat colectivelor minei Pe-] despre cei din schimbul său. In
>trila şi Uzinei de reparat utilaj mi-] fire, însă, nu-i era să dea bir cu
!nier, care au obţinut cele mai bune] fugiţii din faţa unor asemenea
^rezultate în întrecerea în cinsteai situaţii. ,,0 potecă bătătorită,
ţ zilei de 1 Mai. De pildă colectivul
>minei Petrila, pe lîngă faptul că< fără nici un obstacol în oale nu
>şi-a depăşit angajamentul luat în< există. Oricum, trebuie să stră­
»cinstea zilei de 1 Mai cu peste] bat şi acest drum“ — îşi spu­
>3.000 de tone, a îndeplinit pînă la]
^această dată şi angajamentul anual] nea în sinea sa. Ştia doar că
!de a da 12.000 tone de cărbune] utemistului nu-i stă bine să dea
& peste plan. De asemeni, randa-] îrnapoi în faţa greutăţilor.
>mentul la această mină a crescut] Dar cu ce să înoeapă? Chiar
pe luna martie de la 0,633 cît era]
| planificat, la 0,684, iar pe aprilie] a doua zi s-a hotărît să vorbeas­
!de la 0,708 planificat, la 0,739. In] că cu băieţii, aşa, prieteneşte, de
!numele minerilor petrileni, a vorbit] la suflet la suflet. Şi iată că a
printre alţii vestitul miner Cornel] pornit-o pe drumul cel bun. Mîh-
Cenuşe, care s-a angajat să men­ nirea şi îngrijorarea maistrului
ţină steagul şi pe mai departe. Cît] îi puse pe gînduri şi pe ceilalţi
priveşte Uzina de reparat utilaj mi-] tineri oţelari. începutul a fost
nier. colectivul acesta s-a străduit] greu. Cu timpul lucrurile s-au
să asigure co' "tivelor minelor din] îndreptat parcă n-au fost nici-
bazin utilaje şi piese de schimb cît© cînd altfel.
H mai multe şi mai bune. Acestea toate s-au petrecut de
mult. Au trecut de atunci luni
SCHIMB DE ONOARE de zile. Altfel stau lucrurile
acum. Reproşurile de odinioară
In ziua de 24 a lunii curente a avut au fost înlocuite cu laude.
loc şi la tnina Lupeni un schimb de
onoare închinat zilei de 1 Mai. Cu O veste bună
acest prilej, au fost obţinute rezultate
deosebit de frumoase. In fruntea între­ Intr-una din zile la tovarăşul
cerii s-a situat sectorul 2 al minei, Siroa Tiber¦i'u1 veni secretarul
de unde au fost aduse Ia lumina zilei organizaţiei U.T.M.
190 tone cărbune peste plan.
— Să ştii, tovarăşe, că mîine
Brigada vestitului miner Alexandru vom declara schimbul dumltale
Poboreny, a extras singură din â- „schimbul tineretului“,
dîncuri 126 tone cărbune peste pla­
nul zilei. Un frumos dar adus zilei întîi maistrul se cam codi să
de 1 Mai.
Despre Vasile Chelaru, prim
furnalist la furnalul nr. 6, de la
Combinatul siderurgic Hunedoa­
ra, mulţi ştiu că este un om
energic, hotărît în acţiuni şi, FURNALIŞTII ooo<xxxx
mai mult, un bun muncitor. Că
toate acestea sînt lucruri adevă­
rate, o dovedesc faptele lui şi ale
brigăzii pe care o conduce.
Graficul urcă
In dimineaţa zilei de 16 apri­ DE LA „ŞA SEoooooo
lie, în jurul furnalului era mare
animaţie. Maiştrii de schimb,
furnaliştii, cercetau cu o deose­
Tinerii însăminţează
loturile festivalului bită atenţie mersul furnalului.
