Page 90 - 1957-04
P. 90
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 740
Declaraţia guvernului
egiptean cu privire
Ia Canalul de Sitez
Dulles merge pe o cale primejdioasă Vizita lui K.E. VOROŞILOV CAIRO 25 (Agerpres). — A fost dată publicităţii declaraţia
guvernului egiptean cu privire la Canalul de Suez.
Dezvoltînd principiile expuse în memorandumul din 18 mar
D e cla r afiş agenţiei TASS cu p riv ire la un discurs in stig a to r în R. P. Chineza tie 1957, guvernul Republicii Egipt publică, în conformitate cu
al s e c r e t a r u lu i de stat al S. U. A . convenţia de la Constanlinopole din 1888 şi Charta O.N.U., o
ŞANHAI (Agerpres). China treaga Chină şi preşedintă a declaraţie cu privire la Canalul de Suez şi măsurile pentru a-
dministrarea acestuia, în care spune printre altele:
' MOSCOVA (Agerpres). - TASS fie coexistenţa paşnică şi colaborarea este altceva declt o încercare de a Im Nouă transm ite: Asociaţiei de prietenie chino- .ir
In prima iumătate a zilei de sovietică.
transmite următoarea declaraţie : între state, fie un nou război distru pune din nou ţărilor din Orientul a- 24 aprilie, K. E. Voroşilov, pre La prînz au participat Liu Politica şi intenţia fermă a ţările din întreaga lume în do
gător cu folosirea armelor atomică şi propiat şi mijlociu, în interesul ma
La 22 aprilie 1957, secretarul di cu hidrogen, care ameninţă omenirea şedintele Prezidiului Sovietului Şao-ti preşedintele Comitetu guvernului egiptean de a res meniul sporirii utilităţii cana
stat al S.U.A., J. F. Dulles, a ţinut rilor monopoluri, jugul colonial. În Suprem al U.R.S.S., însoţit de lui Permanent al Adunării Re pecta condiţiile şi spiritul con lului. In acest scop guvernul
un discurs la dineul oferit de Agen cu nenumărate nenorociri. treaga lume vede acum ce este a- Liu Sao-ti, preşedintele Comi prezentanţilor Populari din în venţiei de la Constantinopole egiptean va saluta şi va încu
ţia Associated Press în care, după
cum el însuşi a arătat, s-a ocupat In ampla cuvîntare a d-lui Dulles reastă doctrină în acţiune. Ea este fo tetului Permanent al Adunării treaga Chină, He Lun, locţiitor din 1888, precum şi drepturile raja colaborarea între admi
de ,,unele concepţii fundamentale, losită ca o armă pentru a aţîţa un Reprezentanţilor populari din al premierului Consiliului de şi obligaţiile decurgînd din a- nistraţia Canalului de Suez şi
care determină politica externă“ » nu se spune nici un cuvint despre întreaga Chină, a vizitat Casa Stat şi alte personalităţi. ceasta rămîn neschimbate. Gu reprezentanţii cercurilor comer
Statelor Unite ale Americii. coexistenţa paşnică. El pune in schimh popor împotriva altuia pentru a aţîţa
accentul principal pe aşa-numita po pasiunile, vrajba şi ura între popoare. Muzeu a lui Sun Yat-sen. ŞANHAI (Agerpres). TASS vernul egiptean Ie va respecta ciale şi de armatori.
