Page 9 - 1957-04
P. 9
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! Prima zi — primul succes
umu socialismui Primul trimestru al anului s-a toate sortimentele planificate. tît în elaborarea fontei, cît şl în
încheiat, la uzina „Victoria“- Succesele dobîndite în cursul ce priveşte producţiaturnată.
Călan, cu un bilanţ deosebit de pomului trimestru,însufleţesc acea z' colectivul ce deser-
bogat. Peste planul de produc- , ... . , veşte furnalul tireretului şi-a
ţie al primului trimestru furna- . , oepaşit sarcinile de producţie
liştii au dat 2.376 tone de fon- pen^ru obţinerea de noi realizăii faţg ^ pjanuj iniţial cu 3,4 la
tă, iar turnătorii 540,5 tone pro- in producţie. sută, iar turnătorii au depăşit
duse turnate, realizîndu-se în încă din prima zi a lunii a- planul zilei,la producţia tuma-
acelaş timp sarcinile de plan la prilie, ei au obţinutsuccese a- tă, cu 13,9 la sută.
Anul IX. Nr. 719 Joi 4 aprilie 1957 4 pagini 20 bani
O puternică expresie a prieteniei frăţeşti indisolubile
intre poporulbulgar poporul
TRATATIVELE Cuvlntarea C uvlntarea
între delegaţiile guvernamentale tovarăşului Oh. 6heorghiu-9ej tovarăşului Todor Jivsov
ale Republicii Populare Romîne
şi Republicii Populare Bulgaria Scumpi tovarăşi şi prieteni, tice în frunte cu clasa muncitoare, Tovarăşi şi tovarăşe, bulgar şi a guvernului romîn. Această
Cetăţeni şi cetăţene ale oraşului politică porneşte de la interesele vitale
La 2 aprilie a. c., la Consiliul de Miniştri al nisterului Comerţului, Victor Ionescu, director în Sofia, organizate şi conduse de partidele Cetăţeni şi cetăţene, ale celor două ţări. Ea exprimă voinţa
Republicii Populare Bulgaria au continuat trata Ministerul Comerţului, Daniel Sirnion, consilier comuniste, s-au ridicat la luptă pen şi hotărîrea neclintită ale celor două
tivele între delegaţiile guvernamentale ale Repu !n Direcţi generală a Treburilor Consiliului de Permlteţi-nti să exprim în numele tru a pune capăt dictaturii fasciste, Sîntem deosebit de bucuroşi să sa popoare de a trăi în prietenie şl colabo
blicii Populare Romîne şi Republicii Populare Miniştri, Comeliu Bogdan, director în Ministe delegaţiei noastre mulţumirile cele pentru democraţie şi independenţă lutăm astăzi cordial şi fierbinte, în nu rare veşnică. Relaţiile şi colaborarea
Bulgaria rul Afacerilor Externe; din partea bulgară : mal prieteneşti pentru primirea căl mele întregului popor bulgar, pe dintre R. P. Bulgaria şi R. P. Romînă
Ruşi Hristozov, preşedintele Comisiei Planului duroasă pe care ne-aţi făcut-o şi naţională. scumpii noştri oaspeţi, tovarăşi şi prie constituie un model de relaţii de co
La tratative, din partea romînă au participat: de Stat, Stanco Todorov, ministrul Agriculturii să vă transmitem totodată din par teni, reprezentanţii poporului frate ro laborare şi ajutor reciproc între cele
Gheorghe Gheorghiu-Dej, membru al Prezidiu şi Silviculturii, Jivco Jivcov, prim locţiitor al tea partidului nostru şi a guvernu In ţara voastră Partidul Comunist mîn, ai Comitetului Central al Parti două ţări vecine, care sînt conduse de
lui Marii Adunări Naţionale, prim secretar al ministrului Comerţului, Dimo Dicev, membru al lui Republicii Populare Romîne, din dului Muncitoresc Romîn şi ai guver interesele construirii socialismului în