Pe platformă veniseră şi cîţiva
Ultimele zile au fost caracte­ tovarăşi din conducerea Combi­
rizate printr-o însufleţită acţiune natului. Toate acestea dădeau
de însămînţare a loturilor festi­ dovada unui eveniment impor­
valului tineretului. Primele însă- tant. Şi intr-adevăr aşa era.
mînţări în raionul Haţeg au După cîteva luni de z'le, la fur­
fost cele executate de către tine­ nal fusese terminată reparaţia
ret pe loturile lor. Astfel, pînă capitală, iar acum se pregătea
la 26 aprilie a.c., au fost . însă- elaborarea primei şarje.
mînţate cu seminţe colectate de
la tineri, un număr de 8 loturi Totul a decurs normal. Şarja
(suprafaţa de 8,24 ha.), dintre putea fi elaborată. La comanda
care cele din Haţeg şi Toteşti, ca lui Vasile Chelaru, furnaliştii
seminţe de porumb hibrid. Pen­ din brigadă au început desfun­
tru buna administrare şi supra­ darea riicului. P e rină însă a
veghere a lucrărilor, s-au cons­ curs puţină fontă. Faţă de gra­
tituit pînă în prezent 5 comisii fic, se elaborase cu 25 tone mai
ale loturilor festivalului care vor puţin. Deci de la început o ră-
coordona munca, iar pe lîngă 6 mînere în urmă.
din ele s-au creat brigăzi ale ti­
neretului, ce vor executa toate Atunci, Chelaru a ţinut să a-
muncile de semănat, întreţinere mintească ortacilor săi un lucru.
şi recoltat.
— Măi băieţi, ştiţi vo: că
Tot în frunte s-au situat şi ne-ani angajat cu toţii să facem
o treabă bună. Am pornit doar,
însămînţările pe loturile pionie­
reşti ale festivalului. La şcoala
medie din Haţeg şi în Bretea
Strei, loturile au fost însâmîti-
ţate de către pionieri cu legume
şi zarzavaturi. Cel din Berthelot
cu cartofi, iar cel din Demşuş cu
varză.
Peste tot, preocupare
Avîntul în munca închinată
marilor sărbători ale tineretului,
a cunoscut rezultate frumoase.
La Pui, de pildă, 22 utemişti şi
tineri au scos din pepinieră
10.000 puieţi de pin, ce urmea­
ză a se planta în cel mai scurl
timp. Alţi 8 tineri din Haţeg se
antrenează pentru concursurile
de ciclism închinate festivaluri­
lor, iar utemiştii Socaci Marieta,
Vili Ioan din Sălaşu-Superior şi
Gheorghilâ Gavril din Sălaşu
Inferior şi-au făcut cereri de in­
trare în întovărăşirile existente
în satele lor.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VN IŢI-VA !
osaras
dea un răspuns. După ce chib-
zui puţin, alergă bucuros să le
împărtăşească şi tovarăşilor săi
hotărîrea comitetului U.T.M.
In jurul maistrului se strîn-
seră, pentru cîteva clipe, toţi bă­
ieţii, şi se sfătuiră încă odată
dească meritul acestui nume.
— Eu n-o să mai dau rebu­
turi — izbucni dintr-o dată, plin
de hotărîre, Aurel Stanoiu de la
cuptorul nr. 4.
Pe feţele celor din jur se ob­
servă mai întîi un zîmbet ironic
şi neîncrezător.
Aurel lăsă capul în jos, puţin
fîstîcit. Brigada lui, în luptă
pentru prea multă cantitate,
uitase de calitate. Ei deţineau
locul întîi la cele mai mari re­
buturi.
Aceasta era aauza privirilor
ironioe de mai înainte. Aurel nu
mai spuse nimic şi se hotărî să-i
lase să se convingă singuri de
puterea şi voinţa lui. Şi din ziua
aceea, spusele lui Aurel Stanoiu
au devenit fapte. Astfel, el, îm­
preună cu cei din brigada de o-
ţelari de la cuptorul nr. 4, a re­
uşit să pună capăt rebuturilor şi
să le reducă ou 15 la sută faţă
de cît permite planul. Parcă
nici cînd nu se întîmplase nimic
rău în brigadă. Treaba mergea
ca pe roate. Exemplul tinerilor
oţelari de la cuptorul 4 l-au ur­
mat şi cei de la 5, din brigada
lui Dumitru Şerban, şi utemişti
ca Maximii ian Stark şi alţii.