Conţinutul principal ai discursului litică de „eliberare“, de care cercurile Actualele evenimente din Iordania,
d-lui Duiies nu constă in căutarea imperialiste îşi leagă speranţele In care a devenit obiectul intrigilor im K. E. Voroşilov a Fost apoi transm ite: şi le va aplica şi pe viitor. Taxele trebuie plătite înainte
căilor spre slăbirea încordării inter reîntoarcerea la putere a moşierilor şi perialiste, sînt o ilustrare caracteristi la un prînz oferit de Sun Ţin- In după-amiaza zilei de 24 Guvernul egiptean, printre şi depuse în contul administra
naţionale. Dimpotrivă, secretarul de capitaliştilor în ţările socialiste. că a esenţei colonialiste şi imperia L.in, soţia lui Sun Yat-sen, as ţiei Canalului de Suez Ia orice
stat al S.U.A. şi-a propus să subli liste a acestei doctrine. tăzi vicepreşedintă a Comitetu aprilie, Kliment Efremovici Vo altele, a hotărît:
nieze încăodată „misiunea specială a Dar urmînd logica d-lui Dulles, lui Permanent al Adunării Re roşilov şi persoanele care îl a) Să asigure navigaţia li bancă care este împuternicită
S.U.A." î n , lume, de a întări blocu prezentanţilor Populari din în însoţesc au vizitat Palatul pio în acest scop. Pentru aceasta
rile agresive, cum sînt N. A. T. O., Uniunea Sovietică şi celelalte ţări so Dar popoarele care s-au ridicat la nierilor din Sanhai. beră şi neîntreruptă pentru administraţia Canalului de
S.E.A.T.O., Pactul de la Bagdad, de cialiste ar putea de asemenea să-şl lupta pentru libertate şi independen toate ţările în limitele prevede Suez împuterniceşte Banca na
a se amesteca în treburile interne şl propună drept scop eliberarea de sub ţă nu pot fi oprite. Lupta lor repre Vizita lui A. I. MIKOIAN in Austria rilor convenţiei de Ia Constan ţională a Egiptului şi duce tra
de a submina orinduirea democrat- jug şi exploatare a oamenilor muncii zintă spiritul vremii, legea implacabi tinopole din 1888 şi în confor tative cu Banca internaţională
popuiară din ţările care au păşit pe din ţările în care există orînduiri bur lă a istoriei. Singura cale care ar co
calea dezvoltării socialiste. gheze. mitate cu acestea. de plăţi ca aceasta să primeas
respunde dezvoltării istorice este de a
Lăudîndu-se că S.U.A. sînt singura Este suficient să se pună astfel pro acţiona în conformitate cu spiritul VIENA (Agerpres). TASS merţuWi Exterior al U.R.S.S., b) Taxele vor fi percepute şi că în numele ei taxele de
ţară occidentală care poate suporta blema pentru a ne da seama cît de vremii. Acela care manifestă nu în transm ite: S. G. Lapin, ambasadorul pe viitor în conformitate cu tranzit.
cheltuielile cursei înarmărilor, dl. vorbe, ci în fapte grijă pentru pace, ultimul acord încheiat Ia 28
Dulles a recunoscut că „sîntem puşi primejdioasă este calea pe care a a- pentru fericirea popoarelor, acela nu In dimineaţa zilei de 24 a- U.R.S.S. în Austria. I. I. Ilicev, aprilie 1936 între guvernul e- Administraţia Canalului de
in situaţia de a cheltui fonduri colo les-o d-1 Dulles. D-l Duiies nu trece poale transpune în viaţă planurile tîl- prilie A. I. Mikoian. prim-vice- Suez va plăti guvernului egip
sale pentru cercetări ştiinţifice şi intîmplător sub tăcere problema co hăreşti ale imperialismului în Orien preşedinte al Consiliului de şeful secţiei a 3-a pentru Euro tean 5 la sută din totalul înca
perfecţionarea" noilor tipuri de arme. tul apropiat şi mijlociu, ale căror vic pa din Ministerul Afacerilor
Deşi a recunoscut că cursa înarmări existenţei paşnice, deoarece politica a-
lor este o chestiune costisitoare şi venturistă a „eliberării" este incom time sînt popoarele arabe. Miniştri al U.R.S.S., care se Externe al U.R.S.S.. membri ai giptean şi Compania generală sărilor ca plată pentru folosi
primejdioasă, dl. Dulles a cerut to patibilă cu politica coexistenţei paş află în vizită în Austria la in ambasadei şi ai reprezentantei a Canalului de Suez; orice spo rea canalului şi a teritoriului
tuşi continuarea acestei curse, cre- nice. Popoarele, care s-au eliberat din O inare răspundere revine şi acelor vitaţia guvernului austriac, a comerciale. Au fost de aseme
¦ zînd probabil că „de pe poziţii de robia capitalistă, nu vor permite ni state care prin politica lor de aţiţare depus în numele guvernului nea de faţă N. Bischoff, amba rire a tarifelor actuale, în ca pe care se află acesta.
