Page 92 - 1957-04

Pagt 2 DRUMUL. SO C IA LISM U LU I Nf. 741

«BÍSWi'í.'.ClrfrtCtXI I

în f r ă ţ iţ i rpi 'titr e eei ee a iiq .u tă Voci de primăvară...

în m a re a familie PÎINEÂ POPORULUI « Am trecut, tiu de mult, pe lu mai de mult melodia şi am fre­
centrul local de radioficare. Am donat-o şi eu de multe o ri:
— Nu cu prea inuiţi ani în urmă, să-nvie trecutul} să seamene din nou să-şi realizeze planul înainte de cunoscut aici pe cei mai micuţi
termen. Acest lucru ne-a deter­ prieteni ai condeiului de la şcoa­ „Cîntaţi mineri, cîntaţi cu
pe timpurile cînd sbăpîneau moşie- vrajba naţională. Există într-adevăr minat să-l numim şef de bri­ la medie mixtă nr. 2 din Deva, ţara-ntreagă !
gadă, la brigada în oare a lucrat care, în întîmpinarea zilei de
rii şi capitaliştii, noi saşii ne uitam dsenietiea elemente — ce-i drept oa tractorist. Toţi mecanizatorii 1 Mai, au înjghebat o emisiune „Frumoasă-i viaţa şi ni-i
noştrii sînt hotărîti să lucreze literară în faţa microfonului.- îm ­ dragă“...-
chiorîş la romîni şi la fel se Uitau puţine la număr — şi acestea nu cu eforturi sporite, în aşa fel purpuraţi de emoţie, treceau
şi romînii la noi. /l-ţa era moda pe sîiit altcineva decît chiaburii, foştii ca în cinstea zilei de 1 Mai să rînd pe rînd să-şi gîngurească Mă ghidesc la alte primăveri
poată raporta paf Udului că şi-au cele dintîi visuri de aur rostuite pe care le-am apucai. Erau pri­
atunci, săli mai bine p is aşa le con- comercianţi, bogătanii de tot soiul, realizat sarcina de plan din cu migală în versuri sau în măveri triste, cernite de negura
campania de primăvară. proză. amărăciunilor. Am cunoscut pri­
venea bogătanilor, ca noi, cei ce le fie ei romîni saU saşi. Ei slut con- măveri in care erau ucişi cu
Aşa am cunoscut pentru îri- gloanţe luptătorii pentru liberta­
munceam pămifttill, să ne duşmănim sideraţt însă de către ţăranii muri- tîid oară pe micuţa Tubi din te, cind ,,fortăreţe zburătoare"

pentru ca ei să de poată stăpîni mai cilori gunoiul satului, un gunoi coil-

birîe. taminat cu boala şovinismului, a na-

Aceste cuvinte le-am auzit zilele ţlonalismuliil. Oamenii cinstiţi îi oco-

trecute din gura tovarăşului Martin ^esc> “ privesc cu ură. fi

Rotii din comilnd Midrciirea. Dar Ţi-i mat mare dragul să priveşti fi

nu numai el povesteşte despre vraf- acum ţăranii muncitori din Miercurea 320,000... clasa l-a, o fetiţă cu ochi adinei semănau cu dărnicie moartea.

ba care era semănată în trecut de cum se înţeleg de bin e/ La căminul că ncsfîrşittil cerului şi gura ca Iţi mai aminteşti de acele pri­

către exploatatori într)e romîni şi cultural se organizează petreceri. Ma­ O cifră oare luată singură, nu o petală de trandafir, din care măveri, tovarăşe, prietene ?

saşi. Nicotae Cacoveanu, un om scund zică cîntă strbe şi haţegane, valsuri spune nimic. Dar pentru munci­ vorba se strecoară ca un firicel Şi iată că ni-i dat să trăim o
primăvară adevărată, o primă­
şi cu părul pe jumătate cărunţit, po- şt dansuri germane. Saşii joacă torii de la gospodăria agricolă de argint. Aşa am cunoscut pe

vesteşte că nu erau nare cazurile cu romîncele şi săsoaicele cu romî- de stat din Apoldu de Sus, spu­ rotofeiul Nicuşor, pe David, pe vară în care micuţa Tubi învaţă

cînd un sas mergea pe trotuar şi din nil. Joacă împreună atît hore sau ne mult. 640.000 de coarde de Viorica cea sprinţară ca un ied, să scrie literatură, in care mi­

