Page 10 - 1957-05
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI L ; _ ... . Nr. 744
CÜVÎNTUL MINERILOR EXPERIMENTAREA SISTEMULUI Presa şi activitatea Printre viitorii —
— = muncitori calificaţi
OF I A MINFI F VII! CAN editorială în U.R.S.S.
Şcoala profesională de ucenici — metalurgie — din Alba lulia
$ i PËTRILA DESPRE: DE SALARIZARE IMBUNATAJIT (CIFRE ŞI FAPTE) erbază condiţiuni optime, pentru educarea şi pregătirea profesionala a
tinerilor ucenici. Aci, învaţă nume roşi fii de muncitori şi ţărani mun
Experimentarea sistemului de salarizare îmbunătăţit constituie preţului de cost al cărbunelui. In acest scop ei vin cu propu Puterea sovietică a dat popoarelor citori pentru a deveni strungari, fierari, montatori, etc.
pentru minerii Văii Jiului, un bun prilej de ă scoate în evi neri prejioase pentru îmbunat ăţirea muncii. Publicăm mai din U.R.S.S. putinţa de a-şi edita
dentă lipsurile ce mai există în exploatările carbonifere, lipsuri jos citeva scrisori ale unor mi neri şi tehnicieni de la minele ziare, reviste şi cărţi în limba ma- Elevii anului MI execută într-o oră de desen schija unei piese me
care împiedică creşterea prod uctivităţii muncii şi reducerea Vulcan şi Petrila. terfiă, a creat toate premlzelfe pen canice, sub îndrumarea profesorului Purdea Nicolae.
tru o largă dezvoltare a culturii
Producţia de cărbune rioasă pentru că nu controlea rii- transportului cărbunelui de naţionale. Elevii Draşovenn Victor şl Zeicu Ioan din anul 11, secţia strungărie
cunoaşte u n puternic avînt ză mai îndeaproape suprave la roluri la galeria transver executînd piese de aragaz.
ghetorii, lăsîrtdu-i pe aceştia sală. Dacă aici s-ar lua unele In Uniunea Sovietică se editează
să-şi facă mendrele în dauna măsuri, noi am putea reduce cărţi în 84 de limbi, ziarfe — în 60
şi reviste — în 51 de limbi.
In vechiul sistem de salari complicate, a spus priceputul muncii noastre a minerilor, numărul vagonetarilor şi în Editarea de ziare
zare al minerilor, deşi îmbună miner Pavel Boyte. care deseori pierdem ore pre consecinţă pe lingă faptul că In 1913 în Rusia apăreau 859 de
ziare într-un tiraj total de 2,7 mi
tăţit de trei ori în ultimii ani, In legătură cu aceste pro ţioase pentru procurarea lem ne-affl îmbunătăţi şi mai mult lioane de exemplare. Majoritatea a-
cestora se tipăreau în limba rusă,
salariul tarifar reprezenta circa puneri maiştrii mineri au un cu- nului. Aşia s-ia întîmpliat în zi cîştiguh am da un cărbune mai numai 14 ziare apăreau într-un ti
raj modest în limbile altor popoare
60%' din cîştig. în sistemul de vînt greu de spus, întrucît re lele de 16—17 aprilie cînd am ieftin. ale ţării.
pierdut de fiecare şut (mă re Primind un sprijin calificat
salarizate laotuial îmbunătăţit, zolvarea acestor propuneri de- In 1957 In U.R.S.S. apar 7537 de
fer la schimbul I) patru ore în rezolvarea acestor proble ziare într-un tiraj total de peste 53
piartea-.preponderentă în oîştigul oind în mod nemijlocit de ei. me, avem toate posibilităţile să milioane de exemplare. In prezent
există îri ţară trei ziare ăi căror
minerilor o constituie tocmai sa Despre felul cum a fost pri pentru procurarea lemnului. tiraj total depăşeşte cu mult la fie
Pe bună dreptate se întreabă extragem din abatajul nostru care din ele tirăjul total al tuturor
lariul tarifar. Eu voi arăta în mit sistemul de salarizate în cărbune mai mult şi mai ief celor 859 de ziare editate în Rusia
rîndurile ce urmează cum de rîndurile minerilor a-şi putea să tin. în anul 1913.
curge experimentarea sistemului dau drept pildă, realizările foar minerii „oare ce sîntem noi,
supraveghetori şi lemnari sau
de salarizare îmbunătăţit în sec te frumoase obţinute de brigă mineri ?“. PETRU BEXA
zile conduse de Emeric Csiki şi
torul III al minei Vulcan, pe O altă problemă care ne fră- şef de brigadă sectorul II
Ioan Nicoară, care au dat în
care-1 conduc. cUrsiil lunii aprilie mari canti mîntă este aceea a îmbunătăţi mina Petrila
tăţi de cărbune peste plan.