forţă" S.U.A. pot impune Uniunii ciodată să 11 se pună din nou jugul a patimilor in Orientul apropiat şi sovietic o coroană de flori la zul cînd aceasta va avea loc,
Sovietice şi altor ţări socialiste o monumentul ostaşilor sovietici sadorul Austriei în U.R.S.S., nu va putea depăşi 1 Ia sută în Administraţia Canalului de
reglementare a problemelor interna capitalismului. mijlociu aduc apa la moară cercuri din Schwartzenborgplatz. E. Filtz, şeful protocolului din decurs de un an. Orice majo Suez va crea un fond pentru
ţionale care să convină cercurilor a- lor imperialiste, interesate în agra Ministerul Afacerilor Externe rare mai mare va trebui să fie lucrările capitale si dezvoltarea
gresive imperialiste. D-lui Dulles, din motive lesne de varea situaţiei in această regiune. La ceremonia depunerii co al Austriei, precum si repre stabilită pe calea tratativelor, Canalului de Suez în care vor
înţeles, ii place mai mult regimul ca Aceasta se referă în primul rînd la roanelor au asistat P. N. Kumî- zentanţi ai vieţii publice şi ai iar în cazul cînd nu se va rea fi vărsate 25 la sută din înca
Discursul d-lui Dulles conţine nu pitalist şi el caută din răsputeri să Israel precum şi la Turcia ale căror kin, locţiitor al ministrului Co- presei din Austria.
meroase atacuri nu numai la adresa convingă că comunismul este un rău. adevărate interese naţionale nu pot fi sările globale.
politicii externe de pace a Uniunii So Noi, oamenii sovietici, ca şi oamenii despărţite de interesele păcii în a- «««««—A’—»»»»»
vietice, dar face de asemenea încer muncii din toate celelalte ţări, consi ceastă regiune. Regulile privitoare la canal,
cări de a ponegri comunismul ca în Şedinţele organelor conducătoare
văţătură, care este o mare realizare derăm dimpotrivă că capitalismul este Nu se poate de asemenea să nu se liza un acord problema va tre inclusiv detaliile funcţionării a-
a gîndirii omeneşti. un rău, o robie pentru oamenii mun atragă atenţia asupra dorinţei de a bui să fie reglementată prin ar cestuia, sînt cuprinse în Codul
cii, că capitalismul şi-a trăit veacul folosi Irakul ca unealtă a politicii canalului, care constituie legea
Deoarece discursul d-lui Dulles, care şi că societatea comunistă care îi ia imperialiste, străină intereselor po bitraj, în conformitate cu pro
nu se caracterizează deloc prin mo locul, reprezintă un regim in care porului Irakian, împotriva ailor state
destie, reprezintă după spusele sale, poporul deţine cu adevărat puterea, arabe frăţeşti. ale Uniunii interparlam entare cedura prevăzută în punctul canalului.
un discurs program, care expune prin regim care descătuşează toate forţele 7 (b). In înfăptuirea principiilor ex
cipiile actualei politici externe a creatoare ale popoarelor, care deschide Discursul d-lui Dulles este un. dis NISSA (Agerpres). cu privire la activitatea biroului
S.U.A. cercurile conducătoare sovieti in faţa lor perspectivele unei vieţi curs instigator, pe care putea să-l ros Lă Nissa au loc şedinţele or Uniunii parlamentare în perioa c) întreţinerea canalului şi puse în convenţia de la Con-
armonioase, libere. Această convinge tească doar un om orbit de ură faţă ganelor conducătoare ale Uniu da dintre cele două sesiuni. Au lucrările pentru îmbunătăţirea sfantinopole de Ia 1888 admi
ce au declarat următoarele: re se bazează nu pe dorinţele subiec de tot ce este progresist, care nu do nii interparlamentare. Pentru a fost de asemenea examinate lui vor fi executate tn confor nistraţia Canalului de Suez, în
tive ale unora, ci pe o teorie strict reşte să privească în faţă adevărul. oarticioa la sesiune s-au adu unele probleme organizatorice mitate cu ultimele cerinţe ale conformitate cu statutul său,
Discursul d-lui Duiies nu poate să ştiinţifică care şi-a demonstrat juste Nu va fi nici o nenorocire dacă dl. nat aici peste 200 de reprezen şi financiare. navigaţiei mondiale. Printre a- în nici un caz nu poate acorda
nu atragă atenţia prin caracterul său ţea şi forţa creatoare prin dezvolta Dulles va eşua ducînd această poli tanţi ai grupurilor parlamentare cestea vor fi incluse lucrările vreunui vas, vreunei companii
făţiş agresiv, care Ignorează complect rea sa de mai bine de 100 de ani. tică. Aceasta nu va aduce decît folos. din 49 de ţări. inclusiv delega La 24 aprilie şi-au început prevăzute Ia punctele 8 şi 9 ale sau părţi, nici un fel de avan
Nenorocirea este că această politică ţia Republicii Populare Romîne. activitatea şapte comisii ale programului de lucrări ale Com taje sau preferinţe pe care nu
situaţia reală şi raportul de forţe pe Sîntem convinşi de forţa de atrac poate împinge popoarele unul împo A avut loc şedinţa comitetului consiliului, care vor tine şedin paniei generale a Canalului de Ie acordă în aceleaşi condiţii şi
executiv al Uniunii interparla ţe timp de trei zile. Comisiile Suez, cu modificările care vor altor vase. companii sau părţi.
