Page 88 - 1957-04

P»g. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 740

CUM SE MUNCE ŞTE ' ' Rezultate bune Artiştii amatori D irectoarea căm inului cultural

IN UNELE C Ă M IN E C U LTU R A LE îu munca cu cartea din Petrila la lucru din Turdaş
In luna ianuarie a.c. s-a des­ Brigăzile artistice de amatori
chis în comuna Gurasada — ra­ „La noi nu se poate face ni­ diaş, mă încumetai totuşi s-o des-
ale clubului minier din Petrila
In aceste zile D e ogoarele tematică cu sarcinile de perioa­ finitiv de ce să ne batem capul ionul Ilia, biblioteca sătească. se pregătesc intens pentru a tn- mic“ — aşa-şi începu relatarea cos în problema talentelor indi­
regiunii se desfăşoară o inten­ dă ale comunei. Sfatul popular cu alţii, directorul căminului De atunci şi pînă în prezent, bi­
să bătălie, bătălia pentru pune­ de aici nu a luat măsurile de şi aşa răspunde de munca cultu­ bliotecara Ioana Pîrîianu a mun­ tlmpina ziua de 1 Mai. Sub con­ tovarăşa Iosefina Lazăr, direc­ viduale, întrebînd-o de recită*
rea în pămînt la timp a sămîn- cuviinţă ca să aibă în munca rală aşa diar să facem să oadă cit neobosită pentru răspîndirea ducerea tovarăşului Petru Gli-
tei ce va da în acest an pîine sa ajutorul preţios al căminu­ sortii pe el. După ce acesta a cărţii în rîndul ţăranilor munci­ toarea căminului cultural din co­ tori, povestitori, dansatori. Foar*
pentru cei ce muncesc. Harni­ lui cultural. Neîndrumat, direc­ fost schimbat, sortii n-au mai tori. Biblioteca se mîndreşte în
cii locuitori ai satelor, robotesc torul căminului cultural duce o căzut pe nimeni, $i-n consecin­ prezent cu cei 330 de cititori per­ gor, echipa de dansuri a pus in muna Turdaş, raionul Orăştie, te vioaie, îmi dădu răspunsul î
din zori şi pînă noaptea tîrziu muncă lipsită de scop, de unul ţă, comisia stă fără preşedinte manenţi, cei mai buni dintre a- repetiţie şi jocul specific regiu­
pentru ca fiecare lucrare în singur, aşa cum se pricepe şi şi fără activitate din luna oc­ ceştia fiind Virginica Ilca, la- nii Văii Jiului, denumit „momîr- vorbind despre activitatea cămi­ „Avem în comună un elev gro­
parte să fie terminată la vre­ cum îl ajută inspiraţia perso­ tombrie a anului trecut. cob Kolhoner, Mihai Nicula şi lâneasca".
mea prevăzută. nală. E drept că el posedă un, Maria Negru. nului. zav de talentat, un talent
să-i zicem, plan de muncă. A- Ce fac intelectualii? .* înnăscut, comic de rangul I, dar
Un rol de frunte în sprijinj- cesta însă e limitat aproape Biblioteca din Gurasada a în­
rea continuă a acestei munci numai la filme, conferinţe şi In comuna Zam există 9 „La noi, să vedeţi, nu reuşim
entuziaste îl joacă fără îndoială iarăşi filme şi conferinţe. Ni cadre didactice, plus un număr scris la concursul „Iubiţi cartea''
şi activitatea culturală. S-a pu­ mic, nici un cuvintel nu indică însemnat de medici, care lu­ Celelalte formaţiuni artistice, să organizăm o echipă de tea­ n-are oine să-l pregătească...“.
tut vedea nu odată că acolo în cuprinsul său cam ce mun­ crează la spitalul şi circum­ un număr de 35 de participanţi
unde aceasta e just înţeleasă că se va face pentru susţinerea scripţia medicală din localita­ îndrumate de tovarăşii Mihai tru. Turdăşenii sînt oameni gro­ Şi iacă aşa, cu „nu se poate“,
şi folosită, roadele nu întîrzie campaniei de primăvară, pen­ te. Din păcate însă, cadrele di­ dintre care 11 au şi primit in­ zav de geloşi. Nu-şi lasă soţiile „nu avem“, „imposibil“ etc. di­
să se arate si ca o consecinţă, tru imprimarea, din ce în ce dactice sînt gata de a jura în Drăgânescu şi Petru Ciocîrlie,
în deosebit de numeroase co­ mai mult, în oonstiinta săteni­ cor că „nu se pricep în munca signa de prieten al cărţii. Prin­ pregătesc un bogat program de sau fiicele să apară pe scenă rectoarea de cămin nu mai con­