S faţă-i venea un romîn, ţn loc să se haţegane, cit şi valsurile germane. Tractoristul Ion Florea de Ia S.M.T. Miercurea, ajutat de colecti­ port-altoi şi altoi au trecut prin sau pe Loţi, colegi de clasă cu nerii de la Aninoasa îşi chită
A salute, să se întrebe de sănătate, ori Pe străzi ,flăcăii romîni se plimbă viştii Simion Luca şi Matei Hitter din G.A.C. Sebeş, însămînţează porumb.
mîinile lor îndemînatioe pînă au Tubi. Tot aici am cunoscut şi bucuriile şi năzuinţele, în care
romînul, ort saSul traversau repede cu săsoaice şi saşii cu romlnce. In
ajuns să dea 320.000 viţe altoi­ pe ceilalţi ,!prieteni ai condeiu­ oţelarii de la Hunedoara şi-au

strada, pentru a nu se îniîlni faţă sat domneşte buna înţelegere, fră- Colectivişti fruntaşi Gît ai bate-n palme, pe tarlaua te, care au fost puse la forjat lui" mai mari, din clasa III-a: făcut o formaţie de estradă. Şi
în faţă. Cit despre petreceri, excursii ţia. ce se află la marginea oraşului
Cînd s-a hotărît să se îmsă- Sebeş, în stînga şoselei ce duce în primăvara acestui an. Delia, Puşa, Bebe... parcă numai aceste flori ale su­
ft< mînteze numai sămîntă de po­ la Sibiu, semănătoarea trasă de
sau alte distracţii comune, nu putea Gospodăria colectivă i-a unit şi mai fi. rumb hibrid pe întreaga supra­ tractor şi încă alte trei semă­ Munca lor nu va fi în zadar. Era primăvară. Peste tot ora­ fletului au înflorit pe plaiurile
â faţă planificată, colectiviştii din nători trase de cai, conduse de regiunii Hunedoara ? Versurile
<3 fi nici vorbă. Saşii avectu locul lor mU[( pe romînii şi saşii din Miercu- fi Sebeş s-au declarat foarte mul­ Gheorghe Ordean, Martin Şte­ Golurile din cele aproape 600 şul se revărsa gînguritul pri­
fi ţumiţi. De fapt, aveau de ce. fane şi Ion Sântei, au început să
•' de petrecere, iar romînii pe al lor. rea. Aceasta este socotită pe drept fi Anul trecut, de pe terenul însă- arunce boabele în rînduri drep­ hectare cultivate cu vie, vor fi chindeilor prin pîlniile difuzoa- Măriei Dragosin sau ale lui Cos-
te, la distante aproape egale.
Duminica şi în sărbători, saşii for- cuvînt o adevărată şcoală a priete- mîntat cu porumb hibrid, au re­ Semănatul a continuat toată ziua complectate la timp. Aceasta în­ relor. Iar cei care ascultau me­ tcl Ionescu, vocea caldă şi me­
coltat peste 6.000 kg. ştiuleti. iar seara au fost cu tatii mul­
mau grupurile lor, iar ronifnii pe ale niei şi a !raţiei. Aici muncesc înfră- ţumiţi. Colectiviştii că au însă- seamnă că peste 2—3 ani, pro­ sajul celor mai tineri făurari de lodioasă a lui Nica Margareta
La începutul lunii aprilie, to­ m-întat într-o singură zi peste
lor.- Nu discutau unii cu alţii. Satul ţilc jpo de familii de romîni şi saşi 20 ha. cu porumb, iar tractoris­ ducţia va fi mai mare şi deci e- frumuseţi, nu erau numai ma sau a lui Csibi Suzana, cinte-
tul era pregătit pentru a începe tul Ion Florea că a reuşit să
era împărţit în două labcpc cate Se jetu l lor comun este acelaşi: întări- însămîntatul porumbului. Colec­ însămînteze 4 ha. peste normă, conomia tării va dispune de can­ mele care-şi admiră odraslele, cele minerilor din Lupeni, dan­
tiviştii aşteptau doar să se rea­ — în deplin indu-şi totodată şi a n ­
duşmăneau reciproc. - rea puterii economice şi lărgirea ma- lizeze temperatura optimă în gajamentul luat. tităţi mai mari de struguri şi ci întreaga suflare a Devei, căci surile ţăranilor muncitori din
sol. Dar iată că într-o noapte a vin pentru consum.
De ce se întlmplau toate acestea ? rii lor familii, o viaţă mai bună. început să cadă o ploaie mărun­ Cifre grăitoare în fiecare suflet era atîta pri­ Lăpugiul de Sus, tulnicarele din
Avea de împărţit ceva ţăranul mun- Un colectivist bătrîn, de naţionalitate tă, care a ţinut mai multe zile.