arena internaţională. ţie de nebiruit a măreţelor idei ale triva altuia şi poate provoca calami mentare, la care a fost ascultat vor examina diferite probleme deveni necesare.
comunismului, care işi croiesc drum raportul secretarului general al printre care problema princi Problema compensaţiilor şi
Există două căi în politica externă Inlăturînd orice obstacole. Noi nu im tăţi care se vor abate asupra popoa Consiliului uniunii interparla piilor de dezvoltare a activită Canalul va fi exploatat şi a pretenţiilor în legătură cu
punem nimănui ideile noastre, noi nu relor. mentare, de Blonne. (Elveţia) ţii regionale în cadrul Uniunii administrat de administraţia naţionalizarea companiei gene
—calea realismului şi a păcii, şl ca ne gîndim să „exportăm” revoluţia în interparlamentare, problema re autonomă a Canalului de Suez rale a Canalului de Suez, in
Dl. Dulles încearcă să convingă că Schimbul instrumentelor fugiaţilor, a preturilor la ma creată de guvernul egiptean cazul cînd nu va fi rezolvată
lea aventurismului şi războiului. D-I S. U. A. sau în alte ţări, deoarece de ratificare în legătură terii prime, a libertăţii de infor la 26 iulie 1956. Guvernul e- de comun acord între părţile
aceasta contravine spiritului comu în cazul izbucnirii unui război, capita giptean aşteaptă cu încredere interesate, va fi supusă unui
Dulles urmează făţiş cea de-a doua nismului ştiinţific. Nu nouă, poporu cu acordul mare, etc. să colaboreze mai departe cu arbitraj în conformitate cu prac
lui sovietic şi celorlalte popoare care lismul va ieşi victorios. Oamenii so
cale. Dar a urma această cale in po am păşit pe calea construirii comu Se acordă o deosebită aten
nismului trebuie să ne fie teamă de vietici, şi nu numai oamenii sovietici,
litica externă — înseamnă a nu ţine ţie activităţii comisiei pentru
sînt profund convinşi de faptul că dacă reducerea înarmărilor.
seama de învăţămintele aspre ale is
între guvernele In legătură cu comportarea tica internaţională existentă.
toriei, care pedepseşte crunt pe oa U.R.S.S. şi Norvegiei diplomaţilor americani în Pakistan Litigiile sau divergenţele în
menii politici, ce nu vor să ţină seama
soarta ideilor noastre. Să fie 'îngri in ciuda voinţei popoarelor, forţele MOSCOVA (Agerpres). — CARACI (Agerpres). faţa comisiei invocînd imuni legătură cu convenţia de la
de voinţa de pace a popoarelor. joraţi pentru viitorul ideilor lor cei agresive ar reuşi să aprindă incendiul TASS transmite : Ziarul „Times of Caraci“ a Constantinopole din .1888 sau
care şl-au pierdut încrederea în viitor, unui nou război mondial, în focul lui anunţat că la 23 aprilie a fost tatea diplomatică. declaraţia de faţă vor fi rezol
După distrugerile colosale şi jertfele în viitorul regimului capitalist. Dom şi-ar găsi pieirea capitalismul cu siste La 24 aprilie a avut Ioc la ridicată pentru a cincea oară Un alt motiv care a provocat vate în conformitate cu Charta
uriaşe, aduse de omenire în urma ce nul Dulles nu este convins de forţa mul său de exploatare a omului de Moscova schimbul instrumen în Adunarea Naţională a Pakis Organizaţiei Naţiunilor Unite.
