Page 93 - 1957-04

tgr. 741
a u t r o d n i c CE AM REALIZAT NOI
27 aprilie. O zi însorită de pri- l taşilor în producţie în întrece­
măvară. Peste tot, în Combina­ 6.705 tone fontă
tul siderurgic se aude un an­
samblu de zgomote provocat de 2.042 tone oţel
agregatele în funcţiune. Un. şu­
4.501 tone laminate schimbului condus de Gh. Am
ierat prelting se adăugă la acest
drăşescu sau Petre Constantin,
ansamblu. Un nou tren încărcat
cu metal a pornit spre cele mai
îndepărtate întreprinderi ale tă­ an să fie tot mai bun şi mai ief­ Iosif Andrut şi alţii. Alături de
rii. tin.
Otelul elaborat de ei a fost
Şi cu fiecare nou tren în­
cărcat cu metal, siderurgiştii
hunedoreni au înscris pagini de din ce în ce mai bun, rebutul
adevărată glorie în întrecerea reducîndit-se sub procentul ad­
pornită în cinstea zilei de 1 mis. Economiile realizate la ma­
Mai, Cifrele acestor realizări terii prime, combustibil etc., au
sînt grăitoare. dus la reducerea preţului de
cost. Bilanţul fiecărei luni de
Cei niai înalţi indici întrecere se solda cu rezultate
strălucite. In luna februarie s-au
Iu turul furnalului tir. 1 bri­ realizat economii în valoare de
852.324 lei în luna martie
gada cofidusă de Ioan Chiroşca,
un tînăr oacheş, bine făcut, trej
băluia de zor. Şarjele de fontă
erau descărcate conform grafi-
?Ului. Dar parcă totuşi, nu era
totul. Fiecare era convins că
poate realiza mai multă fontă,
Atunci s-a consultat şi cuJu m a -
liştii din brigăzile lui I. Bîldea şi
Avram Calda. Au cerut şi păre- 1.184.207 lei, iar în ri.umai 25
rea maiştrilor şi brigăzilor de la zile din luna aprilie 73.000
î1VnIcOăOrl'cOOarrec. T1'oAţtii Oaivmeoa1u1 11uînl s1innOg"iu1Fr
gînd: ce să facă pentru ca fur­ ]ei (după calculele operative),
nalul să dea mai multă fontă ? Dar nu numai cu aceste rea-
Răspunsul a fost găsit. Trebuie
mărit indicele de utilizare a vo­ Uzări întîmpină ojelarii mărea-
lumului util al -furnalului. ţ,a zj de 1 Mai. De la începutul
Iniţiativa celor de la furnalul anului şi pînă în ziua de 27 a-
nr. I a fost primită şi de cei­ prilie, ei au dat peste plan 2.042
lalţi furnalişti. A pornit astfel o tone oţel (întrecîndu-şi angaja-
întrecere pentru a realiza cei nientul luat de a da 2.000 tone),
mai înalţi indici de utilizare. elaborîndu-se 454 şarje rapide,
Ofelarii din. schimbul tineretului
Prim a'zi de întrecere a înre­ ns-au, s.tii-t«u. a„it. iîMn fruMnItera. vîvntItrr-aenceri1i
gistrat primul succes. In loc de
ridicarea cu 10 la sută a indi- cu cele 761 tone otel date peste nate. Locurile în întrecere au fost
celui, fată de media realizărilor plan şi 186 şarje rapide. Brigă-- ¦ocupate în ordine de laminatorii
pe 1956, s-a obţinut o medie de zile de otelari conduse de Aurel
12 la sută. Şi după acest prim Stanciu, Dumitru Şerban, Lu­
succes a urmat altele. Luna ia­
nuarie s-a încheiat cu o depăşi­ cian Pancu şi Ioan Miculic sînt de 1.913 tone, Petre Constantin
re a sarcinilor de plan cu 1.913 fruntaşe pe otelărie.