C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, Chivu C.C. al P.C.B., conducătorul secţiei pentru poli partea întregului nostru popor, un Bulgar a organizat eroica mişcare a nului Republicii Populare Romîne cele două ţări. Cu profundă justeţe
Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri, tică externă şi relaţii internaţionale a C.C. al tovărăşesc şi frăţesc salut (Aplauze). partizanilor care a înfăptuit insurecţia (Aplauze puternice). a subliniat aici tovarăşul Gheorghe
Petre Borilă, vicepreşedinte al Consiliului de Partidului Comunist Bulgar, Milko Tarabanov, Gheorghiu-Dej că tratativele şi discu
Miniştri, Leonte Răutu, membru supleant al Bi locţiitor al ministrului Afacerilor Externe, Peco Guvernul romîn şl Comitetul Cen populară de Ia 9 Septembrie 1944. Salutăm cordial şi fierbinte pe pri ţiile noastre care s-au încheiat au decurs
roului Politic al C.C- al Partidului Muncitoresc facov, preşedintele Uniunii Centrale a coopera tral al Partidului Muncitoresc Romîn In Rominia, partidul comunist a or mul secretar al Comitetului Central al într-o atmosferă tovărăşească, cordia
tivelor, Gheorghi Pavlov, locţiitor al ministrului au primit cu bucurie invitaţia guver ganizat forţele patriotice populare şi Partidului Muncitoresc Romîn, tovară lă şi activă, în spiritul înţelegerii re
Romîn, Grigore Preoteasa, ministrul Afacerilor nului dvs. şi a Partidului Comunist Ie-a condus la victoria insurecţiei ar şul Gheorghe Gheorghiu-Dej (Aplauze ciproce depline şi al unităţii în toate
Externe, G. Gaston Marin, preşedintele Comite industriei Grele, Vasil Vasilev, şeful secţiei a Bulgar de a trimite în Republica puternice). problemele examinate; că ele au arătat
tului de Stat al Planificării, Mihail Roşianu, am IV-a din Ministerul Afacerilor Externe. Populară Bulgaria o delegaţie guver mate de la 23 August 1944. încăodată deplina unanimitate a gu
namentală şi de partid pentru a ne Salutăm cordial şi fierbinte pe pre vernelor bulgar şi romîn, a Partidu
basadorul Republicii Populare Romîne la Sofia. In timpul tratativelor au continuat schimbu sfătui împreună asupra principalelor Popoarele noastre vor păstra tot şedintele Consiliului de Miniştri al lui Comunist Bulgar şi Partidului
La tratative, din partea bulgară au participat: rile de păreri referitor la dezvoltarea relaţiilor probleme care interesează îndea Republicii Populare Romîne, tovarăşul Muncitoresc Romîn cu privire la pro
frăţeşt' dintre Republioa Populară Romînă şi proape popoarele noastre. deauna amintirea luptei eroice şi blemele de bază ale actualei situaţii
Todor Jlvcov, membru al Prezidiului Adunării Republica Populară Bulgaria şi la lărgirea con pline de abnegaţie duse împotriva internaţionale, ale unităţii şi dezvoltă
tinuă a colaborării între cele două ţări, precum Păşind pe pămintul minunatei dvs. fascismului de clasa muncitoare, de rii mişcării internaţionale comuniste şi
Populare, prim secretar al C.C. al Partidului Co şi la problemele legate de actuala situaţie inter ţări, delegaţia noastră întîmpinată cu patrioţii antifascişti din ţările noas muncitoreşti şi ale construirii socialis
munist Bulgar, Anton Iugov, preşedintele Con naţională- multă căldură a simţit prietenia pe tre, de comuniştii însuîleţitori al a- mului în patriile noastre. Nu încape
care poporul frate bulgar o nutreşte îndoială că tratativele noastre vor con