către om, cu sistemul său de asuprir- telor de ratificare în legătură tanului problema comportării discuţii asupra purtării ameri
lor două războaie mondiale, popoarele ideilor pe care le apără, şi de aici de a sutelor şi sutelor de milioane de cu acordul între guvernele diplomaţilor americani în Pa canilor în Pakistan a fost un Guvernul egiptean face a-
urăsc războiul, fdeea coexistenţei paş curge politica de a impune altor po U.R.S.S. şi Norvegiei cu privi kistan. accident care a avut loc la Ca- ceastă declaraţie care confirmă
poare aşa-numitul „mod de viaţă a- re la frontiera maritimă între raci, cînd un american a căl condiţiile şi spiritul convenţiei
nice a statelor cu orînduiri sodal- aceste două ţări în fiordul Va- Hildred, ambasadorul S.U.A. în cat cu maşina un locuitor şi de la Constantinopole de la
merican", de aici decurge dorinţa ..de oameni din ţările coloniale şi depen ranger. Acest acord a fost Pakistan, a fost chemat de că nu s-a prezentat în fata tribu 1888 şi se află în deplină con
economlce diferite devine tot mai semnat la Oslo la 15 februarie tre Comisia pentru privilegii a nalului invocînd „imunitatea formitate cu acestea, ca expre
a exporta capitalismul" în ţările care dente de către o clică de rechini im 1957, iar apoi a fost ratificai de Adunării Naţionale din Pakis diplomatică“, deşi el nu era un sie a dorinţei şi hotărîrii sale de
populară. Ea devine o necesitate vi au rupt pentru totdeauna cu rîndu- perialişti. Prezidiul Sovietului Suprem al tan. Comisia îl acuză pe Hil diplomat. Acest caz a provocat a da posibilitate Canalului de
U.R.S.S. şi de prinţul moştenitor dred de faptul că luînd cuvîn- indignarea opiniei publice. De Suez să fie o cale de apă e-
tală şi un principiu călăuzitor în ac iclilr. capitaliste. De aici decurge şi DISCURSUL SECRETARULUI DE regent al Norvegiei. La 24 a- tul la Kvetta a încălcat reguli putatul Miam Mumtaz Daula- ficace şi satisfăcătoare, care
tendinţa dr a frîna avîntul mişcării STAT AL S.U.A. CONSTITUIE UN prilie acordul a intrat în vi le cu privire Ia privilegiile pe tana condamnînd comportarea leagă ţările de pe glob şi care
ţiunile milioanelor de oameni din în de eliberare naţională, de a submina NOU AVERTISMENT CA ESTE NE goare. care le au membrii Parlamen americanilor a spus: „mîine va serveşte cauzei păcii şi înflori
treaga lume. independenţa ţărilor care s-au eliberat VOIE DE VIGILENŢĂ IN FAŢA veni un american, va strica ur rii. Dat fiind că această decla
din robia colonială şi care au păşit UNELTIRILOR DUŞMANILOR PĂ tului, jignind un deputat. Hil nele electorale şi va invoca din raţie cu obligaţiile pe care le
! Problema se pune în felul următor: pe calea dezvoltării independente. CII, DUŞMANILOR LIBERTĂŢII ŞI nou imunitatea diplomatică. Ar
INDEPENDENŢEI POPOARELOR. dred refuză să se prezinte în fi greşit să se creadă că după
„Doctrina Dulles-Eisenhower" nu
—————————_ _ _ _ _ ————•-- ————w un astfel de incident preşedin conţine reprezintă un document
tele F.isenhower îsi va da de internaţional ea va fi transmisă
La Şipka Prin munţii şi văile Bulgariei Reţine atenţia faptul că nu nu misia, aşa cum s-a întîmplat cu spre păstrare Secretariatului
mai la Tîrnovo, ci şi în alte primul ministru iranian Ala. în O.N.U. şi va fi înregistrată de
Din Kazanlîk se vede bine De la Şipka se poate ajunge De-a lungul rîului parcă deasupra pavajelor. Aşa oraşe bulgare au fost desfiin urma asasinării în Iran a trei acesta.
regiunea istorică Şipka, unde ţate închisorile. Intr-adevăr, americani“.