tone. In luna următoare pe gra­
ficul de producţie s-a înscris o
depăşire de plan cu 2.057 tone In faţa unui panou 1.177 tone. *
fontă. în ziua de 22 aprilie fur-
naliştii de la sectorul furnale
vechi’, şi-au realizat angajamen­
tul reînnoit, luat în cinstea zilei La intrarea în secţia lami­ întrecere siderurgiştii hunedoreni
d l Mai, de a da patriei peste noare, la intrarea şi ieşirea din întîmpină ziua de 1 Mai. Şi a-
prevederile planului 6.550 tone
fontă. schimb, muncitorii se opresc cî- ceste realizări nu se vor opri a-
Graficul producţiei arăta în teva minute în fata unui panou, ici, ele vor fi continuate de la o
ziua de 27 aprilie o depăşire a
producţiei la furnalele l, 2 şi 4, ESte VOrba de „Calendarul frun- zi la alta.
de la începutul anului, de 6.705
tone. In această întrecere furna- vorba cu un m iner pension.
liştii hunedoreni au obţinut cei
mai !nalţi indici de utilizare ai Cu vreo 60 de ani în urmă, în sa­
volumului util din- istoria fur­ tul Bîrcea Mică din raionul Hunedoa­
nalelor. ra, trăia o familie de jărani săraci,
familia Kiss. Ca mai toate familiile
O nouă victorie a otelarilor din această parte a locului, familia
Kiss, trudea de dimineaţă pînă seara
In ultimul timp devenise un pe bucăţica de pămînt, ca să aibă cu
lucru obişnuit ca atunci cînd se ce se hrăni. Cei 4 copii, doi băieţi
vorbea de otelari, de rezulta­ şi două fete, nu-şi puteau ajuta prea
tele lor în întrecere, să se spu­ mult părinţii. Francise, care avea
nă cîte tone de otel s-au dat numai 4 ani, nici măcar nu bănuia
peste plan şi cîte şarje rapide greutăţile prin care treceau. Dar cu-
au fost elaborate. De fiecare rînd, îşi dădu seama cît de crudă era
dată întrecerea înregistra succe­ soarta cu unii.. Tatăl s-a îmbolnăvit şi
se. Dar un lucru era totuşi ne­ cu toate datoriile ce le-a făcut la
gativ în munca otelarilor. Cali­ •bancă, ca să-şi, cumpere medicamente,
tatea, mai bine zis procentul de n-a- putut fi salvat. A murit. Au ră­
otel rebut admis era mereu de­ mas patru copii orfani. Şi pe deasu­
păşit, deci şi preţul de cost, de­ pra, banca la care împrumutase banii
seori, nu era realizat.
In acest an însă oînd reşitenii
au chemat la întrecere în cinstea
zilei de 1 Mai pe toti otelarii
din tară, hunedorenii au hotărît
că otelul elaborat de ei în acest
pentru medicamente, le-a luat singura gaţi să descoperim acel strat. Lucram şcoală. Cu toate că el muncea în mină, şi lâ şifonierul plin cu haine de-ale August Frolich, vicepreşedintele
bucată de pămînt pe care o aveau. De la o temperatură de 50—60 de grade. copilul lui, nu a fost primit în şooala lui şi de-ale soţiei, unele neîmbrăcate Camerei Laenderelor, Karl Ma- cu puternice aplauze.
atunci mulţi ani la număr în căsuţa
familiei Kiss a sălăşluit hîda sără­
cie. Micuţul Francise, împreună cu
fratele său, a început să bată pe la
porţile celor avuţi. Amîndoi au fost
slugi pe la chiaburi ca Şandor Kăra
şi Păli Nagy, iar mama lor împreu­
nă .cu sora mai mare, munceau şi
ele cu ziua pe la bogătaşi. Pînă la
vîrsta de 16 ani, Francise a slugărit.
Atunci, simţindu-se mâi în putere a
pornit împreună cu fratele său sV e
Hunedoara, la vechile uzine de fier,
unde astăzi se înalţă falnicul Combi­
nat siderurgic, mîndria industriei noas­
tre. Aci au muncit ca zilieri. Grea
le-a fost viaţa. Şi din ce în ce mai
grea. Odată cu înaintarea anilor,
? Furnaliştii hunedoreni aplicind
un complex de măsuri tehnico-orga­
nizatorice, au sporit indicele de utili­
zare a volumului util al furnalelor
cu 24,7 la sută, au realizat economii
AVRAM CELDA la preţul de cost în valoare de
prim furnalist Ia furnalul nrl 1 al 1.919.000 lei, au redus declasatele la
2,74 la sută şi au realizat o sporire
C. S? Hunedoara a productivităţii muncii de 9,76 la
sută faţă de plan.
