Page 89 - 1957-04

DRUMUL SO C IA LISM U LU I
Din munca
CU I N T E L E C T U A L I I
Actorii învaţă
Pe lîngă organizaţia de bază
din cadrul Teatrului de stat din
Petroşani, funcţionează în !acest
an, trei cercuri de studiere a
Istoriei P.M.R.
încă din luna .octombrie a a-
nului trecut, acestea desfăşoară
o activitate rodnică. Aci au fost
încadraţi un număr de 61
cursanţi, printre oare membri şi
candidaţi de partid, utemişti, ac­ ră tehnicienii de mină Romulus
tori, cadre din aparatul tehnic şi Furdui, Ioan dolofan, inginerul
administrativ.
Inainte de începerea cursuri- şef al Combinatului, Francise
lor. biroul organizaţiei de bază Schwemer, şi contabilul Ludo­
a trecut la recrutarea celor mai vic Biro.
capabile elemente din rîndul In vederea atragerii în partid,
Membrilor şi candidaţilor de rnai ales a tinerelor oadre oare
partid, care să conducă activita­
tea acestor cursuri. In acest scop
au fost confirmaţi ca propagan­
dişti actorii Teodor Brădescu,
Maria Dumitrescu — Iordache
şi Vaier Donca.
Cu ocazia discuţiilor purtate
p e marginea expunerilor, s-a do­
vedit că în marea lor majoritate
cursanţii vin bine pregătiţi la
'şedinţele de studiu, îşi conspec­
tează sistematic problemele şi
dezbat profund cele studiate. O
contribuţie însemnată la buna
'desfăşurare a învătămîntuiui o
aduc mai ales actorii Dumitru
Columbeanu, Gheorghe Miclea,
Elena Forţu. loan .Plăeşeanu, E- răspundere faţă de sarcini
Ugenia Botoşescu, Elena Anto-
nesou şi alţii.
De remarcat este faptul că
'datorită preocupării organizaţi­
ei de bază, lecţiile se tin chiar
şi cu ocazia deplasărilor. In a-
ceste cazuri organizaţia de bază
şi conducerea teatrului trimit
întotdeauna în turneu şi cîte un
propagandist. In acest fel este sfatului popular care, pe lingă
asigurată continuitatea lecţiilor,
ele tinîndu-se la datele prevăzu­
te în program.
Alături de comunişti
întărirea rondurilor partidului cialiste a agriculturii.
cu cele mai capabile şi cinstite
elemente din rîndul inginerilor,
tehnicienilor .şi cadrelor din a-
uarâtul administrativ, constituie
o preocupare permanentă pentru tul. Dimpotrivă, unii dintre ei
organizaţia de bază de la Corn- ca Vasile Minulescu, Viorica
Comuniştii în fruntea întrecerii
Fiind sprijiniţi si îndrumaţi
de organizaţia de bază P.M.R.,
ceferiştii de la staţia Orăştie,
au obţinut rezultate buhe în
întrecerea socialistă. Pînă în
prezent planul la transporturi
a fost realizat în proporţie de
101 la sută, iar media de sta­
ţionare a fost redusă în propor-
Col acii vişi ii însăinîn ţează porunciba l
Colectiviştii din gospodăria a-
gricolă colectivă „înfrăţirea“
din Leşnic, după ce a.u gunoit
ţi au arat'din timp terenul, au
însămânţat cu maşina 10 hecta-
re cu porumb. In felul acesta
ei şi-au îndeplinit angajamen-
!tul luat în cinstea lui I Mai.
; In prezent, colectiviştii mun-
lîlvejul de tra
al roşienllor
CU.rmare din pag. l-a)
ani- Încă .de la această frage­
da vîrstă copiilor li se face o
educaţie sănătoasă, comunistă.
Noţiunea de „cămin cultural“
nu era cunoscută în urmă cp
10 ani în Roşia de Şecaş. Pro­
grame artistice se prezentau
doar cînd se deplasa în „pro­
pagandă“ echipa „Astrei’’ reac­
ţionare din Blaj. De curînd, a
fost amenajată o sală pentru
căminul cultural, iar biblioteca
acestuia este înzestrată cu mai
mult de 1.200 volume.