In urma prelucrărilor ce au O maşină care nu este folosită
avut loc la Combinat şi ex Tot în urma propunerilor fă
ploatare, s-a format şi în ca cute de mineri, s-au luat o serie la întreaga ei capacitate
drul sectorului nostru o Comi de măsuri tehnico-organizatori-
sie îri cate ăiu intrat mineri ce însemnate, care au dus la Cu cîtevâ lUni îh Urmă am acesta maşina nu mâi poate fi
fruntaşi ca Emeric Csiki, Ru îmbunătăţirea muncii în sector.
dolf Karacsony; tehnicieni şi Astfel, brigada lui Ioan Nicoa primit în abatajul nostru din folosită la întreaga ei capaci Presa de tineret
inginerii Odată constituită comi ră a fdsţ dotată cu încă 20 sco sectorul III al.minei Vulcan, un tate.
sia a trëclit să expiice cu com curi fixe pitice, s-a pus în func
ţiune suitorul colector 480-548 perforator electric sovietic. Ma E de dorit ca tovarăşii din Ziarele peritru copii şi tineret se
petenţă sistemul de salari bucură de multă dragoste din par
care asigură aprovizionarea cu re ne-a fost pe atunci bucuria conducerea sectorului şi a ex tea cititorilor lor. Ele se editează
zare îmbunătăţit şi în acelaşi îri toate republicile unionale, în lim
că voiri putea bate mai repede ploatării să ne ajute în rezol bile multor popoare ale Uniunii So
vietice. La începutul anului 1957
timp să înregistreze şi să dis vagonete goale a întregului sec găurile, fără să depunem efor varea acestei probleme prin se editau în total 112 ziare pentru
tineret şi 23 de ziare pentru copii.
cute noile propuneri făcu tor, s-a iluminat electric aba- turi fizice mari şi că vom ob procurarea undr burghie de ca
ţine în acelaşi timp o produc litate superioară, aşa cum a Cel mai răspîndit dintre acestea
este „Pionerskaia Pravda“ — ziarul
te de mineri. Sub con tajul-carheră nr. 5 etc. ţie mărită de cărbune. Ce-i fost originalul. Trebuie spus preferat ăl copiilor în vîrstă de 8—
14 ani, care apare într-un tiraj de
ducerea organizaţiei de partid, Ca urmare a experimentării drept, la început aşa a fost. că şi cablurile electrice ce de milioane de exemplare.
comisia a făcut de asemenea sistemului de salarizare, pot Băteam cu 5-6 găuri mai mult, servesc această maşină sînt
decît cu perforatorul cu aeir uzate şi necesită să fie înlocu
prelucrări pe brigăzi, schimburi spune că producţia de cărbune
şi sector. Cu acest prilej s-au a luat un avînt deosebit în comprimat şi într-un timp foar ite cît mai curînd, pentru a nu
făcut multe propuneri menite să sectorul pe care-1 conduc. Iată, te scurt. ne trezi cu surprize şi în laoeas-
ducă la creşterea producţiei dé de pildă, pe luna aprilie pro Toate ar fi mers bine dacă tă direcţie. Numai fiind aju
într-una din zile nu s-ar fi taţi, vom putea utiliza maşinile
cărbiţhfe şi la reducerea preţului ductivitatea muncii a crescut cu rupt burghiul originai. Atunci şi mecanismele la întreaga lor
de cost. 17 la sută faţă de planificat.
Aceasta face să ne îmbunătă au început belelele pe capul capacitate, vom putea spori Editarea de reviste
— Să reducem regia sectoru ţim salariul pe seama creşterii
nostru. Ni s-au dat alte burghie producţia de cărbune şi realiză An de an sporeşte numărul revis
a căror calitate poate fi pusă un cîştig bun.
lui în favorul lucrărilor produc productivităţii muncii şi a re
tive, — a propus Rudolf Ka- ducerii preţului de cost. Singu la îndoială, întrucît rezultatele CAROL HAMZA telor editate în Uniunea Sovietică.
racSony, membru în comisie. ra cale iustă de ridicare a nive sînt nesatisfăcătoare. In felul şef de schimb la mina Vulcan In total, la începutul anului 1957
lului nostru de viaţă.