ANDREI NAGY
mlriCr îrufîtâş ia sectorul II ir In noaptea de 24 spre 25 aprilie,
minerii de Ia Lonea au extras ulti­
rliina t.upeni mele tone de cărbune în contul anga­
jamentului de a da pînă la 1 Mai 5.000
tone cărbune peste plan. Ei au extras
peste angajament, în luna aprilie, 218
tone. Fruntaşe în întrecere s-au situat
brigăzile conduse de minerii Gheorghe
Burcin, Petru Pilea, Ştefan Ulric şi
Ioan Călin.
ir De curînd au intrat în funcţiu­
ne la Combinatul siderurgic Hune­
doara două noi subsecţil chimice în
cadrul uzinei cocsochimice. Este vorba
IOAN CRIŞAN I
fierar la Atelierele C.F.R. Simeria
decorat cu Ordinul Muncii clasa 11-a.
rea pornită în cinstea zilei de l
Mai“. Aici, aproape în fiecare zi — Convorbire cu tov. ing. DUMITRU PLĂ VICHEANU,
era scris un nou nume. Acela al
al laminatorului Gh.Mănăilă sau
nume, o cifră, arăta ce a reali­
zat schimbul sau muncitorul
respectiv în 8 ore de lucru.
Şi cum fiecare laminator nu
vroia să se lase mai prejos, în­
cepeau lucrul hotărîti să întrea­
că realizările înscrise de tovară­
şii săi de muncă.
Pe panou se înscriau noi cif­
re. S-au laminat 100 lingouri
într-un singur schimb. 120...125...
130... şi numărul lingourilor la­
minate creştea mereu, iar tonele
date peste plan se adăugau. In­
tre cele trei schimburi de lami-
natorl, conduse de prim-maistru
Gheorghe Andrăşe-scu, Petre
Constantin şi Iosif Trifu s-a
născut o întrecere dîrză pentru
cîştigarea primului loc în între­
cerea pornită, în întîmpinarea
zilei de l Mai. Rezultatele aces­
tei întreceri au fost din cele mai
bune. Pînă la 27 aprilie s-au
dat peste plan 4.501 tone lami­
din schimbul condus de Gheor­
ghe Andrăşescu, cu o depăşire
cu l .411 tone şi Iosif Trifu cu
Cu aceste realizări obţinute în
creştea şi exploatarea. Patronii deve­
neau tot mai hrăpăreţi. Apoi a venit
războiul din 1914. Au fost tîrîţi şi ei.
Francise, s-a întors în ţară abia prin
1920. lată-1 dar, la vîrsta de 23 de
ani, „fără nici-un căpătîi“, cum se
spunea celor care nu aveau vreo me­
serie, o situaţie oarecare. Trebuia
să-şi cîştige şi el pîinea. S-a dus în
Valea Jiului şi s-a angajat la mina
Lupeni. In acelaşi an s-a căsătorit.
In familia lui, aceeaşi sărăcie hîdă s-a
cuibărit de la început. 7 ani a lucrat
în mină pînă să ajungă miner.
„îmi amintesc de o întîmplare —
spune acum ,bătrînul Kiss, care a a-
tins vîrsta de 65 ani. In subteran, un
strat de cărbune mocnea. Nu-i trebuia
mult Să se aprindă. Şi noi eram obli­
In trei ore, abia dacă puteam încărca
un vagonet. Ne sufocam, dar n-aveam
încotro. Dacă nu lucram, eram daţi
afară. Şi salariul, viaţa — o mizerie.
Cînd ne săturam de mămăligă era
bine...“.
Prin astfel de greutăţi a trecut
Francise, sluga de odinioară. Avea
de-acum doi copii. Trebuia să mun­
cească ca să-i întreţină. Familia lui,
ca şi ale sutelor de mineri se zbatea
în neajunsuri. Minerii nu mâi puteau
răbda. Se adunau într-ascuns, discutau
ce să facă, cereau patronilor să le în­
lesnească traiul, dar în zadar. Aşa au
ajuns la greva din 1929, care a fost
IN C I N S T E A Z
B|B1||||||||| - !
M|
de subsecţiile sulfat de amoniu şi
debenzolare.
ir La Atelierele C.F.R. Simeria au
Intrat în funcţiune noi utilaje. Printre
acestea s în t: un compresor de 15 m.c., diferitelor întreprinderi şl secţii de pe loc de 4.000 cît se angajase, iar de la
un ştand de probat pompe de uns, 0
maşină de găurit Saboţi şi două trans­
portoare.
ir Mecanicii şi fochiştii depoului
Simeria au economisit 401 tone de
combustibil convenţional,
ir Minerii de la exploatarea car­
boniferă Ţebea au extras peste planul
mmm.