siliului de Miniştri al Republicii Populare Bul Declaraţia privitoare la tratativele între dele faţă de poporul nostru. Am citit a- cestei lupte. Chivu Stoica (Aplauze puternice). tribui la întărirea şi dezvoltarea mai
gaţiile guvernamentale ale R.P. Romîne şi R.P. ceastă prietenie sinceră pe feţele departe a colaborării multilaterale po
garia, Gheorghi Traicov, prim vicepreşedinte al Bu'-garia, oare a fost adoptată în unanimitate, deschise şi pline de bucurie cu care Popoarele noastre nu vor uita ni Salutăm cordial şi fierbinte pe mem
va fi dată publicităţii la 4 aprilie. ne-a intîmpinat pretutindeni popu ciodată că drumul lor către elibera- brii delegaţiei romîne de partid şi gu litice, economice şi culturale, la în
Consiliulu1' de Miniştri al Republicii Populare laţia oraşelor şi satelor prin care rarea naţională şi socială le-a fost vernamentală, pe tovarăşii Petre Bo tărirea continuă a prieteniei frăţeşti
Tratativele s-au desfăşurat într-o atmosferă am trecut; am simţit-o în cuvintele deschis de către marele popor so rilă, Leonte Răutu, Grigore Preoteasa, intre popoarele bulgar şi romin. Nu
Bulgaria, Dimităr Ganev, preşedintele Comisiei cordială, extrem de prietenească, în spiritul înţe calde, pornite din inimă, cu care vietic, de victorioasele forţe armate G. Gaston-Marin, Mihail Roşianu, pre încape indoîală că tratativele noastre
legerii reciproce. ne-au primit în mijlocul lor munci ale Uniunii Sovietice, care, zdrobind cum şi persoanele care însoţesc dele vor contribui la întărirea unităţii
de Afaceri Externe a Adunării Populare, secre torii şi oamenii de cultură din Plov- armatele fasciste în cel de-al doilea gaţia. (Vii aplauze). şi coeziunii lagărului socialist in
div, ţăranii cooperatişti din Perus- război mondial, au creat condiţii fa frunte cu Uniunea Sovietică, la întă
tar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, Carlo tiţa şi Prveneţ — bărbaţii, femei vorabile pentru răsturnarea dictatu In persoana lor salutăm cordial şi rirea păcii şi securităţii în Balcani,
le Şi tineretul Bulgariei populare. la menţinerea păcii generale.
Luoanov, Ministrul Afacerilor Externe, Stoian Vă încredinţăm dragi tovarăşi şi rii fasciste în Romînia şi Bulgaria. fierbinte pe fratele, tovarăşul şi aliatul ‘' . .
Pavlov, ambasadorul Republicii Populare Bul prieteni, că poporul romin nutreşte
aceleaşi sentimente de sinceră şi După victoria revoluţiei democrat- nostru credincios, nobilul popor romîn Tovarăşi şi tovarăşe,
garia la Bucureşti. caldă prietenie faţă de poporul frate
De asemenea, la tratative au luat parte din par bulgar (Aplauze). populare în ţările noastre, prietenia şl avangarda sa de luptă, Partidul Cele două ţări ale noastre, Repu
şi colaborarea romîno-bulgară, bazate Muncitoresc Romîn. blica Populară Bulgaria şi Republica
tea roir.înă : N- Angliei, membru în Colegiul Mi In anul 1948 marele şi neuitatul pe internaţionalismul proletar, au că Populară Romînă, ca două state so
fiu al poporului bulgar, eminentul pătat un conţinut nou, devenind Veacuri îndelungate cele două po cialiste profund iubitoare de pace,
fruntaş al mişcării muncitoreşti in unul dintre factorii însemnaţi care poare ale noastre, bulgar şi romîn, au luptă activ pentru pace, pentru slă
ternaţionale, Gheorghi Dimitrov, vizi- contribuie la dezvoltarea şi înflori trăit In vecinătate, în pace şi înţele birea încordării internaţionale.