citor romîn cu ţăranul muncitor sas? germană, spunea într-una din zile In rîndul colectiviştilor neliniş­ Liniile roşii trase în dreptul Ca toţi oamenii muncii din măvară, atîta tinereţe l . z . Bulzeştii de Sus, se împletesc
Nu aveau n im ici Poate necazurile, că munca în comun i-a unit atît de tea îşi făcea tot mai mult loc. fiecărui tractorist, pe graficul a-
dar pentru acestea nu s-ar fi duş- mult pe saşi şi romîni, Incit Seara fişat la sediul S.M.T.-ului din patria noastră, muncitorii gos­ v . . . « * < tf f « 6: S laolaltă cu minunatele voci de
mănit, căci erau sătui de ele şi unii cînd pleacă de la muncă le vine — O să întîrziem cu însă­ Miercurea, indică procentul de
şi alţii. Care a fost totuşi cauza? greu să se despartă unii de alţii. mîntatul, şi asta s-ar putea să realizare al planului din cam­ podăriei agricole de stat din A- Tot în una din zilele acestei primăvară ale zilelor noastre.
Aceasta era greu de înţeles pe atunci. j n colectivă s-au legat multe prie- ne aducă mari pagube, — spu­ pania de primăvară — pînă la poldu de Sus, întîinpină ziua de primăveri, mi-a fost dat să aud
Acum însă, o cunosc cu toţii. I-ati !enn trainice între romîni şi saşi. nea cîte Un colectivist mai în diată de 20 aprilie a.c. Am cilit 1 Mai cu realizări frumoase: cîntecele minerilor de la Aninoa- Cînd ciripesc rîndunelele şi to­
ajutat comuniştii să o vadă. Cornii- Vasile Barbu a devenit bun prieten vîrstă. Sînt semne că ploaia o cu atenjie mai multe cifre din 320.000 vite altoite, 67.359 go­ sa. N-am stat să notez fiecare
niştit le-au arătat cine sînt aceia care ca Andrei Schencker. Se ajută unul să tină mult şi porumbul hibrid dreptul lor, (100 la sută, 111 la luri complectate, 580 hectare vie tul cîntă şi în jurul tău, e semn
seamănă vrajba naţională şi ce ur- pe a//w/ /a orice, atît în colectivă, are nevoie de o perioadă de ve­ sută, 162 la sută, 174 la sută, legată, peste 400 hectare vie să­ bucată în parte din repertoriul
măresc ei. Şi atît saşii, cit şi romi- ca acasă. Martin Rotii este bri- getaţie mai lungă. Dacă vor că­ 214 la sută). M-am apucat să le pate, 2.700 pomi fructiferi plan­ corului, nici să-mi formulez ju­ că a venit primăvara. Cînd oa­
nil nu se feresc acum să vorbească Radier de cimp, iar Ion Cristea mem- dea şi brumele de toamnă devre­ notez pe fiecare, pentru a vedea taţi, 28.000 pomi stropiţi în pri­ decăţi de valoare asupra inter­
despre răul care l-a adus vrajba na- foţii în consiliul de conducere. Ei se me, atunci precis o să dăm greş cîti tractorişti şi-au realizat pla­ măvară, precum şi multe albele, pretării. Am trăit, alături de ar­ menii cîntă, joacă şi scriu ver­
ţională, mi se feresc să demaşte pe sfătuiesc zilnic împreună şi găsesc nul pînă la acea dată. Obser- sînt realizări cu care munci­ tiştii amatori, avîntul tinereţii
foştii bogătani Magdalena Dragomir, ceie ma( foune metode de organiza- cu el. vînd intenţia mea, tov. Ioan torii acestei gospodării se pot şi al bucuriei de a trăi. Cînd saţi prin care îşi exprimă bu­
Aşa discutau colectiviştii. în Vlad, directorul S.M.T.-ului m-a am auzit melodia „Cîntaţi mi­
întrerupt spunîndu-mi: „Avem neri", făurită de tînărul com­ curiile, nu e oare acesta un semn
acele zile cînd ploaia continua 14 tractorişti care şi-au realizat pozitor D. Croitorii din Petro­
să cadă cu încăpăţînare. Dar planul, iar alţi 16 mai au puţin. de netăgăduit că e primăvară în
iată că în.tr-o dimineaţă, razele Brigăzile a II.Le, a TV-ia;- a-V-a
'fi soarelui au străbătut printre şi a Vl-a, şi:a u realizat planul viaţa noastră ? »»
nori.Atît le-a trebuit colectiviş­
fi tilor. îndată au pus sămînta în Poţi oare să treci nepăsător
A căruţă şi au pornit la semănat prin aceste primăveri pe care le
V. cu trei semănători trase de cai
şi cu o semănătoare trasă de sărbătorim în fiecare an la 1
tractor. Mai. ? Răsputide-mi, prietene, to­