— trebuie îmbunătăţită dis PROPUNERI Şl SUGESTII îri U.R.S.S. apăreau 643 de reviste
Ing. IOAN SABAU
ciplina în sector si modificate şeful sectorului III de la mina cu un tiraj anual de 324.800.000
exemplare. In această perioadă nu- !1
foile de acord, care sînt prea Vulcan 0 Inginerul Valeriu Standiu de la sectorul II al minei Vul-
Din revirul meu se poate scoate can, propune mărirea număru lui de transportoare cu raclete mai reviste iiterar-artistice s-au edi-,
mai mult cărbune
în vederea înlocuirii transportă Iui cărbunelui cu vagonetele la tat în număr de 102, într-un tiraj (
toate abatajele din sector. de 128.800.000 exemplare. j
Sînt maistru de revir la sec furtunuri pentru aer comprimat. • Nicolae Latkulik, miner din brigada lui Nicolae Circu de
torul IV al minei Petrila. Prin De asemenea, mai întîmpinăm
tre brigăzile care lucrează în unele greutăţi în ceea ce pri la mina Petrila, propune o mai bună întreţinere a liniilor de
revirul condus de mine, se nu veşte vagonetele goale şi apro transport la sectorul IV, precum şi asigurarea furtunurilor cu
mără cele conduse de loan Tri vizionarea cu material lemnos. agrafe suficiente.
pón, loan Mircea şi Qheorghe Ca maistru sînt interesat să or Elevi şi e l e v e !
Croitoru, fruntaşe pe exploa ganizez cît mai bine munca în • Lipsesc baroase (ciocanele ) şi cozile pentru lopeti, a spus
tare. abataje şi să asigur brigăzile tov. Carol Roşia, magazioner în sectorul II al minei Vulcan. Primiţi ziarele şl revistele ce
Vă interesează la locurile unde
Cînd am prelucrat pe revir cu cele necesare, dar mai întîi M inerilorle trebuie asemenea scule. ., .......... . vă petreceţi vacanţa, reînnoindu-
vă din timp abonamentele prin
şi în brigăzi sistemul de salari de toate este necesar ca cele ® Din abataje lipsesc becuri le,^ piesele de Schirob pentru difuzorii voluntari din şcoli, fac
craţere. Ce are"de spus în acea stă privinţă serviciul de aprovi- torii şî oficiile poştale.
zare îmbunătăţit, minerii iau ve arătate să fie rezolvate deîn- zionare al Combinatului carbo nifer ? a întrebat toV. Adalbert In timp ce ucenicii se găsesc la lucru — in clase sau aibliere —
nit cu o serie de propuneri bune. dată de către conducerea sec Pali, miner şef de schimb în brigada lui Emeric Csiki de la
Pe primul plan se situează pro torului nostru. In felul acesta, mina Vulcan. elevul Iieană Gheorghe din anul 111 supraveghează pregătirea dormitoare
blema înzestrării cu utilaje noi din revirul meu se poate scoate
a revirului, pentru că celé ac cu 10-20 la sută mai mult căr lor pentru odihnă.
tuale depăşesc gradul de uzură bune decît se scoate în prezent.
!
j -------------------------------------------------------------------------------------
prescris. Mai lipsesc unele soule V. ADAM dnauliCj îm piedică d e p lasarea la
terală a roţilor.
absolut necesare cum sînt oiooa- malsfrir de revir în sectorul IV
După aducerea roţilor pe ro
ne de mînă, lopeţi, precum şi al minei Petrila lele de antrenare, şinele de ac
ces sînt înlăturate.
Numai sa avem lemn de ajuns
Deplasarea transversală a să
Conduc o brigadă ce lucrează mic. Dar lemn n-avem totdea niei port-cuţit, este independen Selecţionata r e g i o n a l ă —
tă şi se realizează de la dis „ E n e r g i a “ H u n e d o a r a -1 ^ <4
într-un abataj cu figuri din una, — a spus minerul Marin tanţă prin intermediul unor cu
plaje hidraulice. In timpul strun-
cadrul sectorului II al minei Voncilă. jirii se foloseşte avansul ma
nual.