Este demn de evidenţiat felul
(Continuare în pag. 2-a)
O la o inovaţie care are menirea
((
între brigăzile de aic1', o între­
cere de a obţine cei mai înalţi
indici de utilizare. Anul trecut
am dovedit că putem face lu­
cruri minunate, deci nici acum
să nu ne facem de ruşine.
Despre acest angajament Che­
laru a ţinut să amintească şi lui
Vasile Mustaţă, şeful brigăzii de
la încărcare, căci munca celor
două brigăzi este strîns legată
una de alta.
De altfel, hotărîrea fumalişti-
lor din brigada lui Chelaru, este
şi a celor din brigăzile lui Cos-
tea şi Schnell.
Şi cum furnaliştii sînt oameni
de cuvînt, au ţinut să şi-l res­
pecte. De la o zi la alta graficul
realizărilor a început să urce.
încă din cea de a doua zi,
după elaborarea primei şarje,
s-au dat cu 5 tone în d I u s pes­
te sarcina de plan, iar în ziua
următoare cu 20 tone. Astăzi,
cele 235 tone, date peste plan
de furnaliştii de aici, sînt rodul
muncii şi totodată mîndria lor,
cu care întîmpină ziua de l Mai!
„Scopul“
întrecerea furnaliştilor de la
furnalul nr. 6 are ca scop mări­
rea producţiei de fontă. Pe lîngă
aceasta însă ei urmăresc şi un
alt „scop“. Şi povestea acestui
„scop“ înoepe încă din anul tre­
cut, cînd au obţinut cea mai
mare depăşire de plan, faţă de
toate furnalele din ţară. Atunci,
drept răsplată, în semestrul I al
anului au primit steagul de frun­
taşi pe ramură. In semestrul II
însă l-au pierdut. Cei din Găitan
s-au dovedit a fi mai harnici.
Acest lucru nu i-a lăsat pasivi.
Cu toţii au hotărît să muncească
mai bine. Prin muncă, ei sînt
hotărîţi să primească din nou
steagul de fruntaşi pe ramură
de producţie.
Acesta-i scopul lor, de care
vorbeam.
V. FURIR stradă în „vinclu“, cum spun
\ Oameni ai muncii din industrie 1
4 pagini 20 bani
TURNĂTORUL FRUNTAŞ
Vaier Munteanu
este un turnător cu
o înaltă calificare
profesională şi un
muncitor de bază
al secţiei turnăto­
rie de la uzina
„Victoria” din Că-
lan.
De mai mulţi ani
el poartă cu cinste
titlul de fruntaş în
producţie. Pînă în
prezent nu a dat
nici un rebut, iar
piesele lucrate de
el sînt de bună ca­
litate. Depăşirile
pe care le obţine,
nu sînt mari, însă
ele se menţin de o-
bicei la acelaşi ni­
vel.
Clişeul îl înfăţi­
şează pe fruntaşul
în producţie Vaier
Munteanu, turnînd
o nouă piesă.
ANGAJAMENT ÎNDEPLINIT
In sectorul I al minei Aninoa- noscut şi conducerii sectorului.
sa, lucrează şi brigada de tine­ Odată hotărîrea luată, brigada
ret condusă de Ioan David. Sfă- şi-a organizat mai bine munca,
tuindu-se cu Tudor Sasu, Ioan şi a început să-şi depăşească'pla­
Cîmpeanu, Virgd Dinea şi cei­ nul în fiecare zi. Pînă la 20 a-
lalţi membrii ai brigăzii, au ho­ priiie, ei şi-au îndeplinit planul
tărît să dea peste plan în cinstea lunar, ia r de atunci au mai dat
lui 1 Mai, 1.000 tone de cărbune. 1.560 tone peste plan. depăşin-
Acest angajament, l-au făcut cu­ du-şi cu aceasta angajamentul.