mîndri. şani, mi-arn simţit sufletul nă­ varăşe !
pădit de emoţie. Cunoşteam
Carol Schelner şi pe alţii care cău- rea muncii. Seara sau în sărbători, S. BLADA C. STELIAN

iau prin felurite metode rafinate să merg unul pe la altul pentru a se

învrăjbească pe romîni şi saşi. distra împreună. Cei mai vîrstnici po-

__ Moşierii şi chiaburii! Bogătanii, vestesc că în trecut nu s-au putut Armindenul

ei ne învăţau să ne duşmănim — vedea cazuri ca romînii şi saşii să Cînd flutură sus acest dra pel de pară
Slobod ca o pasăre măiastră,
spune plin de mlnie Martin Roih. se ajute între el atunci cînd îşi Nu simţi că-n suflet intră primăvară
Şi această zi. de-acum e ziua noastră ?...
Ştiau ei bine, atît bogătanii romîni construiau ceva. Acum nu se mai în-
A mai fost armindenu-nverzit
cit şi saşii că numai dacă ne în- timplă acest lucru. Colectiviştii Cons- Şi-şi punea pădurea gravă, strai,
Cîntecui noi nu l-am auzit.
vrăjbesc pe noi, cei ce le lucrăm pă- taniin Fulea şi Gherasim Fălămaş N-a fost pentru toti acelaşi mai !

mlntul, ne pot stăpîni. Păcat că nu şi-au construit de curînd case noi

ne-am dat seama mai de mult. Mihai Spiellopter, Mihai Schencker

Anii au trecut unul cîte unul Şi Şi °iţi colectivişti saşi le-au venit
odată cu ei a dispărut şi vrajba in ajutor. Acesta este doar un exern-

dintre romînii şi saşii din Miercu- plfl din multe altele de acest fel.

l .r.ea. Organizaţia de partid ii educă Ceva mai mult. Flăcăii romîni au

pe romîni şi saşi, în spiritul fră- :început să se căsătorească cu sa- — Să-i dăm zor, fraţilor! din campania de primăvară, în Cer vărgat, un cer de închisoare -V' 0
ţiei, a bunei înţelegeri, a internaţio- Pînă diseară să însămîntăm cel proporţie de 103 la sută—118 Se-ntindea ca o năframă ruptă,
nali’smului proletar. Ideia înfrăţirii, soaice, iar saşii cu romînce. Colec- fi puţin 15 hectare — spunea bri­ la sută. Tractoristul Constantin Pentru razele acestui soare
M isia Roih Kaii, s-a căsătorit nit de $ gadierul colectivei.