In trecut nici vorbă nu .era
de pătrunderea filmului ,1a
sate. Acum însă caravana cine­
matografică vine si ruleză în
fata sătenilor filme ca: „Cio-
cîriia“, ,,-ilie în luna <j.e miere“ in fruntea acţiunilor culturale
şi altele.
,Cei care au muncit o viata
întreagă pe moşia grofului
Laszlo sau a boierului Ştojchjj
ta s-au cqpvins ne deplin ca
politica Partidului Aţuncjtqr.esc
Romîn şi a guvernului tării nu
este alta decît aceea do a face
ca viata muncitorilor si ţărani­
lor muncitori să fie dm ce în ce
mai fericită şi mai îmbelşuga­
tă. Do aceea, o parte dintre
ţăranii din Roşia au^ format
întovărăşirea agrfcplă „Cel
de-al II-lea Congres al
P.M.R.“. Nu mai departe de­
cît acum o săptămînă. ei şi-au
cumpărat 76 de oi. cu miei cu
tot, cunosoînd faptul că cu cit mată cu pricepere de tînărul Jn întreaga sa activitate, sute şi mii de kilograme de fie r; tru mărirea fondurilor proprii, Şibot, Hăpria, Hărău. etc.).
întovărăşirea se întăreşte mal director -Ioan Weber, este bine căminul cultural din comuna vechi aduna,t de pionieri.
mult cu atît este un exemplu cunoscută în satele din jur. For­ Ungurei primeşte un ajutor Jn ziua d.e 30 aprilie, cu aces! liberînd astfel creditele acorda ceri de cooperative în ceea ce
mai bun pentru ţăranii CU g o s ­ maţiunile artistice (ţin Ungu- substanţial din partea sfatului fier vechi, oţelarii de la cuptoa- - te de stat.
podărie individuală.
In încheiere trebuie arătat că colectivişti, vor prezenta în a-
binatul carbonifer din Valea Jiu-
lpi-
Orientînd activitatea comuniş-
tilor spre îndrumarea şi spriji-
nirea celor mai înaintaţi tehui-
cieni şi ingineri, pentru ,a cere
să intre în rîndurile candidaţb
lor şi membrilor de partid, s-a
reuşit ca^, în scurt timp unii din-
tre ei să fie primiţi în rîndul
candidaţilor şi membrilor de
partid. Printre aceştia se mimă-
Constantin Cenuşe, contabilul
lucrează aci, organizaţia de par­
tid (secretar Ioan Pop) ajută
îndeaproape organizaţia de baza
U-T.M. !pentru a pregăti pe cei
mai buni utemişti şi a-i .îndruma
să-şi ceară .intrarea în rîndurile
candidaţilor de partid.
Comuniştilor din organizaţia
de bază, li s-au trasat sarcini
concrete să răspundă de cîte
1 — 2 ingineri şi tehnicieni, pe
oare şă-.i ajute în ridicarea nive­
lului lor politic şi ideologic, ţp
aşa fel .în.cît să păşească ou în­
credere spre partid.
Mai mult simţ de
In munca de transformare so­
cialistă a agriculturii, o contri­
buţie de seamă o pot şi trebuie
să o aducă, cadrele de intelec­
tuali din comune .şi sate.
Ca în orice comună, şi La Lăr
puşnic organizaţia de bază a a-
tras în colectivul de agitatori
cadrele didactice şi salariaţii
comunişti, ţărani muncitori frun­
taşi ai recoltelor bogate, înto­
vărăşiţi şi utemişti, să desfăşoa­
re o muncă susţinută în direc­
ţia atragerii de no.i ţărani mun­
citori pe calea transformării so­
Pînă .aci toate sînt bune. Rău
este însă că cei cari au primit
să fie agitatori, şi şi-au luat
chiar angajamente în această di­
recţie nu şi-au respectat cuyîn-
tie de 114 la sută, obţinindu-se
o economie de Ş.294 .vagoa.ne-
ore. In fruntea întrecerii s-au
situat comuniştii: Octavian
Gheorghiu, Leonid Suciu şi
Roman Cazan. P. VATAJELU
corespondent
cesc ca să termine ţie
întreaga suprafaţă de palpase,
In aceste munci s-au eviden­
tiaţ colectiviştii : Aurel .Crişan,
Nicolae Petrescu. Aron Nojp-
gan, .Lau.renţiu Voina. Felicia
Ludovic, Sofia Josan si alţii.