IOAN TOPL1CEANU
manevrant la secţia laminoare
a C. S. Hunecldara
.<^<!,•*L,<3,.<L¦
DRUMUL SOCIALISMULUI
în cansfea zile i de 1 M A I
şeful sectorului 4 de la mina Vulcan —
Cunoscut fiind faptul că sec­ de cît era planificat. Toate a- BERLIN 29 (de lia trimişii spe­ lui de Miniştri şi alţi membri'
torul 4 al tineretului de la mina
Vulcan a obţinut în cinstea zi­
lei de 1 Mai cele mai frumoase
rezultate pe bazinul carbonifer
al Văii Jiului, l-am rugat pe
tov. ing. Dumitru Plăvicheanu,
şeful acestui sector, să ne vor­
bească despre realizările colec­
tivului pe cure-1 conduce. Pu­
blicăm mai jos întrebările noas­
tre şi răspunsurile prim ite:
— Este îndeobşte cunoscut că
sectorul 4 este fruntaş pe bazin.
Ce ne puteti spune în această
privinjă ?
—• încă din primele zile ale a-
nului, colectivul sectorului nos­
tru, mobilizat de Hotărîrile Ple­
narei C.C. al P.M.R. din 27—
29 decembrie 1956, a pornit cu
elan să scoată din adîtteuri cît
mai mult cărbune peste plan.
De la bun început trebuie să
arăt că rezultatele obţinute au
întrecut pînă şi aşteptările noas­
tre. O dovedeşte faptul că între
1 ianuarie şi 25 aprilie a.c. am
extras cu circa 4.500 tone mai
mult cărbune decît prevedeau
sarcinile de plan. De asemenea
şi la pregătiri s-au dat 1.396
metri cubi peste plan.
Şi în ceea ce priveşte alţi in­
dici, am obţinut rezultate bune.
Aşa, de pildă, la preţul de cost
pe primul trimestru am avut o
economie de 186.358 iei, iar pro­
ductivitatea muncii, pe aceeaşi
perioadă, a crescut cu 61 kg.
cărbune pe cap de miner, fată
înăbuşită in sînge, unde şi Francise
Kiâs a fost martor.
Dar cîte nu se poate spune despre
acele zile, cînd minerii nu aveau voie
nici să se plimbe pe stradă în gru­
puri mai mari de 5, decum să se mai
întîlnească în adunări. Odată, de un
„1 Mai", în 19.35, mai mulţi mineri
au organizat prin ,(Sindicatul roşu“
Sărbătorirea acelei zile. S-au adunat
pe deal. Atunci, 12 mineri au fost a-
restaţi şi puşi în lanţuri.
Despre toate acestea îşi aduce a-
ininte pensionarul Francise Kiss, a-
cum, cînd vede marile pregătiri ce se
fac pentru- sărbătoarea internaţională
a oamenilor-muncii îşi mai aduce a-
minte şi despre greutăţile prin care
a trecut ca să-şi dea copilul la
de ucenici mineri din Lupeni, numai
pentru singurul motiv că era de na­
ţionalitate maghiară.
— „Toate au rămas de domeniul
trecutului".
Spunînd cuvintele acestea, bătrînul
Kiss, a început să-mi povestească des­
pre viaţa familiei lui, care a început
să înflorească odată cu alungarea pa­
tronilor.
Pînă şi acolo jos, în mină, d-a fă­
cut o mare schimbare — spune el.
Maşini noi, craţere,- ciocane pneuma­
tice, au luat locul tîînăcopului şi roa­
bei. Aerul din mină, de-acum era mai
uşor de respirat. Ventilatoarele elimi­
nau gazele. Iar minerii lucrau cu
drag. Şi munca lor, a fost din plin
E 1 MAI
...
de producţie 3.007 tone de cărbune,
depăşlndu-şi astfel angajamentul luat
în cinstea lui 1 Mai cu 1.357 tone.
ir Următoarele colective din cadrul
cuprinsul regiunii noastre au primit
steagul de fruntaşe pe ramură de pro­
ducţie : colectivul secţiei furnale a
uzinei „Victoria“ Călan, colectivul sec­
ţiei laminoare din cadrul Combinatului
siderurgic Hunedoara, întreprinderea
de produse refractare „Ceramica" Baru
Mare.
i r La uzina electrică din Gura Bar­
za a fost dat în exploatate cazanul
nr. 4, asigurîndu-se astfel întreprin­
derilor din regiune o cantitate mai
mare de energie electrică. (
La uzina cocsochiînică a Combina­
tului siderurgic Hunedoara a intrat
in funcţiune a doua baterie de cocs.