răspindită de comunişti, s-a inrădă- mult cu colectivistul romîn Gligor — Cît? ia întrebat din nou Lupulet din brigada a IlI-ia oare Au căzut tovarăşi dragi de luptă... ' >'-W ' ‘ ’y

Cinat adine in minţile ţăranilor mun- Ocner. La baza acestei căsătorii nil fi tractoristul Ioan Florea, oare se a luorat în permanentă la gos­ Este-a noastră pentru totdeauna
podăria colectivă din Cîlnic Sărbătoarea calmă — a primăverii,
cttori romîni şi saşi din Miercurea, au stat interesele materiale - a- fi afla mai la o parte.- este fruntaşul staţiunii, cu o rea­ Multe vieţi poate-au plătit arvuna
lizare de 214 la sută. El este Şi-au gustat din fructele durerii.
Acum ei se înţeleg de minune. Pe cerea - ci o dragoste adevărată, o ' — 15 hectare. urmat de Ion Florea din brigada
— Atît o să însăminfez numai IV-a, oare lucrează la Sebeş, Nu-n zadar căzură ei atunci
stradă nu se mai feresc unii de alţii, dragoste sinceră, care le-a adus o cu 174 la sută şi Dan Dam ian Scufundaţi în umbră şi tăcere...
eu. din brigada V-a cu 162 la sută. Soare! Cît de darnic azi ti-arunci
Dimpotrivă, îşi strîng cu căldură căsnicie fericită, Peste toti imensa ta p u tere!
— Eu nu mă suoăr, dar vezi

miinile cînd se întîlnesc, discută înfrăţiţi în marea lor familie — să faci lucru de calitate, aşa

prieteneşte, se invită politicos unii gospodăria colectivă, romînii şt cum ne-ai obişnuit — i-a răs­

pe alţii la un pahar de vin. Satul saşii din Miercurea muncesc cu în- fi puns brigadierul,

nu mai e despărţit în două tabere credere în viitor. Ei păşesc cu în- fi — Nici o grijă, să repartizaţi Tractoristul Ilie Luca din briga­ Cind văd pornind pădurea de placarde
da Vil-a, care şi-a realizat pla­ Văzduhul, ştiu, de cîntec va fi plin,
potrivnice una alteia. El seamănă cu credere pe drumul cel bun, pe dru- fi la semănătoare oameni price­ nul în proporţie de 111 la sută, Şi voi citi în roşul din stindarde
este un mecanizator priceput, Un cer de mai şi liber şi senin.
o adevărată familie de oameni care mul frăţiei, pe drumul socialismului. | puţi, că totul va merge bine. harnic şi conştiincios. Deşi a
luorat mai mult pe terenurile ANA ŞOIT
se înţeleg ca fraţii Dar nu s-ar putea Şi nici o forţă nu va fi în stare să-i S-au oferit mai mulţi, dar bri­

â spune că-n Miercurea nu mai există abată de pe acest drum. gadierul i-a ales pe Simion Luca Sus: Echipa de dansuri a cooperatorilor din Haţeg.
Jos : Corul căminului cultural din Bre tea Mureşană.
Ijs şi din aceia care-ncearcă zadarnic T. MARIAN şi Matei Hitter — colectivişti de

