Page 11 - 1957-05
P. 11
Nr, 744 D Ri'MK! snrjA i.iSM U LÜ i Fpp. 3
tssss^.-r-jssssi
CORESPONDENŢI ;a ajutor P 0 Ş 7 AŞTiL C O U C IIV T Jli HOSTEU T O O T IA B
FRUNTAŞI Deşi humără 43 fie arii, are totuşi cu ultimele veşti. Nu a ieşit bţne Gîndul de ,a forma o subre- suferă. Intervine atunci datoria
10NAŞ IULIAN in ochi sclipirea tinereţii şi pe faţă pe poartă şi poştaşul a fost năpădit dacţie s-a născut în august noastră de mînuitori ai conde
voioşia caracteristică omului nou. de cetăţeni. II cunosc toţi. II cunosc 1956. In decembrie, ideea a iului.
Roşia de Secaş, Sebeş prins viaţă. După ce cu ajuto
Ziarul „Drumul socialismului” fcat riiiilt şi în îmbunătăţirea care munceşte cu avînt. De sub şap pentru conştiinciozitatea cu care-şi rul redacţiei ziarului „Drumul La „Combustibilul“ Haţeg nu
jCORNEL TODORAN a publicat multe articole de a- vieţii de organizaţie, ca cu marginea albastră, i se vede face datoria. Aproape nu este casă socialismului“ şi cel al Birou se găseau lemne de foc. Vasile
fruntea lată peste care au începui pe străzile care le deserveşte în care lui raional de partid şi al Co Cocheci scrie o notă ce a apă
Brad maliză, reportaje şi ştiri despre Popularizarea fruntaşilor şi să se ivească cîteva riduri: feă nu intre cel puţin Un ziar şi asta mitetului executiv al Sfatului rut în coloanele ziarului „Dru
activitatea de producţie din ca- a metodelor îriâinîate de muncă pentru că Ion Henţ a avut grijă popular raional, am înlăturat mul socialismului”. La 3—4
drul Combinatului siderurgic şi oglindirea' îri ziar a rezulta- ...Iată-1 la căsuţa poştală Şi-a um să facă abonamente la diferite ziare zile a început distribuirea lem
dim Hunedoara. Cu^ obiectivita- telor obţiinute, aii trezit interes plut tolba cu scrisori şi ziare. Ce şi reviste. Intră şi iese mereu din greutăţile caracteristice orică nelor pe prima tranşă. La Sil-
teta şi puterea de adîncire a pro- ţn rîndurile muncitorilor, oare curţile oamenilbt, antinţîndti-i că „a rui început, în coloanele ziaru vaşu Inferior o şosea era prost
blemelor tratate, ziarul a ajutat ?n întrecerea socialistă în etn nu a încăput în tolbă a luat subţioa lui regional a apărut o nouă întreţinută. După ce Ion Mariş
ia îndreptarea unor stări de lu- staa znei ?e 1 Mai, au obţinut ră şi în păs soldăţesc a plecat să sosit ziarul”, rubrică : „De la subredacţia
crud, a făcut ca procesul de succese de seamă. Este de re ducă ştirile de la cei dragi, ziarele noastră voluntară din Haţeg“. a scris o notă,^ Sfatul popular
producţie să fie mult îmbună- mardat faptul că turtiătoni au Şi-acum, la lucru comunal a luat măsuri pentru
lăţit. contribuit la punerea în func- reparatul ei.
In sectorul turnătorie de fon- ţiune la timp a oţelărlei electri- In jurul nostru se strîng co Oamenii ne Susţin
tă, articolele publicate în coloa- ce, pentru oare au terminat pie- respondenţi voluntari. Pe lînga
nelie ziarului au avut uh mate sele în lerfaeri. * De ia 1 ianuarie a.c. şi pînă in prezent âu sosit ia redacţia zia numele tovarăşilor Nicu Sbu Despre constituirea subredac
efect atit în oe priveşte viaţa de N0j am considerat . întotdeau- rului nostru peste 900 de scrisori. chea, Doina Ardeleanu şi Va- tiei se auzise în întregul raion.