cu circa 80 de ani în urmă după eliberarea Bulgariei de
s-au dat luptele crîncene din la vîrful Stoletov, unde se înal Iantra este oraşul Tîrnovo. Linele sub jugul germano-fascist, cri
războiul de eliberare. Această ţă un monument majestuos ri străzi sînt atît de înguste in minalitatea a scăzut simţitor
regiune a fost cîntată de nume dicat în cinstea libertăţii. El In drumul de la Şipka la cit ţi se pare că persoane a- în oraşele şi satele ţării. 29 şl 30 APRILIE
roşi poeţi, printre care şi Ivan este executat din beton armat Tîrnovo este situat vechiul oraş flate pe balcoane opuse îşi pot Aici sînt multe locuri legate
Vazov, poet naţional al Bul şi căptuşit cu piatră. înălţi Gabrovo. El se întinde formînd sirînge mîinile. SPECTACOLE CI NEMATOGRAFICE
gariei. mea monumentului este de cir o fîşie de mai mulţi kilometri de prezenţa trupelor ruse în
ca 40 metri. Deasupra intrării de-a lungul rîului Iantra. Stră Seara, de pe pod se poale perioada războiului de elibera DEVA Cînd vine furtuna; ALBA lor: LO NEA: Sub ju g ; ORASTIE:
Spre Şipka ajungi pe o şo este aşezat un leu de bronz. zile oraşului se întind şi pe admira un tablou feeric. Mii de re din 1877—1878. Pe atunci IULIA : Voci de primăvară ; APOLDU Doî căpitani; PETROŞANI : Miste
sea bine amenajată, străjuită Monumentul a fost transfor malurile rîuleţelor Nakiciarpa lumini se reflectă în apele Ian- aici îşi avea sediul cartierul DE SUS : Poteci prim ejdioase; BARU rele celor două O ceane; SEBEŞ :
de copaci. La dreapta şi la mat în muzeu. şi Sinkeviţa — afluenţi ai Ian- trei şi se pare că pe fundul general al generalului rus MARE : Curg apele tulburi; BRAD : Primul eşalon: T E IU Ş : Soarta tobo
stingă şoselei se întind şesuri. trei. rîului se înalţă un al doilea o- Gurko; iar în 1944 aici era ins Mai presus de dragoste; HAŢEG : şarului ;ZLATNA : Volniţa ; HUNE
In apropiere de monument raş. talat cartierul general al ma
Satul Şipka este situat la este situat vestitul ,,Cuib de NOTE DE DRUM reşalului Tolbuhin. In grădina Nufărul roşu; IL IA : Cînlecul fluvii- DOARA : Kutuzov.
poalele şi pe pantele u- vulturi”. In timpul războiului Locuitorii din Tîrnovo iubesc publică „Tolbuhin” din Tîrno
nui munte. Pe o scară DIN ŢĂRILE DE oraşul, au o atitudine plină de vo s-a ridicat un bust al ves SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
de piatră ajungi într-un parc de eliberare din 1877— 1878 grijă faţă de monumentele stră titului comandant de oşti so
frumos,' unde este ridicat un DEMOCRAŢIE vechi. In muzeul de etnografie vietic. Luni 29 aprilie 1957. Programul I : uşoară; 15,05 Răsună cîntecul şi jo
mausoleu — monument în aici se adăposteau puşcaşi ruşi 6.00 Muzică uşoară; 6,25 Jocuri
cinstea eroilor de la Şipka. A- POPULARĂ regională al oraşului se păs In ultimii 10 ani, în vechea populare rom îneşti; 7,35 Melodii popu cul pe întinsul patriei; 15,50 Muzică
cesta este un remarcabil mo şi bulgari care îşi concentrau trează documente care dezvă capitală bulgară, care este as lare; 8,30 Muzică; 10,35 Muzică uşoară romînească ; 18,35 Program de
del al artei arhitectonice ruse. Aici se văd pretutindeni ele luie istoria oraşului. tăzi centrul administrativ al uşoară; 13,05 Muzică populară ro- muzică populară ; 19,10 Muzică uşoa
El a fost construit. în stilul bi focul asupra inamicului. mente ale noului. S-au ridicat regiunii Tîrnovo s-au produs m înească; 14,00 Muzică uşoară ro- ră ; 20,00 Concert de estradă; 21.00
sericilor ruse din secolul al De pe vîrful Stoletov se case de locuit, şcoli, spitale, La Tîrnovo s-au păstrat nu schimbări considerabile. In a- mînească ; 14,05 Cîntă Mircca Bu- Concert de muzică populară; 22,30