mune ale regiunii Hunedoara, lor a ideii transformării socia­ culturală“, iar medicii cum că estradă, alcătuit din cîntece, re­ nici în ruptul capului“. — Bine, teni.
ea e ridicată la locul cuvenit. liste a agriculturii. „n-au timp”. Nu se poate în nici tre cei care au primit insigna citări, scenete, etc.
zisei, dar cum staţi ou oorul ? La gîndul că se apropie ziua
Există însă totuşi si unele Pentru această sltuatle sc un caz crede că din 9 învăţă­ sînt şi cititorii Augustin Neagu,
locuri unde rolul covîrsitor al face, vinovat în primul rînd, tori şi profesori să nu fie nici Mihai Căldăraş, Cornel Bretotea- In această activitate s-au evi­ „Cu corul? — îmi repetă ea de 1 Mai şi cea a festivalului
acţiunilor culturale nu este în­ sfatul popular al comunei care. unul în stare de a organiza un nu şi alţii. denţiat artiştii amatori Aurelia
deajuns de preţuit, unde mun­ nu s-a preocupat cu toată se cor, o echipă de dansuri sau întrebarea, făcînd ochii a mare tineretului, şi că la Turdaş tre­
ca de culturalizare se desfăşoa­ riozitatea de problema muncii teatru, ori o brigadă artistică AUGUSTIN ANDRICA
ră de la sine. Un asemenea e- culturale. El nu s-a dovedit a de agitaţie. E ruşinos să se Bora, Maria Borşa, Ioan Dudaş mirare — păi toţi turdăşenii buie să se pregătească ceva în
xemplu poate fi găsit în comu­ fi la înălţimea autorităţii de invoce o asemenea scuză iefti­ corespondent
na Zam, din raionul Ilia. care trebuie să dispună. Doar nă pe care n-o poate nimeni şi alţii. sînt a fo n i; n-au nici voce”... Mi­ acest scop, îndrăznii să întreb,
în acest fel se explică faptul că accepta. Şi tot de necrezut este
Care-i situaţia? el nu a reuşit să mobilizeze justificarea cu „lipsa de timp“, TRAIAN STIRC nat peste măsură de această cum se va face sărbătorirea a-
forţele comunei înspre acest invocată de medici. A te plînge
Căminul cultural din această factor important, ci a lăsat şa de lipsă de timp înseamnă a corespondent „sărăcie“ a talentelor din Tur- oestor zile. Din răspunsul pri-
comună e departe de sarcinile facă fiecare ce se pricepe. fi un om ce munceşte pe apu­
pe care trebuie să le îmbrăţi­ cate, înseamnă a nu-ti şti pla­ . mit, am constatat că, la 1 Mai,
şeze. Lucru curios, însă, e că Oespre o comisie nifica munca. Şi apoi cadrele
medicale şi sanitare din Zam NOUTĂŢI TEHNICE turdăşenii vor avea plăcuta o-
cei care răspund de bunul său culturală dispun de timp liber suficient. oazie de a asculta cîte ceva din
mers sînt convinşi că lucrurile Păcatul e că acest timp îl fo­
stau totuşi bine. Ei sînt gata Pe lîngă cooperativele cc losesc oricum, numai pentru culegerile „de la lume adunate
să-ti afirme imediat cum că k munale, există aşa-numitele co­ muncă culturală nu. De cîtă
cămin este activitate si de le misii culturale, care au datoria desconsideratie se bucură a- Aparat pentru stabilirea conductelor este cel inductiv. cînd cadrul este aşezat orizontal, şi la lume date“. Atît şi nimic
vei pretinde fapte în această de a-şi aduce contribuţia în ceastă noţiune în concepţia lor, Acesta constă dintr-un genera­ sau maximă—în cazul cînd ca­ mai m u lt!
sprijinirea acţiunilor de cultu­ o dovedeşte însu.şi faptul că traseului şi adîncimii tor de audiofrecvenţă (1000 Hz) drul pe care sînt bobinate spirele
privinţă, atunci îti vor spune că ralizare a ţăranilor muncitori. pe unitatea lor nu se ştie cine conductelor de apă care se leagă cu un capăt la este aşezat vertical; în acest fel N-am mai avut curajul s-o
în fiecare duminică se ţin con­ O asemenea comisie culturală descos mai departe. Cine ştie?
ferinţe, seri culturale. Nu s-ar In practica exploatării reţele­ conductă, iar cu celălalt la pă­ se determină traseul conductei. Aşi fi găsit poate şi alte „sur­
putea spune că aceste lucruri nu lor de apă potabilă se întîmplă mînt. Un dispozitiv auxiliar-con- Adîncimea poate fi stabilită în prize neplăcute1...