*• 5TEF
corpspondent
la Roşia de Şecaş .mai există unele cazuri cînd păsările trec
şi unele neajunsuri. Astfel, lo- prin boală şi pot să trăiască
cuitorii acestei comune ar dori , mult timp cu diferite complicaţii,
ca şi la ei să pătrundă mai re- j însă aceste pasări constituie în­
pede „cursa“ cu autobuzul, şă
ardă „becul lui I.lici“ şi altele.
E însă sigur, că aşa cum au tru cele sănătoase, pentru care
fost realizate cele multe, cum motiv qie trebuie sacrificate.
Roşia .a devenit de nerecunos-
cuţ, în viitorul apropiat se vor
înfăptui si altele, că nivelul de
trai, materia] Si cultural al_ ro-
şienilor va creste necontenit.
J. lONAŞj
C O L E C T I V I Ş T I I din Ungureni rDin nuuiaa
N u m ero ase gi _v ia ria ţe uŞÎnt
formaţiunile artistice ale cămi­
nului cultural din comuna Un-
gurei, raionul Sebeş. Cu deose­
bita intensitate' se desfăşoară
în prezent repetiţiile^ acestor
formaţigni. pentru a întîmpina
cu cinste ziua de 1 Mai .şi fes­
tivalul tineretului. Un cor al
vîrslnicilor (85 persoane), un
cor al tineretului (40 persoa­
ne), o fanfară, echipe ele teatru,
dansuri, recitatori si solişti, şe lui de fotbal, sădirea celor 1200
pregătesc temeinic pentru a
prezenta un program de hună
calitate atît în limba romînă
cît şi în cea germană.
Activitatea căminului, îndru­
rel, alcătuite în mare parte din popular comunal.
Malea, învăţători, şi Domnica
Gheara, contabilă a sfatului
popular, au manifestat o lipsă to-
tală de activitate, dînd dovadă
de pasivitate şi lipsă de răspun-,
bere fată de sarcinile trasate,
Este de aşteptat ca organiza- întocmai, este necesar să se e-
\ia de bază să-i ajute mai mult !1 xecute un cp.ntrpl sistematic a-
pe aceşti tovarăşi pentru a-şi : supra felului cum sînt îndepli­
.înţelege rolul ce îl au în opera
,', f
^ transformate
socialista a a-
gricultuni.
Au apărut în Editura de stat
pentru literatură politică
In ajutorul celor ce
urmează cursurile serale
de partid
ANUL ţi, FASCICOLA III, ORAŞE
ANUL 11, FASCICOLA .111,' SATE
Broşurile cuprind lecţia „Ştiinţa
şi religia“, 36 pag., 40 bani.
ANUL LL FASCICOLA IV, ORAŞE
Cuprinde lecţia „Partidul Mun­
citoresc Romîn — conducătorul
poporului în lupta pentru con­
struirea socialismului“, 88 pag-,
4 leu.
ANUL II, FASCICOLA V, SATE
Cuprinde lecţia „Partidul Mun­ ai gospodăriilor colective obli­
citoresc Romîn — conducătorul gă pe socotitori şă săvîrşească
poporului romîn .in lupta pentru abateri de la statut, făcînd de­
constrpîrea socialismului“, ţ)6 to n ă ri de fonduri sau chiar
pag., 1,25 1^1.
S f at za Qveţe ri n a r
Combaterea pestei aviare
Pesta ayiară este o boală pro-
dusăv ' dj e un v*•irus carVe* „po¦arte a
duce mari pagube economiei na­
ţionale a unei ţări. Mult timp ,nu
s-au găsit mijloace de comba­
tere a acestei maladii. Astăzi,
ştiinţa are o serie întreagă de
metode avansate de luptă împo­
triva unei astfel de boli.