Petrila, In această privinţă minerul Jocul de fotbal s-ia desfăşu nu le-a fost uşor să cîştige me
Pentru recondiţionarea ban rat greoi, pe un teren des ciul.
De cînd a început experimen Voncilă are multă dreptate. De dajelor se folosesc două feluri
de cuţite. Un cuţit pentru strun- fundat. Cu toate că nu a existat In mod deosebit de la selec
tarea sistemului de salari pildă, chiar şi atunci cînd se jiraa brută şi un cuţit pentru sudură între compartimente, ţionată s-a evidenţiat portarul
tăierea profilului, care realizea deoarece a fost prima dată cînd Dima Ion, care a plăcut publi
zare minerii din brigadă mun aduce lemn de ajuns, trebuie ză teşirea bandajului spre m ar cului spectator, fiind cel rriai
ginea dinspre exterior a tălpii echipierii selecţionatei regionale bun din echipă, urmat de Do-
cesc parcă mai bine, deşi, la să-l cărăm circa 200—300 me lui Vitezele de tăiere pot fi va au jucat alături şi cu toate că brescu. Vintilă Octav şi FU Ţa
riate 4—10 m/min. a fost incompletă prin neprezen- Ion. j. FARCAŞ
drept vorbind, n-au muncit rău tri cu braţele pînă la abataj. Ba tarea a 6 jucători, liuoedorenilor
S-ia constatat că este reco
nici înainte. Ei vor cîştiga în uneori trebuie să ne căutăm mandabil să se ascută cuţitele
după strunjirea a circa 10 ban
cUrînd după antecalculele făcute lemnul prin alte sectoare. Cît daje.
fiecare cîte 2.500—3.000 lei* iar priveşte supraveghetorii care (După Erigineefing)
eu ca şef de brigadă pot cîşti trebuie să ne aprovizioneze cu Başkiria, Kirghizia, Armenia, Gruzia,
Azefdbaidjan, TadjikiStăh şi Turkme
ga şi mai mult. Atunci cînd lemn, pot afirma cu certitudine nistan, în numeroase regiuni şi repu
blici autonome ale R.S.F.S.R. au avut
brigada îşi depăşeşte planul am că nu-şi fac datoria pe deplin. loc congrese şi conferinţe ale corespon
denţilor muncitoreşti şi săteşti. Recent
o primă ce variază între 15—30 Cînd se întîmplă să rămînem a avut loc o conferinţă ă corespon
denţilor muncitoreşti âi ziarului
la sută. fără lemn în abataj, aruncă „Tfud“. Prin rtiâteri alele lor COfes-
pondenţii îmbogăţesc conţitiutui zia
Ceea ce este tnai importării vina unii pe alţii. relor şi revistelor îl fac mai viu, mai cat şi tn alte partide. De exemplu,
atrăgător. într-o partidă Bronstein-Keres din at
însă, sînt propunerile făcute de Urlbori mai primim în abataj PROBLEMA Nr. 7 16-lea campionat al U.R.S.S., a ur
In activitatea sa presa sovietica se mat aci 1l...Te8 12. Tel Nf8 13. Nc2)
mineri cu ocazia prelucrării pe lertin de dimensiuni nepotrivite, sprijină pe popor, âle cărUi interese le N. LEBEDEV 12.d:e5 d:e5 13.Cd5 Ne0 14. Na»
serveşte cu credinţă, Rolul nobil al U.R.S.S.
brigadă -a sistemului îmbunătă de care nu ne putem folosi. presei sovietice decurge din însăşi n a (Cîteva runde mai tîrziu, în aceldşi
tura orînduirii socialiste, unde a fost turneu, în partida Blatr.joGhitescu.