adesea oa datele teoretice exis­ stînd dintr-un cadru, pe care sînt .funcţie de unghiul de înclinare Am plecat din Turdaş deza­
tente să nu corespundă cu trase­ al cadrului faţă de verticală, la măgit, frămîntîndu-mă cu gîn­
ul şi adîncimea reală Ia care se înfăşurate cîteva mii de spire din o distanţă determinată de linia dul de ce pentru o astfel de „ac­
sîrmă de 0,25 mm, un amplifi­ tivitate“... directoarea de cămin
mai primeşte şi un salariu? 1
află conductele, ceea ce creează cator şi o cască — serveşte pen­ traseului. Şe poate proceda şi
greutăţi la construirea diferitelor tru determinarea traseului. In invers : păstrînd constantă încli­ GH. LUPAN
jurul conductorului de curent se
imobile şi la repararea sau dez­ formează un cîmp magnetic va­ narea cadrului îl depărtăm de la
voltarea unor porţiuni ale reţe­ riabil care induce în oadru o for­ traseul canalizării pînă la obţi­
lei. ţă electromotoare care deasupra nerea unui maxim sau minim al

Aparatul cel mai simplu pentru
stabilirea traseului şi adîncimii conductei este minimă în cazul sunetului în cască.

se fac. Se fac. dar cum se fac există şi în Zam. Despre ea, anume e responsabil cultural,

oare? Conferinţe se tin în func­ însă nu ştie şi n-a auzit nimic că nici chiar tovarăşa Aurora O ferte de serviciu SC H IM B HL IIN E R E 11JLU I
ţie de cum vin şi în special cu nici sfatul popular şi nici di­ Tălăngescu, responsabila gru­
ocazia filmelor ce rulează în rectorul căminului. Singur to­ pei sindicale, nu cunoaşte că ar
comună. De multe ori aceste varăşul Alexe Borza, preşedin­ exista la ei a$a ceva.
întreprinderea Regională de (Urmare din pag. I-a) zii primim şi predăm cuptoarele Gele două brigăzi care fac
conferinţe sînt depăşite, nu re tele cooperativei, ştie şi a auzit, In mod neîndoielnic că atît Transporturi Auto Hunedoara (cu cinste schimbului tineretului ctm
flectă sarcinile curente ale dar a tinut totul în mare se­ medicii si sanitarii, cît şi ca­ sediul în Deva, str. Cuza Vodă qr. în bună stare de funcţionare — a lui Aurel Stanciu şi cea a Iul
17) angajează.: cum munceşte şi macaragiu) de îşi complectă răşpuţisul maistrul. Dumitru Şerban, şi-au îndepli­
muncii. In ceea ce priveşte se­ cret. De fapt, sînt îndoielnice şi drele .didactice ale comunei lia şiarjare, Gh. Angheloiu. nit sarcinile de plan — prima îri
• ingineri mecanici specialişti proporţie de 126,80 la sută iar
rile culturale acestea nu au ni cunoştinţele sale în această pri­ Zam au auzit prea bine despre în ramura auto Utemişti.i şi tinerii din schim­ a doua cu 118,13 la sută.