De pesta ăaviară se .îmbolnă­
vesc : găinile, curcile, bibilicile,
păunii şi fazanii, precum şi po­
tir,nichile, vrăbiile, sticleţii şi al­
te păsări sălbatice. Raţele şi gîş-
tele şe îmbolnăvesc mai rar. Sur­
sa .principală de infecţie o .con­
stituie păsările bolnave, de ,a-
ceea e necesar ca păsările moar­
te din cauza acestei boli să nu
fie aruncate în rluri, .pîraie sap
grădini, întrucît sînt un focar de
infecţie serios pentru reştpl găi--
nilqr din vecinătate. Virusul se
găseşte 'n secreţiile nazale şi
bucale, în fecale, în sînge şi şn
ouă. Infecţia se mai .poate pro­
duce !prin furaje, apă, pene şi o-
biecte infectate. :
:In jurul (a şapte zile.de la data
infecţiei apare' boala sub !formă
de : somnolenţă, .apetit diminuat,
slăbiciune, astenie foarte' .pro­
nunţată, temperatură 4.3—44
grade.
.Pasărea stă qu capul ;şi !priplle
lăsiate în jos : penele sînt zbur-
lite, pleoapele tumefiate, con-
juctivita hipereniată; se obser­
vă o puternică lăcrămare, crea­
sta şi !bărbuţele sînt cianotice
(înroşite). Apare jetaj .(scur­
geri) din orificiile bucale şi na­
zale. Pasărea sforîie, emite ş,u-
nete cîrîitoare; se observă dja-
reea, respiraţia accelerată şi dis-
pneica, tine capul pe spate, apar
convulsii parefe şi paralizii. Du­
rata bolii în medie este de 3-8
zile, rare ori mqi scurtă 1-2 zile,
iar uneori de 1.0 — 12 zile. Sînt nelor care nu au nici o legătură cest sens, în cursul trimestru­
continuu un mediu infecţios pen­
In caz de constatare a pestei răspundă la toate chemările a-
aviare. este necesar ca păsările celora care luptă pentru apăra-
să fie închise în adăposturi, tot ,rea sănătăţii animalelor,
inventarul să fie adunat în co­
teţe, să se aplice carantina în*
ceste zge programe la Apoi du
de Sus. Miercurea etc., iar d.e
„Z.iua învăţătorului“, vor fi
oaspeţii oraşului Sebeş.
Tinerii din Ungurei se a n ­
trenează la rîndul lor în dife­
rite echipe sportive, pentru a
participa la concursurile sporti­
ve ale festivalului. Demne de
remarcat sînt acţiunile volunta­
re pentru amenajarea terenu­
de pomi pentru înfrumuseţarea
comunei etc. Aceiaşi tineri
string de z q i- fier vechi, sticle,
însămînţează 2 ha. în lotul fes­
tivalului.
A. GU.E.O.RGUE turna o nouă şarjă a pionierilor. ¦ evidenţă de adunările săteşti şi a făcut ca unele cooperative,
Pag. 3
faţă ile
Gospodăriile colective sînt,
mari unităţi productive de
cereale şi produse animale,
Ele nu pot !fi conduse decît ,pe
¦baza unui plan bine gîndit şi
întocmit ou răspundere. Pentru
cp planul să poată fi realizat
nite hotăririle adunării gene­
rale. Acest control nu poate ,fi
f^cut .însă fără a şe ţine o evi­
dentă clară a tuturor lucrărilor
şi a bunurilor gospodăriei co­
lective-
!In regiunea noastră se sem­
nalează multe lipsuri în oe pri­
veşte tinerea unei stricte evi­
dente a muncii în cadrul gos­
podăriilor colective. . Acest lu­
cru duce la frînarea dezvoltării
fondurilor de bază ale G.A-C.,
la nereal i.zaraa !planului.
Articolul 38 din Statutul mo­
del a l G.A.C., arată ca socoti­
torul va executa numai acele
dispoziţii ale consiliului de con­
ducere care riu sînt în contra­
zicere cu prevederile statutului
gospodăriei colective. Trebuie
arătat însă că în regiune au
existat caruri de încălcare a a-
ceslui principiu. Unii preşedinţi
creîndu-le posibilitatea de a-şi
gospodăria contaminată, precum
şi în centrele ^c^o—n4-Cta4m- >i-n,a4-^te şi
limitrofe.