ţit de salarizare. Cre<l că în această problemă nimicită exploatarea omului de către maestrul cehoslovac a încercat 14.De2,
om, unde nu există capitalişti şi mo dar după 14... Ca5 15.C:16-i- D:f6
— Nuitlai Să avem lem n de conducerea sectorului şi mai a- şieri, unde nu există clase interesate 16.N:e6 D:e6 17.b3 Tfd8 negrul a obţi
ajtilîs, că Hu ni-i te a m ă de n i les rtiaiştrii poartă o vină se să înşele poporul. nut un joc satisfăcător). !4...Ca5 15,Nc2
t e 8 1 (Gu aceasta negrul egalează
Oamerfii riuincii din U.R.S.S. sărbă Un rol ruşinos de lacheu al impe- complet jocul) 16.Cfd.2! Ng5! 17.6-1
rialisrhului îl îndepliheşte presa teâc- N:e3 18.f:63? Albul speră să obţie
toresc în fiecare an la 5 mai Ziua Pre i ZIUA PRESEI SOVIETICE ţionară din ţările capitaliste, care o- atac pe flancul regelui, dar nu rib-
sei Sovietice. Această zi este iegată de trăveşte cU mlriciuril conştiinţa mase serVa următotul răspuns al negrului)
apdfijia in 1912 a primului ndrtiăr al lor, care desfăşoară o deşănţată pro 18...C6! 19.b:a5 c:d5 20. Cb3 Tc8 21.Del
ziarului bolşevic „Pravda". Cu 45 de pagandă calomniatoare împotriva U- Dc7 (In urma greşelii albului rlbgrul â ob
UiUnii Sovietice şi a ţărilor de de ţinut Un avantaj poziţional clar) 22,e:dr>
ani tn urmă el a apărut pe străzile mocraţie populară, aţîţă isteria răz N:d5 23.Nf5 Ne6 24.Tci N:f5 25.T-.B
boinică, nu se dă înlături de la nici
Petersburgului, în cartierele muncito- r înnăbuşi presa muncitorească, aceas cărţilor în viaţa politică, economică şi a provocare pentru a abate atenţia oa TedS 26.Dg3 Td3 27.h4 Dd7! (Negrul
îşi măreşte tfeptat avantajul) 28.TÎ2
reşti ale capitalei ţariste, ca un ziar 4 ta a creâcut, s-a dezvoltat, s-a întărit. de V. KUZNEŢKI culturală a Ţării Sovietice. menilor muncii de la lupta pentru T8:c3 29.T:c3 T;c3 30. Td2 De7 3i.h5
Ptbsa sovietică este Un rilijloc puter Cf4 32.Dg4 Ce6 (Nu mergea 32 T:e3
care mobiliza cu curaj clasa munci- ,- Ziarele şi revistele bolşevice îşi schim triale, se completează cu un nou mare drepturile şi revendicările lor 33. Dc8+ Rh7 34.Td8) 33.De4 Dg5
bau numele, data apariţiei, formatul detaşament de ziare tipărite în col nic de educaré a oamenilor ttiuiicii, de 34. D:b7 T:e3 35.Tdl Dh5 36.Tfl Cî4
toare din Rusia la o nouă luptă. hozuri, S.M.T.-uri şi sovhozuri. Numai ridicare, a conştiinţei maselor. Este ca *•'- ?AgUpres) inaaw B K B m înri/mcs 37.D:a6 Dg4 38.Da8+ Rh7 şi albul
în Ucraina aceste ziare sînt în număr zul să amintim aici larg cunoscuta a pierdut prin depăşirea timpului de
Ziarul a fost creat dă Lenin, de dar şi-au păstrat întotdeauna estenţa lor de peste 800. Acest lucru este foarte definiţie dată de Lehin sarcinilor pre abede î Kh gîndire, Oritum, el nu mai putea sal
semnificativ pentru vremurile noastre. sei dé tip nou : presa, ziarul nu éste va pattida.
partidul botşbvlc. Clasa rtluncitoare a revoluţionară, bolşevică. Inţelegînd marea însemnătate a cuvîn- nuriiai un propagandist şi agitator Mat în 2 mutări
căpătat astfel o armă ptiternică în lului scris, oamenii muncii de la sate colectiv, ci este şi un organizator co SOLUŢIA PROBLEMEI Nr. 6
lupta revolltţiohâră, tocrilai în perioa Presa sovietică este o presă cu ade editează ziare pentru a duce cU şi mai lectiv. Aceste cüVinté, spuSé cu aproxi (Alb : Rb7, Df6, Tf5, Nf7, Ch6. Negru:
dă cînd această armă era deosebit de vărat populară. Ea a Slujit întotdeau mativ jumătate de veac în urmă, îşi Rf8j Dh7). Soluţia pare la prima vedete l.Rel,
cU ameninţarea 2.Cf2 mat. Dacă ne
necesară : în ţară începuse un nou a- na şi slujeşte interésele popórulúi, ale grul se apără cu l...D:d3 urmeâza
partidului comunist şi statului socia 2.NH3 mat, iar la L..D:d5 urmează
vîtit al mişcării muncitoreşti. TURNEUL INTERNAŢIONAL 2.T:d4 mat. Dar negrul Sb apără cu
Istoria apariţiei şi dezvoltării presei list. întreaga cale pe care a parcurs-o, DE LA BRATISLAVA I...f6! şi albul tiu mai poate da triat.