Inovaţii aplicate
Pe lîngă munca în producţie,
parte din muncitorii filaturei Lu­ tuşului Iosif Iacob : „Masă re­
peni, dornici de a întîmpină ziua
de 1 Mai cu cît mai multe rezul­
tate, s-au străduit să aducă u-
nele îmbunătăţiri procesului de
producţie. Lăcătuşul Gheorghe
Arieşan, de pildă, a muncit mult
să uşureze arderea păcurii la
D ep u tatu l de v o rb ă cu alegătoriicazanul de încălzit Pitumin.
In cele din urmă, a reuşit. Ino­
vaţia lui a fost aplicată în ziua
de 24 aprilie. i dimir Gheorghiu, secretar al
Tot în cinstea zilei de 1 Mai,
AU ÎNCEPUT
lucrările conferinţei
orăşeneşti U.T.M. Deva
Ieri după-amiază, în sala fes­ reşci şi Luncoiul de jos, raio­ brici, uzine, spitale, şcoli, cre- voluntară de către locuitorii co­
tivă a liceului de băieţi din nul Brad, în oraşul Deva şi co­ şe şi cămine. Ţărănimea noastră munei.
Deva, au început lucrările con­
ferinţei orăşeneşti U.T.M. Con­
ferinţa are următoarea ordine
de zi :
1. Prezentarea dării de sea­
mă asupra activităţii Comitetu­
lui orăşenesc U.T.M. si a ra­
portului comisiei de revizie.
2. Alegerea noului comitet şi
a comisiei de revizie.
Darea de seamă a fost pre­
zentată de tov. Petru Nichita,
prim secretar al Comitetului
orăşenesc U.T.M.
Tot în cursul după-amiezii de
ieri, au început discuţiile pe
marginea dării de seamă şi a
raportului comisiei de revizie.
C reşte nive lui d.c trai al roşieniili.or
Cineva, care după un inter­
val de 10 ani, păşeşte din nou
în comuna Roşia de Secaş, ra­
ion!;’ Sebeş, rămîne dezorien­
tat; dacă nu cumva ia calea
întoarsă, crezînd că a greşit
localitatea unde trebuia să a-
jungă. După mai multe minute
de ceiceLre îşi dă seama că
n-a greşit, şi că a ajuns unde
trebuia să ajungă, si că între
timp satul s a schimbat de-a
binelea.
L>acă înainte de cel de al
doilea război mondial casele
din lut si acoperite cu paie
erau „la modă”, în Roşia de
Secaş, acum doar. una singură
mai străjuie amintind de tim­
purile de mizerie si sărăcie, a-
puse pentru totdeauna. Dar nu
numai faptul că astăzi casele
sînt construite din cărămidă şi
acoperite cu ţigle, şi aşezate la
roşienii, face să-ti dai seama
că localnicii au scăpat pentru
vecie de greaua şi neagra să­
răcie în care s-au zbătut, ci şi
numărul mare de locuinţe care
se construiesc. Astfel, după
statistica vremii. într-un an de
guvernare burghezo -moşiereas­
Ridicaţi-vă neîncetat calificarea ]
profesională, introduceţi în produc- ]
ţie metodele avansate de muncă, (
niptaţi pentru progresul tehnici Să?
pregătim din rîndurile tineretului
muncitoresc cadre de înaltă cali­
ficare 1
( Din Chemările Comitetului
Central al Partidului Mun­
citoresc Ronda cu prilejul
zilei de 1 Mpi 1957).
: ^ = ----
a fost aplicată şi inovaţia lăcă­
glabilă pentru centrarea rotoare­
lor lia pompa centrifugă“.
Pînă acum, la filatura din Lu­
peni, din cele 8 propuneri de
inovaţii, 4 !au fost aplicate.
Zilele acestea cetăţenii din
circumscripţia electorală nr. 1,
s-au întîlnit cu tovarăşul Vla­
C.C. al P.M.R., deputat în Ma­ muncitor. In statul nostru de­ văţa într-o şcoală nouă. Pentru
rea Adunare Naţională.
Asemenea întîlniri au avut răşul, cresc salariile muncitori­ fond de 30.000 lei, iar o serie
loc în comuna Hărău şi Certej lor, se înalţă noi construcţii, se de lucrări pentru construcţia ei.
raionul Ilia, în comuna Bucu- construiesc tot mai multe fa­ au fost efectuate prin muncă
munele Cristur şi Sîntuhalm.