Păsările bolnave !trebue sacri­
ficate şi arse. Cele moarte se
ard. Păsările suspecte de conta­
minare se sacrifică penţrţt carne,
care se foloseşte numai în inte­
riorul gospodăriei cu condiţia sa
fie fiartă imediat ;ti,mp de 30 mi­
nute ia temperatură de 100 .gra­
de. Penele, viscerele, bălegarul,
stinghiile, vasele şi .d.eşpurile de
la păsările sacrificate se ard. Lo­
cui de sacrificare, cotatele infec­
tate, curţile şi obiectele de inven­
tar se desinfectează cu soluţie de
cloruri de var 50—10%, formol
3%. sqdă caustică 4%, soluţie de
var proaspăt sţins 20% sau creo-
iină 5%. Ouăl'e adunate cu 15
zile înainte de apariţia bolii se
fierb 10 minute ip temperatura
de .100 grade şi se consumă în
gospodărie.
Ga măsură de combatere şi
profilacţie şe foloseşte vaccinul
antipestoş aviar „H“ J/J6, vac-
cinî'ndu-se numai păsările în
vîrstă de peste 6 săptămîni, de
preferat toamna şi iarna, ăvind
0 imunitate care se instalează în
5 —10 zile şi durează minimum
1 .an.
Datorită muncii perseverente
duse de_personalul veterinar din
oraşul Deva şi a ajutorului dat
de majoritatea crescătorilor de
păsări s-a ajuns ca în toamna
ce a trecut ,să se vaccineze gra­
tuit un număr de cca, 13,000
păsări.
Totuşi trebue combătută ati-
tp îinea unor crescători care.
deşi sînt anunţaţi la timp, nu
vor să ţină păsările închise pen­
tru vaccinat, invo.cînd diferite
motive. Mai sînt alţii care şe a-
dresează empiricilor sau persoa­
c i serviciul veterinar de stat, iar
aceştia iabrică la moment di­
ferite „reţete“ binefăcătoare, lu-
înduşi aşa zisul „onorariu“.
Dorim oa toti crescătorii de
păsări ?ă păşească cu încredere
spre serviciile veterinare şi să cooperatiste.
l>. MOLDOVAN
tehnician veterinar
ţL lfflliw
Pionierii de lia Şcoala elemen­
tară de 4 ani din comuna Rîu
Bărbat, au reuşit să strîngă
1.500 kg. fier vechi, 25 de bor­
cane şi 15 sticle. In prezent ei
muncesc cu drag pe lotul festi­ cuţiilor. acest lucru îmbucură­
valului, oare-i înisămînţat cu ¦ tor.
legume timpurii. In cadrul orelor De asemenea, cu ocazia des­
.de lucru manual, cele 9 pioniere
¦ale şcolij, confecţionează un
şerveţel cu motive naţionale.
E. OS IAC financiar. Cooperative ca cele
corespondent din Almaş, raicnul Orăştie,
? Decembrie“ din Alba Iul.ia, au
Din toate colţurile regiunii îşi
i-au diurnul spre Hunedoara
rele Martin din Hunedoara, vo.r f O parte pozitivă scoasă în fondurilor şi a bunului obştesc,
însuşi sume de bani din avutul
gospodăriei. Asemenea cazuri au
fost la G.A.C. d,ip Cetea, raio­ fi înregistrat la timp suma ridi
nul Alba, unde socotitorul
Gheorghe Lepăd atu şi pe urmă
tovarăşa Ma-ria Crişan, nu au
tinut o strictă evidentă a pro­
ducţiei obişnuită de la fermele
de oi, porci şi păsări. De ase­
meni, socotitorul Şofron Sîr-
bu de la .G.A.C. Sebeş, profi-
tînd de faptul că nu a fost con­
trolat şi-a ţnsusit sume de bani
din venitul gospodăriei colecti­
ve. La fel ş-a întîmplat şi la
G.A.C. din Beriu. unde, s-au
făcut sustrageri din bunul
G.A.C. de către unele elemente
necinstite, tocmai datorită fap­
tului'că a existat un slab con­
trol din partea comisiei de re
vizie.