ciodată un program precis. Ele vinţă, deoarece el susţine sus entuziasmul cu care intelectua­ • tehnicieni ŞI alte fapte bul tineretului nu sînt mulţumiţi Iatp ce merită acest schimb
• conducători auto să cunoască şi să pătrundă nu­ toată stima şi lauda oalorlalţi
se rezumă la melodiile de la şi tare că din comisie, p.e lîngă lii raionului llia au răspuns • mecanici auto şl tinichigii oţielari. Pe drept cuvînt, îşi me­
auto. rită numele de „Schimb al tine­
radio şi ia ioc. In tot cazul, f alţii, face parte şi tovarăşa chemării intelectualilor din ra­ D espre schimbul tineretului şi mai el frumuseţea muncii de o- retului“,
directorul căminului, Adam Viorica Beraru. Aceasta însă, ionul Haţeg. Şi atunci, cu ce flăcăii lui s-a dus repede . ţeliair. Ei se preocupă şi de oali-
E. C.
Matiuca, e convins că „sînt susţine şi ea tot sus si tare că oare dovedesc că sînt de acord vestea în întregul Combinat. In fioarea elevilor uoenici, oare fac
Doi ufemişti prim iţi
tare frumoase“. nu-i adevărat, că e doar res­ ou răspunsul ce s-a dat acestei fiepare lună alte fiapte. practică Ia cuptoare.
Lată cîtevia din e le : Zilele trecute, în cinstea Iui 1 candid#fi de partid
Formaţiunile artistice active ponsabilă culturală în grupa chemări, sau poate că ei se con­ întreprinderea de industrie lo­
ale căminului lipsesc cu desă­ sindicală, dar nu a auzit nici- sideră înafara rindurilor inte­ Ga o preocupare principală a
vârşire. Echipa de teatru a dat cînd despre vreo comisie cul­ lectualităţii noastre noi. legate cală „I Mai" Deva, angajează: — In secţia noastră era o de­ M ai,' la cuptoarele 3, 4 şi 5 au organizaţiei de bază din Mere-
teu este aceea de a asigura creş-
odinioară în fata sătenilor pie­ turală. Aşa dar, iată cum exis­ strîns de interesele ipoporului ? • 5 tîmplarl mphilă lustruită zorganizare a locului de muncă lucrat elevii singuri. Au turnat ştarea rindurilor partidului cu
să „A furat-o pădurea“ şi apoi elemente tinere. Luna aceasta au
S-a oprit. Brigadă artistică de tenta acestei comisii e rene-1 Ce ap de spus oare aici to­ • 5 ,tîmplarl binale ce nu ne făcea cinste. Materiale 3 şarje singuri, sub supraveghe­ fost primiţii de către adunarea
agitaţie nu este. ci doar părerea
că aceasta nu se poate forma. gata. de înşişi presupuşii ei varăşii Simion Grecu. directo­ • 2 tapiţeri amestecate, lipsă de grijă faţă rea brigăzii.
Despre cor, dansuri etc., nici rul spitalului, şi ' Emil Breto-
nu se poate vorbi. membri. Cît dspre preşedintele teanu, directorul scolii de cen • 1 croitor călcător (bărbat sau de cuptoare..., se grăbi să-mi Se mai pot spune şi alte lu-

Activitatea culturală din co­ femeie). •— . - povestească, t,oy,.,Sirop, ; cnurb bune (despre schimbul Tine­

muna Zam — cîtă este — se său. acesta a fost odată şi cînd tru ?. — Şi cum de astăzi nu se mai retului. Luna aprilie este a 5-a