muncitoreşti ruse este indisolubil le: începînd cu primele ediţii marxiste şi mult succes lupta pentru dezvoltarea păstrează şi acum întreaga lor vita De curîrld s-a terminat la Brati Sbltiţia problemei este l.Dbl 1 după
slava un turneu internaţional la care
gată de numele lui Lemn. Presa mun pînă în zilele noastre, este o cale glo continuă 3 producţiei agricole. litate şi forţă. bare la l...D:d3 urmează 2.T:d4 mat,
a luat parte şi jucătorul romîn Th.
citorească este sinonim cu presa leni rioasă de peste şase decenii de luptă In prezent în U.R.S.S. apar peste Ar fi foarte greu să găseşti în Ţara Ghiţescu, care s-a clasat pe locul 7. iar la l...D:d5 2. Nh3 mat, adică
In acest cohcurs Ghiţesbu a cîştigat exact invers decît în cursă. La 1... R:d5
nistă. La leagănul ei a stat geniul mă- pentru traducerea în viaţă a măreţe 2500 de reviste centrale şi locale, cu Sovietică o uzină, o fabrica, un şan cîteva partide frumoase, între care
şi la maestrul blilgar Gh. Peev Trin- urinează 2. N:f3 mat.
feţ al lui Lemn. La începutul veacului lor idei ale mărxism-leninismului. legeri periodice şi buletine într-un tiraj tier, un colhoz, o instituţie, o şcoală gov, pb cate o publicăm mai jos.
hosttli Lenin visa la un ziar care să AhUl acesta, de ziua Presei Sovie anual de peste 418.000.000 de exem superioară unde să nu se editeze ga
transforme scîriteia luptei de clasă şi tice, trebuie subliniat din nou că ea plare. In ultimul ir! au început să a- zete de perete sau diferite foi satirice.
a indignării poporului într-un incendiu a contintîăt să crească şi să se întă pară noi reviste, a eîescut numărul Presa de perete, care a început să
genebâl. rească. Anul trecut în U.R.S.S. a cres periodicelor iiterar-artistice. ştiinţifice apară în primele zile ale puterii So
„Din SCînteiă Vă izbucni flacăra“ — cut numărul ziarelor şi revistelor. In şi tehnice In ultimul an tirajul cărţi .'!etice, este o armă puternică în lupta PARTIDA SPANIOLA
aceste Cuvinte aU constituit motto-ul Ţara Sovietică se editează în ptézerii lor a depăşii considerabil uri miliard pentru popularizarea noului, pentru Alb: Nbgru:
GH. Peev Tringov Th. Ghlţescti
primitlul ziar marxist dih Rusia creat 7537 de ziare centrale, republicane, re de exemplare. Cererea de cărţi conţi combaterea lipsurilor, pentru educarea
de Lenin şt Căruia i s-a dai rtUtriele gionale, orăşeneşti, raionale şi de în nilă să crească neîncetat. oamenilor sovietici în spiritul cornii
de „ISktă'1. treprinderi, într-un tiraj tota' de pesh Toate acestea dovedesc cît de mul* îismului. l.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 a6 4.Na4 d6
5,c3 Nd7 6.d4 Cge7 7.Nb3 Cg6 8. Cbd2
Din SCinteie a izbucnit într-adeVăr 53 milioane de exemplare. au crescu! cerinţele culturale ale oa In ultimele luni au fost reluate glo
flacăra. Cu toate persecuţiile, cu toate Familia ziarelor de mare tiraj, car? menilor sovietici şi ilustrează totodatr rioasele tradiţii ale mişcării corespon Cg6 9.Cc4 Ne7 10.Ce3 0 - 0 11.0-0
îricefeărite autorităţilor ţariste de a rolul crescînd al ziarelor, revistelor, denţilor muncitoreşti şi săteşti. ¦ In
se editează la întreprinderile indus- Nf6 (Toate aceste mutări s-au mai ju