Prin darea ei în funcţiune se va asi­
gura o mal bună aprovizionare a
furnalelor cu cocs de producţie pro­
prie.
ir Minerii din bazinul carbonifer
al Văii Jiului au obţinut în cinstea
zilei de 1 Mai cele mai frumoase re­
zultate din ultimii ani. De pildă, în
cinstea acestei zile, ei au scos din
adincuri circa 20.000 de tone de căr­
bune peste plan. De la începutul anu­
lui şi pînă în prezent ei au extras a-
proape 24.000 tone de cărbune peste
plan.
Cele mai bune rezultate în între­
.«*¦ <3*-¦ <&¦
Recepţia oferită de am basadorul
oestea au fost posibile datorită
sprijinului primit din partea or­
ganizaţiei de partid, de U.T.M.,
a comitetului de secţie şi din
partea conducerii exploatării în
luarea celor mai indicate mă­
suri tehnico-organizatorice, pe
baza propunerilor, făcute în ca­
drul consfătuirilor de producţie.
— Vreţi să ne spuneţi acum
cîteva cuvinte despre brigăzile
care s-au evidenţiat în întrece­
re în cinstea zile! de 1 Mai ?
— Fireşte, toate brigăzile
s-ău remarcat în întrecere, dar
eu voi enumera doar Cîteva din­
tre ele.
Brigada de tineret a tovară­
şului Gheorghe Ivăşcan, oare
lucrează într-un abataj frontal
din stratul 15, a dat pe luna în
curs, pînă la 25 aprilie, aproa­
pe 400 tone cărbune peste plan,
fapt care a făcut ca, cîştigul lor,
după experimentarea noului sis­
tem de salarizare, să ajungă la
133,18 lei pe post de miner,
116,86 lei ajutor minier şi 99,80
lei vagonetar. După vechiul sis­
tem, această brigadă realiza ur­
mătoarele cîştiguri : 59,74 lei pe
post de miner, 51,57 lei ajutor-
miner, şi 43,90 lei vagonetar.
In acest caz, cred că e de pri­
sos să vă dau explicaţii în legă­
tură cu influenta pozitivă ce o
are experimentarea noului sistem
de salarizare în rîndurile mine­
rilor. Faptele sînt cele mai pu­
ternice argumente.
răsplătită. Cuvintele: „Cînd nL săturam
de mămăligă era bine“ spuse de Kiss
despre anii de odinioară, nu se mai
potriveau. A început să aibă şi el în
casă, pîine cît îi trebuia. Haine, la
fel. Şi-a luat şi mobilă şi radio.
In 1951, cînd a fost scos la pensie,
parcă-i părea rău să părăsească mina.
S-a despărţit de subteran, dar de or­
taci nu. In primul an de pensie, nu
era zi să nu meargă pe la mină, să
mai stea de vorbă cu ei.
Chiar pensionar fiind, viaţa fami­
liei lui, nu s-a înrăutăţit.
— înainte, spune bătrînul Kiss, un
pensionar era sortit pieirii. Pensia nu-i
ajungea nici pentru mîncare, decum
Sa se mai îmbrace. Acum e altceva.
Eu am şi haine, am şi mîncare, am
şi bani. Poftim şi uifâ-’tei..
Cu aceste cuvinte, bătrînul" Kiss,
rrva condus în cămara plină cu ali­
mente, în dormitorul frumos mobilat
încă.
Cîtă diferenţă între bătrîneţea lui
şi a părinţilor. Tatăl a murit înglodat
în datorii, iar mama slugărind pe la
unii şi pe la alţii. Bătrîneţea lui Frân­
a se Kiss, este fericită, lipsită de griji.
Copiii lui, fiecare a păşit pe drumul
nou deschis de partid. Sînt şi ei fe­
riciţi.