'desfăşoară fără o legătură sis­ era, se găsea în persoana fos­ ^k întreprinderea Minieră Bănlţa cunoaşte nimic? — am întrebat lună de cînd deţine titlul de fr \ i-
angajează:
tului director cultural. Cumin­ In comuna Zam există largi curioasă. taş pe întreaga secţie u.S.M.
Muncitori spărgători de piatră
te şi bună treabă. Ce si-a spus posibilităţi pentru o ’ intensă (cu clştig mediu lunar de 800 lei — Am aplicat şi noi metoda a Combinatului siderurgic Hune­
conducerea cooperativei. In de- activitate culturală. Sfatul plus cazare şi cantină contra-
popular trebuie însă să antre­ cost). tinerilor de la „Progresul“ Bră­ doara, iar în cinstea lui 1 Mai

neze şi să facă un front co­ ila, pentru „cel mai frumos şi a dat peste angajamentul luat

mun din tot ce este bun şi îna­ curat loc de muncă“. In fiecare 960 tone de oţel.

intat în comună, front care să generală a organizaţiei de bază

O jdW bnajtlt pornească apoi la drum cu cu­ Nepăsare faţă de avutul statului din satul Mereteu, doi candidaţi
raj în promovarea unei largi de partid. Aceşti tovarăşi sînt

JuLmtJKLtmmm —n.i— ¦W acţiuni pentru culturalizarea ţă­ utemiştii Tomuşca Vaier (secre­

ranilor muncitori, pentru spri­ Cine trece ziua în amiaza juns...; îmi vine sil mă iau cu plătim pentru că, mai ştii, poate tar al organizaţiei U.T.M. din
REVISTA „ARIPILE PA­ TĂZI 28 APRILIE ORELE 10 jinirea acestora prin mijlocirea mare prin comuna Brănişca, ra­ mîinile de cap! Toţi ţăranii din astfel vor să-şi îndeplinească sat) şi Sîrbu Gheorghe.

TRIEI’’ ORGANIZEAZĂ AŞ- DIMINEAŢA, TN SALA SFA­ culturii, în munca lor de fiecare ionul Ilia, nu poate să nu rămî- comună mă-ntreabâ: planul? Uite, pentru a nu mai Luînd cuvîntul în cadrul adu­
zi. Să se ia în această pri­
PENTRU VACANŢA TULUI POPULAR ORĂŞE­ vinţă exemplul satului Cerbia, nă surprins de un lucru ciudat — Păi, tovarăşe preşedinte; consuma atîta energie electrică, nării generale a organizaţiei de
D,B VARA I NESC DEVA O CONSFĂTUI­ Fie că ceasul arată ora 10 sau cum vezi d-ta problema econo­ stau cu becurile închise la sfat, bază, tov. Itu Pavel, Lănorănjan
RE CU CITITORII SĂI. sat ce aparţine de însăşi comu­ 12, becurile electrice sînt aprin­ miilor? De ce ziua la amiază şi nu îndrăznesc să le pun in Gheorghe, Filipaş Iiaoob şi Bo-
Asiguraţi-vă primirea ziarelor şl na Zam, unde munca culturală se... Ard de parcă ar fi noapte ard becurile prin comună? De anumite locuri unde ele lipsesc. gătean Petru au arătat că orga*
revistelor ce vă interesează la lo­ DUPĂ CONSFĂTUIRE VA neagră. ce nu te ocupi de problemele nizatia s-a orientat bine atunci,
curile unde vă petreceţi vacanţa de URMA UN PROGRAM ARTIS­ şi-a spus din plin ouvîntul în satului? Credem că, sezisaţi de aceste cînd a votat primirea în rîndul
vară, relnoindu-vă abonamentele TIC PREZENTAT DE UNA opera de lămurire a ţăranilor Minat de curiozitatea să ştiu rinduri, tovarăşii din conducerea candidaţilor a tinerilor utemiştL
pentru lunile iulie, august şi sep­ DIN FORMAŢIILE ARTISTICE muncitori, în ceea ce priveşte cine e vinovat, m-am îndreptat — Şi dacă ai ştii, tovarăşe, Uzinei electrice din Deva vor La fel, ei iau propus oa noii can­
tembrie. Abonamentele se primesc DIN LOCALITATE. foloasele muncii în comun. Pil­ către Sfatul popular al comunei. că am dat cel puţin 20 de tele­ lua măsurile cuvenite împotriva didaţi să fie ajutaţi de către
de către difuzorii voluntari din da de hărnicie a învăţătoarei Aci l-am întîlnil pe iov. Gh. foane la Uzina electrică din celor vinovaţi, împotriva celor membrii de partid pentru a de­
şcoli, factorii şi oficiile poştale pre­ SINT INVITAŢI A LUA PAR­ Aurelia Ştef, de aici. trebuie să Dobrei, preşedintele sfatului Deva, că le-am trimis şi adresă veni buni comunişti şi pentru a
cum şl de către secţiile raionale constituie o bună lecţie pentru care, auzind ce anume mă inte­ scrisă, că i-am rugat aproape în care nu tin seamă de faptul că duce cu succes liş îndeplinire
de difuzare a presei. TE TOŢI CEI CARE ÎNDRĂ­ resează mi-a zis cu amărăciune genunchi să decupleze diminea­ sarcinile ce le revin.
.ce,i care din comoditate, stau în glas: ţa curentul de pe reţea, dar za­ folosirea fără chibzuinţă a lu-
1t---------- i------------— ---------- ------------------- ...............................^ GESC SPORTURILE AVIA­ pasivi, pe margini. văitîndu-?e darnic. Stau în turnul lor de fil­ N. LANCRANJAN
că „nu se pricep“ sau că „n-au — Daca-i ştii, tovarăşe, cîte deş de la Deva, iar noi... plătim, minei electrice aduce mari pa­
TICE. timp“. zile negre mi-a făcut acest nea­ corespondent
gube statului.
V. DELAZAGRA
V. P.