tind ţara noastră, a spus că pînă rea continuă a republicilor noastre gere. Ele sînt legate prin apropierea
Ia construirea podului de fler peste geografică, prin soarta istorică şi lupta Nu putem însă să nu menţionăm
Dunăre, popoarele noastre trebuie să popuiare. Pe noi ne unesc astăzi nu lor comună împotriva cotropitorilor şl că în ultimul timp, în ciuda efortu
clădească un pod viu în conştiinţa numai tradiţiile luptei comune pen înrobitorilor străini. rilor ţărilor iubitoare de pace, in si
şi inima oamenilor care să nu poată tru eliberarea naţională şi socială. tuaţia internaţională a intervenit o
fi distrus de nimeni şi niciodată. încordare, pacea în lumea întreagă
COMUNICAT Putem constata cu mîndrie că po Bulgaria şi Romînia fac parte din Poporul nostru nu va uita niciodată a fost supusă unor noi încercări
poarele noastre au dat viaţă acestui marele şi puternicul lagăr al păcii şi că revoluţionarii bulgari, luptători pen grele. Această încordare este provo
Ca 2 aprilie a.c. au continuat convorbirile între delegaţiei Partidului Comunist Bulgar — tova îndemn. socialismului în frunte că Uniunea tru libertate, au găsit în Romînia adă cată de politica agresivă a imperia
delegaţiile Partidului Muncitoresc Romîn şi Par răşii Anton Iugov şi Vîlco Cervencov, membri ai Sovietică. La baza unităţii ţărilor post şi sprijin frăţesc. Poporul nostru liştilor, de intensificarea activităţii
tidului Comunist Bulgar şi a fost semnată De Biroului Politic al C.C, al P.C-B., Dimităr Ganev Intre popoarele noastre există o noastre stau caracterul comun al o- nu va uita niciodată că mii de fii ai lor de subminare împotriva ţărilor
claraţia cu privire la tratativele care au avut şi Bolan Bîlgaranov, secretari ai C.C. al P.C.B., veche şi tradiţională prietenie ale rînduirii de stat, interesele comune poporului romîn, luptînd umăr la u- lagărului socialist, de amestecul lor
loc între ele- Dimo Dicev şi Carlo Luoanov, membri ai C-C. cărei rădăcini pătrund adine în tre ale apărării independenţei naţionale măr cu armata rusă şi cu voluntarii şi brutal, chiar prin forţa armată, în
al P.C.B. şî cuceririlor revoluţionare ale popoa patrioţii bulgari, şi-au dat viaţa pen treburile interne ale ţărilor din Ori
Declaraţia a fost semnată, din însărcinarea cutul istoriei. Poporul bulgar şi po relor noastre, comunitatea căilor de tru libertatea patriei noastre. Zadarni entul Apropiat şi Mijlociu. Cercurile
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Au luat parte de asemenea tovarăşii Gheorghi porul romin s-au dezvoltat în con dezvoltare social-economică, lupta ce au fost încercările cercurilor guver
Romîn de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ciancov, Raico Damianov, Ivan Mihailov, Gheor diţii istorice şi economice asemănă frăţească pentru construirea socialis nante din Romînia ciocoiască şi din reacţionare imperialiste din Apus in
prim secretar al Comitetului Central al Partidu ghi Ţancov, Encio Staicov, membri ai Biroului toare; ele au năzuit întotdeauna să mului şi apărarea păcii, ideologia tensifică „războiul rece“, continuă
lui Muncitoresc Romîn, iar din însărcinarea Co Politic al C.C. al P.C.B., Boris Tascov, secretar trăiască in pace şl în strînsă colabo să se ţină morţiş de binecunos
mitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, al C-C. al P.C.B, R. Vidinski, G. Grozev, P. rare. Prietenia romîno-bulgară s-a comună marxist-leninistă (Aplauze). Bulgaria monarho-fascistă de a întu cuta lor politică „de pe poziţii de
de tovarăşul Todor Jivcov, prim secretar al Co Gheorghiev, C. Avramova, J. Jivcov, P. Tacov, intărit in lupta dusă veacuri de-a Trebuie să muncim neobosiţi pentru neca prietenia dintre cele două popoa forţă". In ciuda eşecului cunoscut
mitetului Central al Partidului Comunist Bulgar. R. Hristozov, S. Pavlov, membri ai C.C. al rindul, umăr la umăr, pentru scutu întărirea prieteniei şi colaborării ro- re vecine, de a aţîţa în mod artificial al încercărilor lor atit în Ungaria
P.C-B., G. Pavlov, B. Velcev, T. Ţolov membri rarea jugului otoman. In amintirea mîno-bulgare, pentru întărirea uni duşmănia între ele. Prietenia noastră cit şi in Egipt, imperialiştii nu au
La semnarea Declaraţiei au participat membri' supleanţi ai C.C. al P.C.B., precum şi Andrei poporului nostru este vie memoria tăţii familiei ţărilor socialiste. Acest s-a călit în lupta comună a comunişti renunţat la uneltirile lor criminale,
delegaţiei Partidului Muncitoresc Romîn — tova Păcunaru, şef de secţie la C.C- al P.M.R., acti revoluţionarilor bulgari Sava Rakov- nobil scop ne călăuzeşte permanent lor bulgari şi romîni, a oamenilor la politica blocurilor şi coaliţiilor
răşii Chivu Stoica şi Petre Borilă, membri ai vişti ai C.C. al P.M.R. şi ai C.C- al P.C.B., per ski, Vasil Levski, Hristo Bofev, Liu- în activitatea noastră şi ne-a călăuzit muncii bulgari şi romîni, împotriva militare, a cursei înarmărilor.
Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Leonte Răutu, soanele care însoţesc delegaţia de partid şi gu ben Caravelov, care trăind şi luptînd şl în rodnicile tratalive pe care le- burgheziei şi moşierimii şi a jugului
membru supleant al Biroului Politic al C.C. al vernamentală a R.P. Romîne şi alţii- alături de revoluţionarii romîni pe am purtat aici la Soţia asupra prin Fascist, pentru independenţa naţională Acest fapt este confirmat de confe
P-M.R., Grigore Preoteasa, membru al C.C. al pămintul ţării noastre şi-au pus ta cipalelor probleme în care sînt inte deplină, pentru libertate şi progres rinţa din Bermude a conducătorilor
P.M.R., Mihail Roşianu, membru supleant al Semnarea Declaraţiei a avut loc într-un cadru lentul, entuziasmul şi capacitatea lor resate popoarele noastre. Trebuie să social. guvernelor S.U.A. şi Angliei, recent
C.C. al P.M.R., G- Gaston Marin — şi membrii festiv, într-o atmosferă deosebit de caldă. in slujba ideii nobile a eliberării po subliniem cu profundă satisfacţie că
porului bulgar. încheiată, de măsurile miiitare luate
discuţiile s-au desfăşurat într-o at Intre Bulgaria şi Romînia curg a- de imperialişti in Orientul Apropiat
Prietenia noastră a fost cimentată mosferă de sinceră şi caldă prietenie, pele line ale Dunării, pe care în trecut şi Mijlociu şî în bazinul Oceanului
prin sîngele vărsat in comun de fiii demonstrînd încă odată comunitatea duşmanii noştri comuni încercau s-o Pacific, de planurile S.U.A. pentru
celor două popoare, alături de fiii de interese şi deplina înţelegere re folosească pentru a despărţi cele două dislocarea de unităţi americane, înar
marelui popor rus in războiul de eli ciprocă statornicite intre guvernele popoare. Astăzi noi, bulgarii şi romî- mate cu arma atomică pe teritoriul
berare naţională de Ia 1877—1878 in celor două ţări, între Partidul Co nii, am transformat Dunărea într-o ve unui şir de state membre ale pactu
care armata română, alături de arma munist Bulgar şi Partidul Muncito rigă de unire, intr-un simbol de prie lui N.AT.O., de acţiunile provoca
ta rusă, împreună cu patrioţii bul resc Romîn. tenie devotată, de relaţii de bună ve toare împotriva ţărilor de democraţie
gari, a luptat pentru sfărimarea ju cinătate şi de colaborare tovărăşească populară, de tendinţa lor de a în
gului otoman, pentru independenţa Este ştiut că popoarele ţărilor între cele două ţări, între cele două
noastre, ca de altfel toate popoarele, popoare. Pe Dunăre noi am înfăptuit corda situaţia in lumea întreagă.
Rominiei şi Bulgariei. siirt vital interesate în instaurarea unul din visurile popoarelor noastre —
unei păci trainice în lume. In decursul Aceste uneltiri şi măsuri de ordin
După zdrobirea jugului otoman po tratativelor am constatat că între noi militar ale cercurilor imperialiste a-
poarele noastre au avut de înfruntat fectează direct şi interesele ţărilor
Marele miting de Ia Sofia împilarea şi exploatarea propriilor există o deplină unitate de vederi am construit podul de fier care leagă
asupritori, capitaliştii şi moşierii, ra noastre. Noi, împreună cu toate ţările
atit în aprecierea actualei situaţii in ! astăzi Bulgaria şi Romînia. Dar muli lagărului socialist, nu putem să nu
pacitatea şi sălbăticia capitalului ţinem seamă de toate acestea. Şi de
străin. Clasei muncitoare i-a revenit ternaţionale cil şi in privinţa politcii ! mai important pentru noi, după cum aici înainte vom fi vigilenţi, vom în
misiunea istorică de a conduce lupta tări capacitatea noastră de apărare,
SOFIA 2 (de la trimişii speciali ai tribuna de ia mausoleul lui Gheorghi poporului pentru deplina şi adevărata externe a ţărilor noastre. Evenimen : spunea marele fiu al Bulgariei, Gheor vom păstra şi întări împreună cu cei