...Cele înşiruite pînă acum, nu sînt
născociri. Sînt fapte întîmplate, trăite,
este povestea adevărată a familiei
pensionarului Francise Kiss din Lu­
peni, copilul unei familii de ţărani să­
raci din' Bîrcea Mică. Povestea lui se
aseamănă cu a sutelor de familii din
ţara noastră. R. BUD1N
cere au fost obţinute de colectivul mi­
nei Petrila căruia i s-a decernat stea­
gul roşu de producţie pe combinat.
Acesta a dat în cinstea zilei de 1
Mai peste 7.000 tone de cărbune, în
începutul anului 12.000 tone peste plan,
Bravii mineri de la Vulcan şi-au
depăşit în cinstea lui 1 Mai angaja­
mentul anual de a da peste plan 5000
tone de cărbune cu LI61 tone.
Sector fruntaş pe Valea Jiului este
sectorul 4 al tineretului de la Vul­
can, din adîncurile căruia au fost ex­
VAS1LE PRODAN
prim încărcător la furnalul nr. 4 al
C. S. Hunedoara
-©. <&•.«>•*»<L»A ^^
Pa?. 3
ane
ciali Agerpres) Duminică seara ai guvernului, Georg Stibi, am­
ambasadorul R.P. Romîne la basadorul R.D. Germane la Bu­
Berlin, Iosif Puvak, a oferit la cureşti, p-rof. dr. Erich Correns,
„Primăria roşie“ a Capitalei preşedintele Consiliului Naţio­
R.D. Germane o recepţie cu pri­ nal al Frontului National al
lejul vizitei delegaţiei guverna­ Germaniei democrate, secretarul
mentale şi de partid a Republicii de stat Max Opitz, şeful cance­
Populare Romîne. lariei preşedintelui Republicii,
Au fost de fată membrii dele­ secreta: ul de stat Anton Plani-
gaţiei guvernamentale şi de par­ kowski, şeful biroului Prezidiu­
tid a R.P. Romîne : Chivu Stoica lui Consiliului de Miniştri, se­
preşedintele Consiliului de Mi­ cretarul de stat Georg Handke,
niştri al Republicii Populare Ro­ prim locţiitor al ministrului de
mîne, membru al Biroului Politic Externe, S-epp Schwab, locţiitor
al Comitetului Central al Par­ al ministrului de Externe, pre­
tidului Muncitoresc Romîn, şe­ cum şi membri ai colegiului şi
ful delegaţiei, Gheorghe. Gheor- alţi funcţionari superiori ai Mi-
ghiu-Dej, prim secretar al Co­ 'nisterului Afacerilor Externe.
mitetului Central al Partidului De asemenea au fost de fată
Muncitoresc Romîn, membru al numeroşi reprezentanţi ai -par­
Prezidiului Marii Adunări Na­ tidelor democrate, ai organi­
ţionale a Republicii Populare zaţiilor de masă, generali şi o-
Romîne, Nicolae Ceauşescu, fiteri ai Armatei Populare şi ai
membru al Biroului Politic al politiei populare.
Comitetului Central al Partidu­ La recepţie au participat nu­
lui Muncitoresc Romîn, Şte­ meroşi membri ai corpului db
fan Voitec, vicepreşedinte al Dl-omatic, generali şi ofiţeri ai
Consiliului de Miniştri al Re­ grupului de trupe sovietice a-
publicii Populare Romîne, mem­ flate în R. D. Germana.
bru supleant al Biroului Politic Erau prezente numeroase per­
al Comitetului Central al Parti­ sonalităţi din viata politică, e-
dului Muncitoresc Romîn, Gri- conomica şi culturală a R.D’.
gore Preoteasa, ministrul Aface­ Germane.