Omul primitiv trăia o viaţă mizera­ lor care dirijează fenomenele electri­ Energia nucleară în slujba progresului a forţei nucleare. Oamenii sovietici a- Congresului al XX-lea al Partidului
bilă, înfricoşat de o lume care îl co­ ce şi magnetice şi utilizarea acestor plică astăzi energia atomică tot mai Comunist ai Uniunii Sovietice cu pri­
pleşea prin complexitatea ei. Slab în .fenomene, începîqd din ultimul pătrar pătrundă cît mai muţt în adîncul ei. Aproape nulă în ce priveşte vîntul, care a dus la flsionarea nucleului ato­ larg, pe zi ce trece, în cele mai di­ vire la cel de al şaselea cincinal al
,fpţa naturii, el şi-a creat o serie de al veacului trecut, pentru a transmite Cu acest prilej s-au descoperit în di­ intîrzierea se măsoară în luni sau ani mului — va fi pţisă pe aceeaşi treap­ verse domenii ale construcţiei comu­ U.R.S.S. prevede construirea de cen­
tpiţuri cu perşpnaje supranaturale a şi difuza forţe uriaşe la distanţe une­ ferite straturi ale pămîntului, resturi pentru căderile de apă alimentate de tă poate cu descoperirea focului. „Asis­ nismului. In industrie şi agricultură, trale átomo-electrice, în primul rînd
căror voinţă era de neprevăzut şi de ori incalculabile au dat un nou avînt din plantele şi animalele care au topirea zăpezilor sau a gheţarilor în tăm astăzi — spunea Langevin — la in biologie şi geologie, în medicină, in regiunile care nu au o bază proprie
neînţeles şi în faţa căreia trebuia să dezvoltării societăţii omeneşti. In acelaşi populat planeta noastră în vremuri zeci de ani cînd e vorba de lemnul de naşterea unei ere noi, care va pune chimie, transporturi, precum şi în nu­ de combustibil. „Sus pe munţi — scrie
se supună cu umilinţă. timp, inventarea puternicelor turbine străvechi. Aceste resturi ale regnului pădure, în imense perioade geologice la dispoziţia oamenilor inepuizabile meroase alte ramuri de activitate, for­ D. Danin cu privire la aceste directi­
hidraulice şi a motorului cu explozie vegetal şi animal au infirmat părerea pentru cărbuni sau petrol. Pe de altă surse de energie ascunse de natură în mele energiei nucleare îşi găsesc în ve — în şesurile tundrei, în locurile greu
De-a lungul mileniilor însă, în con­ au mărit considerabil forţele puse Ia greşită, în circulaţie pînă atunci, des­ parte, randamentul este cu totul redus, inima atomului, concentrate în nucleul mîinile oamenilor sovietici noi căi de accesibile ale pustiurilor, în desişu­
tact cu realitatea concretă prin ob­ îndemîna omului. pre invariabilitatea acestuia. Practica toate aceste mijloace neconstituind de­ lui"... folosire practică în folosul construirii rile taigalei, în singurătatea insulelor
servarea faptelor, oamenii au putut creşterii animalelor domestice şi a mo­ cît o infimă parte a energiei pe care unei vieţi luminoase şi fericite. îndepărtate de continent, peste tot unde
constata unele înlănţuiri între fapte, Sursa de alimentare a tuturor aces­ dificării artificiale a raselor de ani­ o revarsă soarele asupra planetei Problema care se pune este ca a- pămîntul este plin de bogăţii nefolosite