Se ştie că sarcina principală
a socotitorului din G.^.C. este
toomia' aceea de a veghea la
buna păstrare a avutului gos­
podăriei- colective. El are obli­
gaţia să prevină conducerea
gospodăriei de la orice abateri
pe linie financiară.
Un exemplu demn de urmat
în această privinţă, îl consti­
tuie socotitorul Constantin Do-
minte de la G.A.C. Apoldu de
sus, raionul Sebeş. Acesta a-
trage atenţia consiliului de
conducere al gospodăriei asu­
pra neregulilor şi îi cere să e-
xercite un control minuţios şi
la timp, cu scopul de a nu se
irosi zilele-muncă si avutul
gospodăriei. El ajută regulat
brigadierii de cîmp pentru a
face o fustă pontare a zilelor-
muncă.
Pentru ca controlul asupra
felului în care este păstrat a-
vutul obştesc să poată fi făcut
în bune condiţiuni si oricînd,
socotitorul este obligat să în ­
registreze imediat !toate fişele, ze unele documente contabile,
bonurile, facturile si alte docu­ a găsit de cuviinţă ,şă le ia cu
Cît de plăput e să locuieşti intr-o casă nouă, spaţioasă, confortabilă.
^Această bucurie o simt din plin şi muncitorii fabricii „1 Mai" cţjn .Petrsşţi,
« care şi-au construit locuinfe individuale cu ajutorul creditelor acordate de.$>
$stat- Printre aceştia se numără meca nicui Andrei Liptac flotmanistul Mihai
Kaunerth şi electricianul Vasile Breaz u.
In clişeu : Locuinţe individuale c onstruite în Petreşti cu ajutorul credi­
telor acprdate de stat.
CE AU SCOS IN EVIDENŢA;
generale ale cooperativelor 1
O condiţie de seamă, care
stă la baza desfăşurării activi­
tăţii cooperaţiei de .consum,
este respectarea cu stricteţe a
democraţiei cooperatiste. In a-
lui I şi în prima jumătate a
lunii aprjlie la toate coopera­
tivele din regiunea noastră s-au
organizat adunări săteşti şi ge­
nerale, în cadrul cărora membri’
cooperaţori au discutat pe larg
întreaga activitate a unităţilor
Adunările săteşti şi generale, limitat numai la arătarea păr­
ţinute în această perioadă, au
dovedit din tţqu interesul ,pe
care membrii .cooperativelor
îi poartă b.unei gospodăriri a
avutului .obştesc, a' bunurilor
lor proprii. Cu această ocazie
ei au analizat temeinic activi­
tatea conducerilor si a salaria­
ţilor din unităţile cooperatiste, care a neglijat aprovizionarea
scoţînd în evidenţă faptul că
aprovizionarea unităţilor coo­
peratiste cu mărfuri de un sor­
timent variat, s-a făcut mai
bine. Membrii cooperatori din
Vinerea şi Pricaz. raionul O-
răştie. din Baru Mare. .raionul
Haţeg, au arătat, în cadrul dis­
făşurării adunărilor generale
şi săteşti, s-a scos în evidenţă
întărirea unităţilor cooperatiste
din punct de vedere economico-
Loman, raionul S.ebes şi „30
fost date exemplu în majorita­
tea adunărilor, pentru buna
gospodărire a fondurilor, pen­
rcuşind să se aptofinanţeze, e Slaba activitate a unor condu­
0. A. 0.
mente contabile ale gospodă Preţniul I-.II ţa egajitate în meciul
r-iei. Dacă la G.A.C. -Cetea, s-ar ¦R.S.S. Ucraina-R.P. Bulgaria, 1957.
cată de la Banca Agricolă pen­
tru cumpărări de animale, a-
tunci nu s-âr fi dat ocazia fos­
tului preşedinte Ioan Sava şă
folosească o parte : din aceşti
bani în scopuri personale.