La aceste întîlniri cu alegătorii,
tovarăşul Vladimir Gheorghiu a
prezentat o dare de seamă des­
pre lucrările ultimei sesiuni a
Marii Adunări Naţionale. Tova­
răşul Vladimir Gheorghiu a vor­
bit alegătorilor ’despre alegerea
şi compoziţia Prezidiului Ma­
rii Adunări "Naţionale şi a gu­
vernului R. P. R., despre le­
gea cu privire la stabilirea nu­
mărului de ministere, precum
şi denumirea lor ; despre legea
de organizare si funcţionare
a sfaturilor populare, despre
declaraţia guvernului R. P. R.
cu privire la politica inter-
că, se construiau în Roşia de
Secaş doar 5—6 case. sî acelea
în mod rudimentar, pe cînd a-
cum numai în ultimii doi ani
s-au construit mai mult de 20
de case, dintre care amintesc
pe acelea ale tovarăşilor Ionel
Bogdan, Iacob Vasile si alţii.
Pe timpuri, erau în localita­
te două aşa zise prăvălii şi o
circiumă, unde roşienii mai „ră-
suflau“ cînd necazul le ajun­
gea pînă la gît. Azi, în centrul
localităţii, străjuie un magazin
universal sătesc, bine aprovi­
zionat, si o bodegă. Aceste
două centre de desfacere coo­
peratiste realizează din vînzări
sume care în urmă cu 10 ani
păreau fantastice. Numai în lu­
na martie 1957. ambele unităţi
au vîndut mărfuri în valoare de
60.563 lei.
Opincarii de altădată se în-
calţă acum cu ghete, bocanci,
cisme, etc., opincile fiind utili
zate doar de cîtiva locuitori :
cămaşa de „tort în tort“ şi pan­
talonii din cînepă au dispărui
ca .prin farmec, luîndu-le locul
cămăşile din pînză albă şi pan­
talonii din stofă sau postav.
Vizita delegaţiei guvernamentale
şi de partid a R.P. Romîne
în ft. 0. U m a n ă
BERLIN — De la trimişii speciali partid a Republicii Populare Romîne
ai Agerpres.
Joi dimineaţa, tovarăşii Chivu
Stoica, Gheorghe Gheorghiu-Dcj şi cei­
lalţi membri ai delegaţiei guvernamen­
tale şi de partid a Republicii Populare
Romîne au depus coroane de flori la
Monumentul memorial al socialiştilor
din cimitirul Friedrichsfelde şi de la
Monumentul eroilor sovietici.
Membrii delegaţiei romîne au fost
însoţiţi de Paul Scholz, vicepreşedinte
al Consiliului de Miniştri al R.D. Ger­
mane, Georg Stibl, ambasador al R.D. ruri din partea Camerei Populare.
Germane la Bucureşti, şi membri ai
Comitetului Central al Partidului So­
cialist Unit din Germania.
De la Monumentul memorial al so­
cialiştilor din cimitirul Friedrichsfelde,
delegaţia şi persoanele care o însoţesc
s-au îndreptat spre parcul Treptow,
unde se află monumentul ridicat în a-
mintirea ostaşilor sovietici căzuţi în
lupta împotriva hoardelor hitlcriste. La
solemnitate a fost prezent şi G. M.
Puşkin, ambasadorul Uniunii Sovieti­
ce în R. D. Germană.
? Stat din Berlin un spectacol de gală
La ora 11, delegaţia Republicii
Populare Romîne a făcut o vizită Ia
Primăria Marelui Berlin, fiind în-
tîmpinată de primarul Marelui Berlin,
Friedrich Ebert şi membrii consiliu­
lui municipal. După ce a salutat căl­
duros pe membrii delegaţiei, Frie­
drich Ebert a făcut o expunere asupra
situaţiei Berlinului, şl administrării
Berlinului democrat. Membrii delega­
ţiei s-au interesat apoi de unele pro­
bleme ale administraţiei comunale şi
de construcţia de locuinţe.
Delegaţia guvernamentală şi de mos succes.