au căpătat noţiunea cauzalităţii, au tor izvoare de energie mai vechi sau male, practica creării unor soiuri noi noastre. Şi, în şfîrşit, la toate aces­ ceastp forţă uriaşă să fie folosită spre Cercetările savanţilor sovietici în fi­ şi unde este greu să ajungi la ele,
descoperit legătura necesară între cau­ mai noi este soarele. Soarele încăl­ ţie pl.anţe au dovedit de asemenea că tea se adaugă dificultatea lucrărilor binele omenirii. Era atomică a lumii zica nucleară au ajuns la un stadiu pentru că nu le poţi lua cu mîiniHi
ză şi efect. Minţi luminate au deschis zeşte pămîntul sau suprafaţa mărilor plantele şi animalele se schimbă. Pe necesare pentru obţinerea energiei: a început priritr-un preludiu ucigător, înaintat şi ele continuă cu o intensi­ goale, va începe să se dezvolte indus­
firum observării şi experienţei. In po- dînd astfel naştere vînturiior sau plo­ construcţii uriaşe de baraje, conducte dar în prezent şute de milioane de tate crescîndă. tria, vor putea creşte oraşe. Uriaşii a?
fiţla tuturor opreliştelor impuse de reli­ ilor ce constituie pentru noi forţe ae­ baza activităţii practice a oamenilor, oameni din întreaga lume ştiu că e- tomici vor munci pentru om. In reac­
gie, ştiinţa şi-a spus cuvîntul şi, pro­ riene sau hidraulice. Absorbţia luminii de apă imense pentru forţele hidrauli­ nergia atomică poate fi folosită nu în La Dubna — iîngă Moscova — a tora nucleari şe va petrece minunea
gresiv, a dat umanităţii posibilitatea de sqiare de către plante prin partea lor savantul englez Charles Darwin a des- scopul exterminării şi distragerii, cl intrat recent în funcţiune un gigantic naşterii unei energii inepuizph(le“.
a cuceri natura. verde Ie îngăduie să replizeze cu gazul ce, căutarea şi extragerea cărbunelui dimpotrivă, pentru construirea unei sincrofazotrom, cedat de Uniunea So­
carbonic din aer şi cu apa pe care cpperit variabilitatea regnului animal vietică Institutului unificat de cercetări Şi în ţara noastră cercetătorii în'
Nu sînt decît cţteva mii de ani de şi-o extrag din pămînt, vegetaţia pădu- din mine şi a petrolului din adîncuri, vieţi înfloritoare şi fericite. domeniul fizicii atomice desfăşoară o
cînd singurul izvor al energiei meca­ roasă care de-a lungul secolelor a şi vegetal, dînd o lovitură zdrobitoare Nici un om cinstit nu poate privi cu nucleare la care participă şi ţara noas­
nice în cele mai diverse lucrări îl con­ constituit izvorul uriaş de cărbune pen­ transportul din ce în ce mai greu de tră. Este cea mai puternică maşină a- activitate intensă. Urmînd exemplul şl
stituiau l}ratu* musculos al sclavului, tru omenire. Cît despre petrol — ase­ religiei cu legenda ei despre crearea indiferenţă lupta ce se desfăşoară pen­ tomică din lume şi ea va imprima pro­ folosind experienţa sovietică, oamenii
alăţuri de efortul animalului de pova­ efectuat, din cauza cerinţelor crescînde, tonilor energii de 8,3 miliarde electron-
menea zăcămintelor carbonifere care lumii de către dumnezeu. Astfel, mun­ tru folosirea paşnică a energiei nu­ de ştiinţă din ţara noastră au trecut