La gospodăria colectivă din
Rapoltu Mare. raiqruil -'Hune­
doara, preşedintele gospodăriei
nu a depus imediat actele cu
cane a cumpărat oile pentru
gospodărie. Din această cauză
operaţia contabilă nu ş-a putut
face la timp, lucru ce a dat
naştere la suspiciuni şi. totoda­
tă la posibilitatea de a se su s­
trage anumite sume de bani.
Fată de aceste lipsuri, se fac
vinovaţi şi contabilii — îndru­
mători de la Sfaturile populare
raionale. Unii contabili-îndru­
mători, în Joc şă .dea :un aju­
tor concret spcot,itqrilqr, mai
mult -îi încurcă în muncă. Aşa
a făcut contabilul-îndrumător
I. Susan de ţa Sfatul popular
raional Hunedoara. Acesta, în
loc să explice socotitorilor de
la G.A.C. .din Sîntandrei .şi R a-,
poltu Mare cţim şă înregiştre-'
el, tinîndu-le miai multe zile.
Din această cauză, documen­
tele au rămas necontabilizate
mai mult timp
Acest sistem de îndrumare -şi
ajutor dat socotitorilor din
G. A. C. nu poate rqultumi pe
nimeni. Se cere ca secţiile a-
gricole raionale si serviciul
Goscoi din Direcţia agricolă
regională (şeful serviciului A-
lexandru Olaru) să dea dova-, iînsă o continuare foarte bună care dă
dă de o mai mare preocupare albului avantaj) t3.Ce2! Dd6 .14. e5
fată de îmbunătăţirea eviden­ D : Dc5? (După acest schimb negrul
tei contabile în G.A.C.
TRAIAN CRICOVEANU
GHEORGHE JîBOTEANU
!!¦!t-rnbru în comitetul de conduce
al U.R.C.C.
generale a fost si îmbunătăţi­
rea reţelei de magazine şi dez­
voltarea ei, cum a fost la Iii a.
Bă iţa, Călări, Apoldu ele Jos şi
în alte părţi, unde magazinele
universale cooperatiste, bine a-
ranjaţe şi amenajate, desfac
sortimente bogaţe ,de mărfuri.
Membrii cooperatori nu ş-au
ţilor^ pozitive. Ei au criticat pe
bună dreptate unele conduceri
ale multor cooperative, care
s-au ocupat mai mult de apro­
vizionarea magazinelor de la
centru, neglijînd aprovizionarea
unor state, cu produse de stric­
tă necesitate, c a : petrol, sare
şi ţigări, (exemplu cooperativa
din Romos, raionul Orăştie,
cu petrol a satului Vaidei, timp
îndelungat). Unele unităţi nu
au fost aprovizionate cu unel­
te ,agric<?le specifice .locului, sau
dacă au fost aprovizionate
s-au dus unelte agricole de
proastă calitate, cum a fost ca­
zul la Vjnţu de Jos. raionul
Alba.
In problemş achiziţiilor s-a
constatat că în multe sate, atît
consiliile cooperativelor, cit şi
consiliile săteşti pu au desfă­
şurat o muncă satisfăcătoare
pentru lămu11ri.r.e..a. .ţă¦r,ă;tn,,i,m. ii
muncitoare, în vederea valori­
ficării produselor prin coopera­
tive (exemplu cooperativele din
priveşte buna gospodărire a
%A H
PROBLEMA Nr. 5
' C. Sukovin
wmS 1WM.
iI. mi ăâK i iL i
Mat în .2 raut^U
(A lb: Rcl, Dh3, Nc4, Nh2, Ca7,
Pp.b3, dS, [2, g5. ;
Negru : Rd4, ¦Ti4, :Nf3, Pp, b4, c5,
15).
O PARTIDA DIN MECIUL
PENTRU GAMP-IONATUL
MONDIAL
APARAREA GRONFELD
A lb : Negru:
V. Smîşlov M. Botvinnik
A 6:a din meci
1. d4 Cf6 2. c4 g 6 3. CcŞ d5 4. Cf3
Ng7 5. DbS d : c4 0. D : c4 0-0 7.
e4 Ng4.