nădejde. ţăranilor individuali, a reuşit

Ce prevede H ilărta Consiliului de Miniştri sau 20 tone porumb, beneficiază de un deplinirea şi depăşirea planului de a- In ceea ce priveşte arvuna pentru perativelor de consum în cadrul că­
guprivire la regimul cvutractărilvr de cereale spor de 10 la sută peste preţul pre­ chiziţii, întărirea şi consolidarea coo­ producătorii individuali şi membrii gos­ rora se va discuta hotărîrea cu pri­
văzut în contract. perativei. podăriilor agricole colective, coopera­ vire la regimul contractărilor de ce­
Plenara C.C. al P.M.R. din decem­ muncitoare, la sprijinul primit din în schimb, îngrăşăminte chimice şi tivele agricole de producţie şi întovă­ reale şi se vor încheia chiar contrac­
insecto-fungicide la preţ de stat, care Contractele de vînzare a cerealelor Termenul de încheiere răşirile agricole .aceasta va fi acor­ te. Totodată se vor desfăşura şi adu­
brie T956, urmînd indicaţiile celui partea partidului şi guvernului. au un mare rol în sporirea produc­ pot fi încheiate cu cooperaţia de con­ a contractelor dată chiar de unităţile contractante. nări generale în cadrul gospodăriilor
ţiei de cereale şi deci a veniturilor sum de către fiecare membru al unei şi avantajele Arvuna — cîte 40 lei pentru fiecare agricole colective şi întovărăşirilor a-
de-al IT-lCa Congres al P. M. R., a Sistemul de contractări şi achiziţii gospodăriilor. gospodării agricole colective, al unei pentru contractanţi 100 kg. grîu-secară şi cîte 30 lei pen­ gricole cu care ocazie se vor discuta
Hotărît, în scopul unei mai mari coin­ de cereale şi alte produse agricole cooperative agricole de producţie sau tru fiecare 100 kg. porumb — va fî pe larg prevederile acestor hotărîri.
teresări a ţărănimii muncitoare în spo­ are în aceste condiţii o importanţă Numai prin procurarea seminţelor al unei întovărăşiri agricole (pentru Contractele pot fi încheiate în tot acordată în două tranşe e g a le : pri­
de porumb hibrid, de exemplu — din disponibilul personal de cereale), pre­ timpul anului, dar cel mai tîrziu cu ma la încheierea contractului, a doua Acestor adunări, ca şi întregii acti­
rirea producţiei agricole la hectar, deosebită. Contractările şi achiziţiile care statul nostru şi-a asigurat o cum şi de către orice producător a- 30 zile înainte de recoltare. Este în înainte de recoltare. vităţi legate de contractările de cereale,
desfiinţarea cotelor obligatorii la ma stimulează interesul producătorilor a- mare cantitate din producţia proprie gricol individual. Fiecare dintre a- interesul ţărănimii însă, ca să în­ este necesar să li se acorde o d eose-,
jofitatea produselor agricole şi tre­ gricoli în obţinerea unei producţii din şi din import — producătorii con ceştia poate încheia contracte dacă vin­ chei: cît mai devreme — încă de pe Produsele contractate sînt plătite la bltă atenţie de către comitetele exe­
cerea la noi relaţii de schimb între tractanţi vor reuşi să mărească în de statului cel puţin 200 kg. grîu-se- acum — contractele de vînzare a ce­ predare. Pentru transportul produse­ cutive ale sfaturilor populare regionale,
Oraş şi sat, relaţii pe baze comerciale. ce în ce măi mari şi în special a pro­ proporţii considerabile producţia de. po­ cară, sau 200 kg. orzoaică, sau 200 kg. realelor, pentru a folosi din timp a- lor la baza de recepţie — care este o raionale şi comunale, care au dato­
ducţiei marfă. Este clar în mintea rumb la hectar. Interesul fiecărui pro­ floarea soarelui, sau 300 kg. porumb. vantajele acordate şi a-şi organiza în obligaţie a producătorilor — aceştia ria să sprijine acţiunea contractărilor
Aceasta înseamnă că producătorii fiecărui ţăran muncitor faptul că .cu ducător agricol este să obţină o re­ mod temeinic treburile gospodăriei. primesc în plus 0,07 lei pentru fiecare de cereale.