ră. Au urmat utilizarea forţelor natu; a unor cantităţi considerabile de com­ cleare. In fruntea .acestei lupte s-au volfi pînă la 10 miliarde electron-
au devenit ceea ce sînt după imense ca şi ştiinţa niergînd mînă în mînă se situat Uniunea Sovietică, ţările socia­ la aplicarea energiei atomice în medi­
rale ale aerului şi ale apei. De la na­ bustibil pe drumuri întinse, fără să voiţi. Această uriaşă accelerare a vite­ cină, biologie, agricultură etc. Proce­
perioade geologice — el este rezulta­ ajută una pe alta. liste şi toate popoarele iubitoare de zei particulelor elementare va permi­ sul de lărgire şi verificare a 'posibili-
vigaţia cu pînze s-a ajuns apoi la in­ Activitatea oamenilor în procesul mai punem la socoteală epuizarea ză­ pace. taţilor de aplicare este îp plină des­
tul fermentaţiei subterane şi milenare te şă se studieze procesele nucleare în făşurare.
genioasele mori de apă şi de vînt. muncii duce la dezvoltarea cunoaşterii. cămintelor. Esenţial in lupta dusă de Uniunea condiţiile cele mai avantajoase, fără
a unor considerabile bancuri de ani­ Sovietică pentru folosirea energiei ato­ Viitorul va fi în adevăr de aur şi
Puterea redusă a acestor maşini nu Chiar sub ochii noştri ştiinţa face în Astăzi, datorită deşcoperirii energiei aşteptări îndelungate. Maşina a fost pentru aceasta omenirea tre- -,:" *ă în­
male marine hrănite de piankton, a mice în scopuri paşnice este făptui că vingă pe acei ce seamănă panică şi
îngăduia industriei să depăşească sta­ prezent noi mari descoperiri care des­ atomice, în faţa omenirii se deschide construită după principiul autofazării,
cărui dezvoltare, ca şi aceea a plan­ eforturile depuse in arena politică inter­ descoperit în 1944 de către fizicianul vor să fnioseascâ epergia atomică —
diul artizanatului. Abia la sfîrşitul se­ chid omenirii posibilităţi din ce în ce un drum nou, de o măreţie încă ne- naţională sini dublate de realizări sovietic V. I. Vexler şi, independent de această minimală cucerire a rţiinţii o-
telor este legată de absorbţia energiei menoşti — pentru a dezlănţui un o-
colului al XVI 1-lea, descoperirea posi­ mai mari în producţia bunurilor de intîlnită. Energia nucleară creează o- concrete în domeniul aplicării paşnice el, în 1945 de fizicianul american Mac ribil măcel.
solare. Miilan.
bilităţii de a transforma căldura în lu­ trai. mului un viitor de aur. Paul Lange-
Necesităţile dezvoltării industriei şi, Cercetările în domeniul energiei nu­
cru prin maşina cu aburi a marcal Toate sursele de energie alimentate vin, eminentul fizician francez spunea cleare continuă şi viitorul va folosi din
in legătură cu aceasta, sporirea extrac­
începutul unei ere noi, aceea a marii de radiaţia solară ajung însă la în­ că pentru importanţa ei în istoria ci­ plin roadele lor. Astfel, Directivele
ţiei de cărbune, de petrol, de minere­
industrii, a transporturilor rapide pe demîna omului cu întîrzieri apreciabile. vilizaţiei, descoperirea radioactivităţii —
uri metalifere i-au sfiit pe oameni să
pămînt şi pe mare şi a marilor schim­
scormonească scoarţa pămîntului, să
buri internaţionale. Descoperirea legi­