XVII-lea. Mausoleul are 17 clo sanatorii şi alte clădiri. Ve meroase clădiri legate de eve cest oraş se construiesc locuin Muzică din operele rom îneşli; 23,00
pote, din care cel mai mare deschide o panoramă uimi chile întreprinderi semimeşte- nimente de seamă din viaţa ţe, instituţii social-culturale. c iu ; 18,15 Concert de estradă; 19,10 Din muzica popoarelor; 23, 35 Citite-
cintăreşte aproape 12.000 kg. şugăreşti au fost reconstruite Bulgariei. Intr-o casă veche din Sînt în curs de construcţie clă Melodii populare romîneşti; 19,55 ce. Programul I I ; 14,03 Muzică uşoa
In septembrie 1923 sunetele a- toare asupra şesului Ka şi înzestrate cu tehnică nouă. acest oraş se adăpostea cîndva dirile unei biblioteci şi muzeu Noapte bună copii ¦ 20,55 Muzică ră romînească; 14,40 Cîn1' —enia
cestui clopot au vestit începe zanlîk. Se văd bine Skobelevo, Sau construit un combinat tex tipografia unde se tipărea zia lui popular, ale şcolilor medii
rea răscoalei populare împotri til, uzine de scule, maşini-unel- rul „Rabotnik” — primul or tehnice de construcţii şi eco uşoară; 23,30 Muzică uşoară. Pro Frunză; 15,00 Muzică uşoară; 15,15
va reacţiunii negre, iar la 9 Gurkovo şi alte localităţi unde te şi o întreprindere a meta gan al Partidului social-demo nomie. Se construieşte un pa gramul II : 14,45 Cînlece de 1 M ai; Muzică ; 18,10 Hai să întindem hora ;
septembrie 1944 ele au anunţat crat din Bulgaria. Oraşul a fost lat al culturii. S-au reconstruit 16,45 Melodii de muzică uşoară; 18,25 Muzică uşoară romînească ; 20,03
victoria poporului bulgar care s-au dat luptele pentru elibe şi extins numeroase întreprin 19,15 Teatru la microfon „Mama” de Din cele mai cunoscute melodii popu
vizitat în repetate rînduri de lare romîneşti; 21,05 Muzică uşoară
rarea Bulgariei. De pe acest Vasilevski, organizatorul luptei Maxim Gorkî; 21,05 Muzică uşoară rom înească; 22,00 Muzică populară
poporului bulgar împotriva co de Ion V asilescu: 22,35 Muzică romînească; 23,15 — 24,00 Concert
vîrf observi apele argintii ale uşoară; 22,45 Muzică populară romî-
lacului de acumulare „Gheor-
ghi Dimitrov”, se văd canalele
scuturase jugul monarho-fas- de irigaţie. Pe drumuri circulă lurgiei prelucrătoare. Poporul tropitorilor turci. Turcii au de deri de stat — fabrica de mo nească interpretată Ia acordeon de de noapte.
cist. Recent s-au început lucră autovehicule şi vehicule cu eliberat trezeşte la viaţă şi ţinut un timp anumit pe mare bilă, fabrica textilă şi altele. In Sile Ungureanu; 23,1.5 Muzică corală Buletine de ştiri: 5,30; 7,00; 8,15;
tracţiune animală. In partea o- transformă acest vechi oraş. le patriot în închisoarea din dustria locală cunoaşte o lar romînească.
rile de reparaţie şi restaurare pusă se înalţă culmile munţi Tîrnovo. Astăzi clădirea aces gă dezvoltare. Ea produce în 11,00; 13,00: 15,00; 17,00; 19,00:
^ a mausoleului.. In momentul de Pe stînci abrupte sînt înghe tei închisori a fost transfor călţăminte, confecţii, tricotaje Marţi 30 aprilie 1957. Programul I : 22,00 ; 23,52 (programul I) — 14,00;
t faţă el este înconjurat de suite case cu acoperişuri încli 6,25 Muzică uşoară; 8,30 Muzică ;
schele. lor. nate şi balcoane care: atîrnă mată dîndu-i-se altă destinaţie. şi alte articole. 10.00 Din muzica popoarelor; 10,30 16,00; 18.00; 20,00 ; 21,0 0 ; 23,00 ;
La microfon Rodica; 11,03 Muzică (programul II).
Redacţia şl administraţia ziarului şir. 6 Marile nr. 9, Telejon: 188—189. Jaxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie, 1949 — Tiparul Întreprinderea Poligraj ică „1 Mai" — DEVA.