colta cît mai' bogată ¦’şi lsă vîndă ’cît Pentru a veni în sprijinul ţărănimii, kg. de cereale.
sînt liberi să-şi desfacă prisosul de cît vor fi mai mari cantităţile de mai multe - cereale, folosind cel . mai, statul acordă avantaje stimulatorii spe­ Merită subliniat faptul că producă­ Popularizarea prin toate mijloacele
produse cum cred de cuviinţă : fie să produse agricole vîndule statului cu avantajos mod de vînzire, care este ciale celor care se asociază pentru a torii care vor preda cantităţi impor­ Pe lîngă contractele cu preţ ferm, — afişarea textului hotărîrii şi a tu­
încheierea contractului cu statul sau încheia contract de vînzare a cerea­ tante de cereale prin contract vor ale căror condiţii au fost arătate, pro­ turor materialelor legate de acitsta,
contracteze vînzarea produselor că­ atît mai ridicat va fi nivelul său de cu cooperaţia de consum. Procedînd lelor. 'Asocierea este foarte conve­ primi distincţiuni şi premii în unelte ducătorii pot încheia la libera lor a condiţiilor de contractare, convor­
tre organizaţiile de stat sau coopera­ trai, va creşte avutul gospodăriei astfel, fiecare producător agricol va nabilă deoarece cei, care se asociază agricole. alegere şi astfel de contract, prevă- birile pe circumscripţii electorale, dis­
tiste, fie să le vîndă acestora în ca­ obţine venituri însemnate, îşi. va îm­ primesc un spor dc 10 la sută peste zînd ca preţ de contractare preţul de cuţiile şi conferinţele la căminele cul­
dru! achiziţiilor, fie să Ie desfacă di­ sale, se va ridica nivelul de trai al bunătăţi propriile sale condiţii de preţurile stabilite, .în caz că vînd prin Am arătat mai sus că producătorii achiziţii practicat la data predării, plus turale, articolele publicate la ga/vtele
tuturor oamenilor muncii. trai, şi totodată va contribui la îmbu­ contract cel puţin 30 tone grîu-seca- încheie contract pentru un preţ ferm, anumite sporuri. Aplicarea în tocmai a de stradă şi în presa locală etc. -—
rect pe piaţă. nătăţirea condiţiilor dc aprovizionare ră, orzoaică şi floarea soarelui la un pe care îl primesc indiferent de fluc­ prevederilor hotărîrii guvernului cere a hotărîrii cu privire la regimul con­
Colectiviştii, membrii cooperativelor Consiliul de AAiniştri al R.P.R. a re­ a oamenilor muncii dc la oraşe. , loc, sau 30, tone,porumb. tuaţiile pieţii, chiar dacă preţul pe conştiinciozitate, muncă intensă, spirit tractărilor de cereale, trebuie îmbinată
glementat printr-o hotărîre apărută re­ piaţă sau cel de achiziţii este mai de răspundere din partea tuturor or­ cu o temeinică muncă organizatorică
agricole de producţie, ai întovărăşirilor cent regimul de contractare a cerea­ Cine poate încheia Cum se pot asocia producătorii ? mic în momentul predării cerealelor ganelor locale — şi, în primul rînd pentru buna desfăşurare a adunărilor
contracte şi în ce condiţii Consiliile de conducere ale coopera­ decît preţul prevăzut în contract. din partea comitetelor executive ale obşteşti, a operaţiilor de încheiere ă
agricole, ţăranii cu gospodării indi­ lelor. ţiei d c . consum trebuie să fie iniţia­ sfaturilor populare, care răspund de contractelor etc.
viduale au primit cu multă bucurie Principala prevedere a hotărîrii este Pot încheia contracte de vînzan torii unor asemenea asociaţii care a- La aceasta se adaugă avantajele bunul mers al contractărilor.
această hotărîre menită să contribuie a cerealelor cu întreprinderile '•otner- duc. mari avantaje producătorilor. A- sus arătate cum ar fi primirea cu pre­ Deputaţii sfaturilor populare ca şi
aceea prin care se asigură contrac­ ciale „Recolta“ din subordinea sfa­ ceştia se pot asocia pe bază de în­ cădere a seminţelor selecţionate în O mare răspundere în intensifica­ membrii consiliilor de conducere ale