rilor Externe, membru al Co­
mitetului Central al Partidului In cursul recepţiei au rostit
Muncitoresc Romîn, Filip Geltz,
toasturi preşedintele Consiliului
membru al Prezidiului Marii A- de Miniştri al R.P, Romîne,-
dunări. Naţionale a RepublLiî Chivu Stoica şi preşedintele
Populare Romîne. Consiliului de Miniştri al R.D
Germane, Otto Grotewolh, pri
Din partea germană au par­ mul secretar al C.C. al P.M.R
ticipat : Johannes Dieckmann,
preşedintele Camerei Populare a Gh. Gheorghiu-Dej, primul se
R. D. Germane, Otto Grotewohl, oretar'al C.C. al P.S.U.G., Wâl
preşedintele Consiliului de Mi­ ter Ulbricht, Ştefan Voitec, vice
niştri al R.D. Germane, membru preşedinte al Consiliului de Mi
niştri al R.P. Romîne şi preşe
al Biroului Politic al C.C. al dintele Camerei Populare a R.D
P.S.U.G., Walter Ulbricht, prim Germane, dr. Johannes Dieck­
mann,
secretar al C.C. al P.S.U.G.,
prim vicepreşedinte al Consiliu­ In cuvîntările lor reprezentan­
lui de Miniştri, dr. Lothar Bolz, ţii popoarelor înfrăţite romîn şi
vicepreşedinte al Consiliului de german au subliniat marea în­
Miniştri, ministrul Afacerilor
Externe, Hermann Matern, Willi semnătate a declaraţiilor comu­
Stoph, Heinrich Rau, Friedrich ne semnate de delegaţiile gu­
vernamentale şi de partid, care
Ebert, Fred Oelsner, membri ai contribuie la întărirea pe mai
departe a prieteniei dintre cele
Biroului Politic al C.C. al două state, la dezvoltarea cola­
P.S.U.G., Herbert Warnke, Erich borării tuturor ţărilor lagărului
socialist. Voibitorii au accen­
Muckenberger, Erich Honecker, tuat în unanimitate că tratati­
membri supleanţi ai Biroului vele şi documentele semnate a-
Politic al C.C.al P.S.U.G., Paul rată că lagărul păcii, democra­
Wandel, Gerhard Ziller, Kurt ţiei şi socialismului strîns unit
Hager, secretari ai C.C. al este de neînvins.
P.S.U.G., Fritz Selbman, dr.
Hans Loch, Paul Scole, vicepre­
şedinţi ai Consiliului de Miniştri,
Cuvîntările au fost subliniate
ron, Fritz Lange şi Willi Rumpf Recepţia a decurs într-o at­
membri ai Prezidiului Consiliu­ mosferă de caldă prietenie.
Premierea unor regizori şi cineaşti
indieni pentru cele mai hune film e
realizate în 1956
DELHI 29 (Agerpres). — La bindranath Tagore, şi cu meda­
28 aprilie preşedintele Indiei, lia de argint filmul documentar
Rajendra Prasad, a remis deco­ „Gotama Budha“, consacrat vie­
raţii unui grup d-e regizori şi ţii şi învăţăturii întemeietorului
cineaşti indieni pentru cele mai religiei budhiste.
bune filme realizate în anul
1956. A fost distins cu medalia In anul 1956 pe ecranele tă­
de aur a preşedintelui filmul a r­ rii au rulat 294 filme indiene
tistic bengalez „Kabulivala“,
turnat după o nuvelă a lui Ra- dintre oare majoritatea în limba
hin>du (121), în limba bengale-
ză (53) şi în limba t-amala (50).
trase de la începutul anului şi pînă
în prezent circa 4.500 tone cărbune
peste plan.
i r Sînt multe brigăzi fruntaşe în
Valea Jiului. Dar printre primele se ILEANA LAZAR
numără cele conduse de Peter Moise, lăcătuş mafriţer la Atelierele
Ioan Fila, Emeric Csiki, Gheorghe
Ivăşcan, Gheorghe Burcin, Petru Pa­ Centrale Gura Barza
trie, Alexandru Poboreny.
DUMITRU ŞERBAN l
? Cele mai mari cîştiguri pe şut,
realizate în urma experimentării noului prim topitor la cuptorul nr, 6 ^
sistem de salarizare au fost obţinute
de brigada lui Gheorghe Ivăşcan, de secţia O.S.M. a C. S. Hunedoara ^
la mina Vulcan: 133,18 lei pe cap
de miner, 115,98 lei pe ajutor-miner,
99,80 lei pe vagonetar.
ir Colectivul Trustului 7 construc­
ţii a dat de la începutul anului şi pînă
acum în folosinţa minerilor, noi blo­
curi moderne cu o suprafaţă locui­
bilă de 2.394 m.p. Este vorba de 35
de apartamente pentru familişti şi
un cămin cu 170 locuri pentru nefa-
milisti.
BERNARD BRAD
tehnician miner la sectorul I B.
mina Lupeni
«gs.<3e*je.<«t>4f> <8*<j><*-•«.><t><&-<*>o js