Delegaţia guvernamentală şl de par­
tid a Republicii Populare Romîne, în
frunte cu tovarăşii Chivu Stoica, pre­
şedintele Consiliului de Miniştri al Re­
publicii Populare Romîne şi Gheorghe
Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comi­
tetului Central al Partidului Muncito­
resc Romîn, însoţită de Fritz Selbinann
şi Paul Scholz, vicepreşedinţi ai Con­
siliului de Miniştri al R.D. Germane,
şi Georg Stibl, ambasadorul R.D. Ger­
mane la Bucureşti, a vizitat în cursul
zilei de vineri Stalinstadt şi combina­
tul siderurgic „I. V. Stalin" din acest
oraş.
Muncitorii combinatului au făcut o
primire sărbătorească delegaţiei ro­
mîne.
La secţia de aglomerare a minereu­
rilor şi la furnal, secretarii organiza­
ţiilor Partidului Socialist Unit din
Germania au rugat pe tovarăşul Gh.
Gheorghiu-Dej să transmită un salul
tovărăşesc muncitorilor din Romînia.
nă şi externă, subliniind a-
legătorilor felul cum se îngri­
jeşte partidul şi guvernul nos­
tru de bunăstarea poporului
mocrat-popular, a arătat tova­ această şcoală s-a acordat un
muncitoare, unită în marea fa­
milie a gospodăriilor agricole
colective şi în întovărăşiri îşi ri­
dică necontenit nivelul de viaţă.
La fiecare astfel de întîlnire,
după cuvîntul tov. Vladimir
Gheorghiu, au prezentat dări
de seamă în faţa cetăţenilor des­
pre felul cum s au rezolvat pro­
punerile oamenilor muncii, şi
preşedinţii sfaturilor populare
raionale. S-au înscris apoi la
discuţii numeroşi muncitori, ce­
tăţeni, oare au arătat cum s-a
schimbat faţa satului, oraşului
sau a lor în anii putorii popu­
lare î
Nu pot fi trecute cu vederea
casa de naştere, chioşcul far­
maceutic, dispensarul veteri­
nar, drumul pietruit, despre c-
xistenţa cărora pe vremuri nu
se putea vorbi.
Şi în ce priveşte culturaliza­
rea maselor există între Roşia
de Secaş din trecut si cea de
azi o deosebire ca între cer şi
pămînt. La instaurarea puterii
populare existau în comună nu
mai puţin de 210 analfabeţi: în
prezent cei care mai semnează
prin „punere de deget“, mai
sînt doar patru. Elevi la şcoala
erau 150 iar cadre didactice 5.
Astăzi, la şcoala de 7 ani.
mixtă frecventează 219 elevi şi
predau 12 cadre didactice. De­
sigur, mai este pe ici pe colo
cîte un roşian care mai afirmă
„este prea mare numărul învă­
ţătorilor“, însă majoritatea co-
vîrşitoare a locuitorilor comu­
nei spun : „Las’ că nu-i mare.
Ei doar fac copiilor noştri o a-
devărată educaţie. îi scot oa­
meni de nădejde”.
Grădiniţa este frecventată de
cca. 35—40 copii între 4—7
(Continuare în pag. 3-a)
în frunte cu tovarăşii Chivu Stoica şi
Gheorghe Gheorghiu-Dej a făcut apoi
o vizită la Camera Populară a Re­
publicii Democrate Germane unde a
fost întimpinată de dr. Johannes Dieck-
mann, preşedintele Camerei Populare.
A fost de faţă Hermann Mattern, prim
vicepreşedinte al Camerei Populare.
Membrii delegaţiei s-au întreţinut
cordial cu gazdele. Dr. Johannes
Oieckmann a oferit tovarăşilor Chivu
Stoica şi Gheorghe Gheorghiu-Dej da­
Părăsind Camera Populară, membrii
delegaţiei însoţiţi de Friedrich Ebert,
primarul Marelui Berlin, au făcut o vi­
zită în oraş.