Agenţiei Age'-pres). — Dimitrov au luat loc membrii delega independenţă, pentru dreptate socială, lalţi participanţi Tratatul de la Var
ţiei guvernamentale şl de partid a lai Diulgherov, de la Universitatea de tele care s-au desfăşurat în ultimul ghi Dimitrov, este podul viu pe care şovia in interesul securităţii şi inde
Cu prilejul vizitei în R P. Bulga R. P. Romîne, tovarăşii Gheorghe libertate şi o viaţă mai bună. In timp pe arena internaţională au de i-am făurit între popoarele noastre, în pendenţei noastre naţionale, în inte
ria a delegaţiei guvernamentale şi de Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Petre stat, a adus salutul tineretului. In jurul clasei muncitoare s-au grupat monstrat că cercurilor agresive im conştiinţele noastre, în inimile şi su resul apărării păcii în Europa şi in
partid a Republicii Populare Romîne toate forţele progresiste ale popoa fletele noastre. Acest pod viu al prie lumea întreagă. Totodată, respectînd
şi a încheierii tratativelor cu delegaţia Borilă, Leonte Răutu, Grigore Preo numele intelectualilor din Sofia a vor relor noastre. Este o mîndrie pen perialiste nu le este pe plac spiritul teniei veşnice bulgaro-romîne nu va
guvernamentală şi de partid a Repu teasa, G. Gaston Marin, M. Roşianu, bit Ivan Pehlivanov, inginer şef la tru popoarele bulgar şi romîn că în de destindere in relaţiile internaţio principiul leninist al coexistenţei paş
blicii Populare Bulgaria, mar(i dupr inpreună cu conducătorii de stat şi de institututul de proiectare a maşinilor. ciuda politicii diversioniste a clase nale, că ele nu vor să renunţe la nice a ţărilor cu ormduiri sociale di
amiază, la chemarea Comitetului oră partid ai R. P. Bulgaria, tovarăşii A. lor exploatatoare, de învrăjbire arti ferite, vom continua şi în viitor să
Iugov, T. Jivcov, G. Damianov, V. Salutat de participanţii la miting ficială a celor două popoare, prietenia politica „de pe poziţiile de forţă". putea fi distrus de nici un fel de depunem eforturi şi vom lupta pen
şenesc Sofia al P.C .B, Comitetului cu aplauze şi urale îndelungi a luat lor s-a dezvoltat şi călit în lupta îm tru slăbirea încordării internaţionale,
orăşenesc Sofia al Frontului Patrie: Cervencov, R. Damianov, I. Mihailov, apoi cuvîntul tovarăşul Gheorghe potriva exploatării şi asupririi bur- La iniţiativele paşnice ale Uniunii j furtuni. (Vii aplauze). pentru soluţionarea paşnică a proble
şi al Sfatului popular orăşenesc, o E. Staicov, G. Ţancov, G. Traicov, T. Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. ghezo-moşiereşti pentru eliberarea so melor nerezolvate, pentru stabilirea
imensă mulţime de locuitori ai Capi Prahov, B. Bîlgaranov, B. Tascov, C. a’ P.M.R., membru al Prezidiului cială. O strînsă colaborare s-a sta Sovietice, ale Chinei populare, ale Astăzi Bulgaria şi Romînia sînt două
talei R. P. Bulgaria au participat la Lukanov, D. Dicev, K. Ghiorghiev, R. Marii Adunări Naţionale, conducătorul unei păci trainice şi solide intre toate
mitingul consacrat prieteniei dintre delegaţiei guvernamentale şi de partid bilit de la bun început între mişcările celorlalte ţări socialiste şi ale altor ţări libere, care păşesc cu încredere
poporul romîn şi bulgar. Hristozov, St. Todorov, M. Tarabanov, a R. P. Romîne. statele şi înainte de toate pentru în
locţiitor al ministrului Afacerilor Ex revoluţionare marxiste din Bulgaria state care se conduc în politica lor pe drumul socialismului. Astăzi prie
Piaja 9 Septembrie und.. a avut loc terne, Stoian Pavlov, ambasadorul Intîmpinat cu îndelungi aplauze şi şi Romînia ale căror tradiţii inter externă după principiul coexistenţei tenia între popoarele bulgar şi romîn, tărirea păcii în Balcani.