(Varianta aceasta poartă numele lui
Smîslov, care a jucaţ-o de multe ori
,CP succes, dar cu negrele. Este inte­
resant că Botvinnik îşi cpmhate ad­
versarul cu propriile .lui .arme) 8.Ne3
Cfd7 9.0—0t- 0 ! î ,(-0 inovaţie care duce
la un joc foarte complicat) 9... Cc6
10.h3 N : f3 11. g : |3 Qb6 .12, Dc5
f5l? (Mutare riscantă. Negru amenin­
ţă înaintarea 45—14 ceea ;ce obligă pe
alb la un joc .precis. Smîslov găseşte
ajunge neaşteptat de repede într-o po­
ziţie pierdută. Era mai bine 14... Dd7,
deşi şi atunci după 15. Gf4 albul ar fi
stat mai bine) 15.d:c5 Cc4 16. f4 Tfd8
17. Ng2 ! C:e3 18. f:e3 Cb4 (Nu se
vede o apărare bună împotriva ame­
ninţării albului N:c6 urmat de Cd4)’
19. N:b7 Tab8 20. c6 Rf7 (Pionul a2
nu putea fi luat: 20... C: a2+21. Rbl
Cb4 22. Cd4 şi albul ameninţă Ce6 şi
Cb5) 21. Cd4 e6 22. Cb5 Cd5 23. T: d5!
(Sacrificiul calităţii decide în cîteva
mutări) 23...e: d5 24. C:c7 TdcS' 25.
N: c8 T:c8 26. C: d5 T:c6+27. (R,d2
Re6 28. Cc3 negrul cedează.
-----oO o-----
lei Ja zi-m unca
Cu ocaziia prelţicrăril şi apro­
bării planului de producţie, co­
lectiviştii din Turdaş au hoţărît
să repartizeze avadsuri băneşti
•în fiecare trimestru. Vialorificînd
în primăvara acestui an 50 de
pilei şi aproape '2.000 kjg. sămîn-
ţă de borceag, colectiviştii au
avut posibilitate să repartizeze
de curînd primul avans băneso
în valoare de 10 lei la zi-muncă.
Colectiviştii Ion Morar, Petru
Duma şi Iosif Bartok, au pri­
mit între 530 şi 630 lei.
printre care cele din Rişculi
raionul Brad, Mărtineşti şi I
bîlna, raionul Orăştie, întreg
de, raionul Alba, Boşorod,
ion.ul Haţeg, Cîlpic, raiot
Sebeş, sa^-şi încheie activitai
economică cu pierderi.
Conducerile uniunilor raioi
nale jşi conducerile cooperaţi’
lor săteşti trebuie să ia o se
de_ măsuri cpre să ducă la
.c.hidarea lipsurilor semnal;
de către adunările sătesti get
rale; In primul rînd trebuie
se întărească munca politi
de masă în rîndul membri
cooperatori şi al ţărănimii ,mt
citoare. Pentru aceasta, me
brii consiliilor uniunilor ra
nale, ai consiliilor cooperatjh
lor şi ai consiliilor săteşti, ti
buie să fie jmereu printre cc
peratori şi ţăranii muncitori,
le arate încontinuu cum se de
făşoară activitatea unităţii 1<
să le^ceară părerea şi sprijin
în măsurile pe trebuie lua
pentru realizarea planului
sortimente, lucru ce nu se ¦
putea realiza far,a aprovizion
rea unităţilor cooperatiste
mărfurile cerute de consum
tori.
Industria noastră socialis
are posibilitatea sa dea agi
culturii maşini şi unelte agi
cole de tot felul, după specii
cui locului. Conducerea coop
rativelor trebuie să se ocupe ;
comandarea acestor mărfuri
de aducerea lor la timp. Flec
re consiliu <ţe cooperativă a
datoria să lupte pentru in tăi
rea cooperativei pe care o go
podăreşte, pentru mărirea foi
durilor proprii şi pentru b.ur
gospodărire a avutului obşţes
cunosoînd c.ă nu poate fi o mit
drie mai mare pentru un ,c;oi
siliu de cooperativă decît acee
de a duce cooperativa .la autc
finanţare.