Joi 25 aprilie, doctor Lothar Bolz
vicepreşedintele Consiliului de Miniştri
al R. D. Germane şi ministru al Afa­
cerilor Externe, a oferit o masă în
cinstea delegaţiei guvernamentale şi de
partid a Republicii Populare Romîne.
ir
Joi seara a avut loc la Opera de
în cinstea delegaţiei guvernamentale şi
de partid a R. P. Romîne.
Intrarea în sală a tovarăşilor Chi­
vu Stoica, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi
a celorlalţi membri ai delegaţiei, În­
soţiţi de tovarăşii Otto Grotewohl,
Walter Ulbricht şi de alţi conducători
ai R.D. Germane şi ai P.S.U.G. a fost
salutată cu puternice aplauze de în­
treaga asistenţă.
In cinstea oaspeţilor a fost prezentat
un spectacol cu opera „Cosi fan tutte"
de Mozart, care s-a bucurat de un fru­
Primul secretar al Comitetului Cen­
tral al Partidului Muncitoresc Romîn
a transmis salutul clasei muncitoare
şi al poporului muncitor din R.P.
Romînă şi a urat lucrătorilor combi­
natului succes în muncă.
După vizitarea combinatului side­
rurgic, oaspeţii au luat parte la prîn-
zul oferit în cinstea lor de primarul
din Stalinstadt. In cursul prînzului
primarul oraşului a toastat pentru
strîngerea legăturilor de prietenie şi
colaborare economică dintre R. P. Ro­
mînă şi R. D. Germană. Răspunzînd,
tovarăşul Ştefan Voilec a declarat că
Stalinstadtul va rămîne în mintea de­
legaţiei romîne ca un simbol viu al
Germaniei noi care a renăscut din
ruinele războiului, sub soarele puter­
nic al socialismului.
Primarul din Stalinstadt a oferit
oaspeţilor daruri. Tovarăşul Chivu
Stoica a înmînat apoi darurile trimise
de Sindicatul oţelarilor romini pentru
metalurgiştii din Stalinstadt.
In cursul aceleiaşi după-amieze de­
legaţia s-a înapoiat la Berlin.
De pildă, cînd au luat cu­
vîntul cetăţenii din comuna Cer­
tej ra ’onul Iliia, !au arătat că
în anul viilor copiii lor vor în­
Locuitorii comunei Cristur, raio­
nul Hunedoara, au vorbit despre
construcţia căminului cultural
din comună, la !a cărui ridicare
au contribuit şi cetăţenii prin
muncă voluntară, despre radio-
ficarea în întregime a satului
Bîroea, despre întovărăşirea a-
gricolă oare se află printre cele
fruntaşe pe naion.
Şi cetăţenii din oraşul Deva
au avut oe spune. Ei au arătat
cîte ceva din realizările făcute
în oraş, chiar imedjat după ale­
gerea de deputaţi din 3 februa­
rie. Au cerut însă ca în cartie­
rul Viile Noi să se construiască
un magazin alimentar, o şcoală
elementară şi să se prelungeas­
că reţeaua de curent electric pe
porţiunea oare a mai rămas.
Aceste întîlniri între deputat
şi alegători dovedesc încă oda­
tă înalta democraţie populară a
statului nostru.
Aici s-au făcut nenumărate
propuneri care, fiecare pe rînd,
vor fi traduse în fapte. La toa­
te aceste întîlniri participanţii
şi-au manifestat dragostea lor
neţărmurită faţă de partid şi gu­
vern, !angajîndu-se să lupte cu'
hotărîre pentru traducerea în
viaţă a hotărîrilor partidului şi
guvernului. Tovarăşul Vladimir
Gheorghiu a stat de vorbă cu
cetăţenii nu numai cu ocazia a-
cestor întîlniri, ci a mers şi acolo
pe cîmp, la locul lor de mun­
că. Astfel dîrisul a vizitat înto­
vărăşirea din comuna Rapoltu-
Mare, raionul Hunedoara şi pe
cea din Sîntuhalm, unde
s-a interesat îndeaproape de
munca şi viaţa întovârăşiţilor,
făcînd totodată preţioase pro­
puneri pentru mai buna organi­
zare a muncii lor. pentru întă­
rirea şi consolidarea pe mai de-
narte a acestor unităţi agricole
socialiste.
E. CH1RAN I