mitingul era împodobită cu drapelele R.P. Bulgaria la Bucureşti, D. Popov, urale a luat apoi cuvîntul tovarăşul naţionaliste au fost continuate de paşnice între state cu sisteme socia sfinţită prin tradiţii revoluţionare glo
de stat ale R.P Romîne şi R.P. Bul preşedintele sfatului popular orăşe Todor Jivcov, prim secretar al C.C. al către cele două partide comuniste. le diferite, cercurile imperialiste răs rioase, cimentată prin sîngele vărsat Ca două state balcanice care tră
garia. Oamenii muncii purtau pancar nesc. P.C.B., membru al Prezidiului Adună pund cu intensificarea pregătirilor în comun împotriva duşmanilor co
te cu inscripţii în limbile romînă şi rii Populare a R. P. Bulgaria. Grea şi plină de jertfe a fost lupta militare, promovând cu premeditare o muni, capătă un nou conţinut, se fău iesc în pace şi colaborare, Republica
Au fost de asemenea prezenţi mi popoarelor noastre împotriva fascis politică agresivă îndreptată în primul reşte pe principiile leniniste de neclin
bulgară îr cinstea tradiţionalei prie niştri, membri ai C.C. al P.C.B., con Cuvîntările tovarăşilor Gh. Gheor rind împotriva ţărilor lagărului so tit ale internaţionalismului proletar, Populară Bulgaria şi Republica Popu-
tenii a popoarelor noastre, a unităţii ducători ai organizaţiilor obşteşti, ge ghiu-Dej şi Todor Jivcov au fost viu mului. Tot ce au avut mai bun po cialist cît şi împotriva popoarelor din
lagărului socialist in frunte cu Uniu nerali, conducători ai organizaţiilor aplaudate. In repetate rînduri partici (Continuare în pag. 3-a)
nea Sovietică. locale de stat şi de partid. panţii la miting au ovaţionat pentru poarele noastre, toate forţele patrio- ţările coloniale şi dependente care pe temelia colaborării şi ajutorului re
prietenia romîno-bulgară, pentru pu
La miting au participat muncitori, Mitingul a fost deschis de tov. Na- ternicul lagăr socialist în frunte cu 'uptă pentru eliberarea lor naţională. ciproc tovărăşesc. Legăturile noastre
mgineri şi tehnicieni din fabricile Ca cio Papazov, prim-secretar al Comite Uniunea Sovietică, pentru pace în în prieteneşti şi prietenia noastră au fost
pitalei bulgare, oameni ai ştiinţei, ar tului orăşenesc Sofia a! P.C.B., care a tieaga lume. Agresiunea anglo-franco-israeliană întărite, în anul 1948 prin tratatul de
tei şi culturii, funcţionari, studenţi, salutat călduros pe oaspeţii romîni în împotriva Egiptului, organizarea re
militari. numele locuitorilor Sofiei. Mitingul locuitorilor Sofiei a consti beliunii contrarevoluţionare din Un
tuit o puternică expresie a prieteniei
La ora 18, în uralele puternice ale In numele muncitorilor din Sofia a frăţeşti indisolubile care uneşte po garia, încercările de a impune po prietenie, colaborare şi ajutor reciproc.
participanţilor la miting care scandau vorbit Eroina Muncii Socialiste. Lilia- porul bulgar şi poporul romîn, a căi
„vecina drujba" (prietenie veşnică), în na Dimitrova, de la fabrica textilă durii cu care cetăţenii Capitalei bul poarelor din Orientul Apropiat şi Tot mai strînsă şi mai apropiată devine
„Gheorghi Dimitrov". Studentul Nico gare au primit vizita solilor poporu Mijlociu faimoasa „doctrină Eisen prietenia dintre cele două popoare.
lui romîn. Tot mai mult se lărgesc legăturile po
hower", remilitarizarea Germaniei oc- litice, economice şi culturale între
cidenlale, formarea Euratomului şi a cele două ţări socialiste. In această
aşa-zisei „pieţe comune“, toate a- direcţie este îndreptată politica Parti
i'cstea reprezintă numai o parte a dului Comunist Bulgar şi a Partidu
’cţiunilor întreprinse de cercurile
(Continuare in pag. 3-a) lui Muncitoresc Romîn, a guvernului