turilor populare, gospodăriile agricole ţelegere, în grupuri mai mari sau mai schimb şi livrarea cu preţ de stat a rea schimbului între oraş şi sat revine cooperativelor au datoria să însufle­
iritr-o mare măsură la ridicarea nive tanţilor preţuri ferme, stabile, adică colective, cooperativele agricole de m ici; se poate asocia obştea întrea­ îngrăşămintelor chimice şi insecto- fun­ cooperaţiei de consum începînd de la ţească activitatea legată de contrac­
Iubii lor de (rai. După apariţia docu­ preţuri pe care statul le garantează producţie, întovărăşirile agricole, mem­ gă a satului pentru a contracta în co­ gicidelor. Centrocoop, uriiumTe regionale, uniu­ tările de cereale atît prin munca de
mentelor plenarei, în numeroase adunări şi le plăteşte chiar dacă în momentul mun şi a obţine astfel majorare dc nile raionale şi pînă la cooperativa lămurire de la om la om şi în ca­
săteşti, ţăranii muncitori s-au anga­ predării produselor preţurile pieţii vor brii acestora, precum şi producătorii preţuri. Cei ce s-au asociat se bucură Deosebit dc important este faptul sătească — veriga de bază în realiza­ drul tuturor adunărilor, cît şi prin
că producătorilor contractanţi li se rea schimbului de mărfuri cu ţărăni­ exemplul personal.
jat să vîndă statului însemnate can­ fi mai scăzute. individuali, in caz că acestea încheie de sporul de preţ, oricare ar fi can­ vor acorda credite d e . producţie şi ar­ mea — toate unităţile cooperaţiei, ca­
vune. drele, activiştii din acest sector sînt Succesul muncii de contractare a ce­
tităţi de cereale şi alte produse a- In momentul contractării deci, pro­ contract pentru vînzarea unei canti­ titatea vîndută de fiecare dintre e i ; chemaţi să desfăşoare toată pricepe­ realelor va însemna încă un pas pe li­
Creditele de producţie vor fi pri­ rea lor comercială, folosind impor­ nia traducerii în viaţă a sarcinilor
gricole. Ţărănimea înţelege tot mai ducătorul agricol ştie precis cît va tăţi de ccl puţin 20 tone grîu-sLcară, se înţelege însă că sporul — şi deci mite de către gospodăriile agricole co­ tantele avantaje acordate prin hotărîre plenarei C.C. al P.M.R. din decem­
lective, cooperativele agricole de pro­ brie 1956, va duce la Intensificarea
bine importanţa mare pe care o arc primi pentru cerealele pe care le vin­ orzoaica şi floarea soarelui la un loc, şi cîştigul fiecărui asociat — va fi ducţie şi întovărăşirile agricole prin — astfel îneît contractările să ia un
in noile relaţii dintre oraş şi sat vin­ de statului, poate să-şi facă toate so­ Banca Agricolă în momentul încheie­ schimbului de mărfuri dintre oraş şi
derea către stat a produselor agri­ cotelile gospodăreşti, să-şi calculeze cu atît mai mare cu cît fiecare va rii contractului şi vor fi de cîte 50 lei avîrit cît mai mare.
cole.1 Dovada despre aceasta c faptul cheltuielile şi cîştigul pe’ care poate pentru fiecare 100 kg. grîu-secară şi sat, la ridicarea continuă a nivelului
îmbucurător al îndeplinirii de către cotita în mod sigur. vinde mai mult. cîte 40 lei pentru aceeaşi cantitate de Zilele acestea vor avea loc în în­
cooperaţia de consum a planului dc porumb. de trai al celor ce muncesc la oraşe
Statul oferă producătorilor agricoli Aceasta va duce şi la participarea treaga ţară adunările obşteşti ale coo­
achiziţii dc cereale şi alte produse a- şi sate.
gricole po primul trimestru în propor­ contractanţi, pc lîngă preţuri bune, mar largă a membrilor cooperatori la
ţie de 151 la sulă. F.ste şi acesta uiif
ferhie şi stabile, numeroase alte a- treburile cooperativei, va determina în­

răspuns cald, frăţesc, al ţărănimu vantaje cum ar fi âcorddfea Utlor cre­
muncitoare la ajutorul dat de clasa dite şi arvune, seminţe selecţionate