opganizaţie, cît şi în obţinerea sile Cocheci, cu care constitui-
unor rezultate mtilţ îmbunătăţi- [lia cg presa de partid constituie * In cursul celor 4 luni ale anului 1957 au fost publicate peste 700 sepi subredacţia voluntară, în Regulat primim scrisori de
c§j maj tm!n ,ajutfflr pentru tt- de articole scrise de colaboratorii şi corespondenţii ziarului. coloanele ziarului apar nume la ţărani muncitori, muncitori
te în -mUncia ( productivă. Aşa, şi intelectuali care îşi exprimă
de exemplu, la rubrica „Viaţa medierea lipsurilor care se nia- * Cele peste 90 de sezisari tăcute de cititorii ziarului şi de oame noi. Pavel Romanenco a debu dorinţa de a împărtăşi expe
de partid“ a fost. publicat nu de nifestă în muncă, si C§! mai bUn nii muncii, âu contribuit lâ lichidarea lipsurilor care se manifestau în rienţa lor în coloanele ziaru
mult timp articolul „Munca po mniijlldoec dded p(jbbpulariăare'a reztil- unele domenii de activitate, la îmbunătăţirea muncii. tat cu reportajul „Printre cei ce
latelor obţinute. De aceea, arti vor vota“, iar Ion Dobre, Ion
* Printre corespondenţii voluntari fruntaşi se gâseSc tovarăşii: Ordeanu şi Ion Pop au fost au
litică în sprijinul producţiei“ . colelor apărute le-am acordat Pette Făffcâşiu, Nicu Sbuchea, Doinii Ărdeieanu, Cornel Tudorari, ibn Pîr- torii mai multor articole. lui. Petre Moisescu, preşedinte,
Fără multe comentarii, trebuie c-ea mai mare atenţie, Ceea ce va, Ionel Recfeanti, Lucia, LiciUj Ana SUciu, Iulian IonaŞ, Osvald Zatovs- Pe temele sugerate la înce şi Victoria Todoni, socotitoare
să arătăm că articolul a avut nu am făcut însă este că ne-ani chil şi alţii. putul lunii de către redacţie, lâ G.A.C. Ostrov, Gheorghe Ur-
. colaboratorii noştri îşi culeg su, colectivist la G.A.C. Peşte-
( un efect pozitiv neaşteptat. Ar preocupat puţin de informarea ^ W>aaa/w v W / v v w ^ v w /w w w v v w w datele, pe baza acestora expe nita şi alţii, ne-âU scris despre
ticolul a fost dezbătut în orga ziarului cu realizările şi lipsu- f -r părerea ior în legătură cu întă
diind cu regularitate scrisorile rirea economico-organizatorică
nizaţia de bază şi pe urmă cu inie noastre. Pe viitor, rie vom 6- ior, sub forma diferitelor ge a gospodăriilor lor. Lada Ehă-
nuri literare. Datorită colaboră şe-1 din Toteşti şi îoân Neidoîii-
toţi muncitorii- secţiei. Ca prim rienta asbpra acestui fapt şi vom rii şi consultării membrilor ce Poenescu din Haţeg, ţărani în
formează colectivul, atunci cînd tovărăşiţi, au împărtăşit expe
rezultat a fost acela că procen populariza mai intens metodele se preconizează scrierea unui
de muncă ale muncitorilor, material mai amplu, am reuşit
tajul rebuturilor s-a redus foar ca în cadrul subredactiei să
f te mult. De La 12—13 la sută, fruntaşilor îft producţie, inova
torilor, conştienţi fiind că presa
( cii ena .de obicei La Secţia noas- partid ne poate da cel mat
^ trăj s-a ajuns ca procentul re- preţios sprijin îh munca noias- realizăm materiale ce s-au do rienţa lor în creşterea animate
f buturilor să soadă sub limita jrg producţie şi activitatea de vedit apte a vedea lumina ti lor şi obţinerea de recolte bo
parului. De la Rîubărhat la Os gate.
| admisă. Considerăm că este un Hectare zi a organizaţiei de bdză trov, de la Nucşoara în Sarmi-
Chezăşia succesului
) tajutor preţios, avînd în vedere partid. segetuza, corespondenţii noştri
I că odată cu aceasta s-a îmbună- BALINT ATUŞA voluntari Ecaterina Osiac, N.
t ă ţit c a lita te a pie se lo r tu r n a te . secretarul organizaţiei de bază P.M.R. Beşliu, Andrei Năstase. Meriah In munca sa colectivul sub
De a s e m e n e a , a rtic o lu l ne-a a ju - de la sectofui turnătorie a C. S. H. Vizante şi alţii, ne informează redactiei noastre a obtinut une
despre tot ceea ce e nou. le succese. Acestea le datorăm,
C U V IN T E D E S P IT E Colectivul subredacţiei voluntare din Haţeg la întocmirea planului Puterea cuvîntului scris se înţelege, oamenilor care au
de muncă: prins gustul scrisului şi în mod
cei care tipăresc ziarul O lipsă în care unul sau al deosebit ajutorului pe care co
tul persistă şi cei din jurul lui lectivul nostru l-a primit din
In fiecare zi, zeci, sute de mii de cu, IoSif Giura şi Traian Banc, care partea Comitetului raional de
partid, a Comitetului executiv
„SA CONSTRUIM HUNEDOARA!"cititori, primesc ziarul la care s-au de tnultfe ori Sînt ultimii dintre tipo al Sfatului popular raional, ca
abonat. In fiecare dimineaţă, în faţă grafii ce se duc acasă, zîrftbesc sem
chioşcurilor de ziare sute de oameni nificativ atunci cîtid cititorii cer acest La expoziţiile organizate, vi ca, de exemplu, cele de la ser dite de gşzeta „Să construim re ne-au asigurat condiţii de
viciul hidrotehnic. Planul la Hunedoara“ dovedesc eficacita lucru, mijloace de deplasare pe
se opresc pentru a-şi cumpăra o re ziar. Sînt mulţumiţi că încă un nu zitatorii au avut deseori prile
vistă Sau un ziar. Şi-atunci cînd au măr a ajuns cu bine în mijlocul oa jul şă vadă între gazetele de fiecare sfîrşit de iurtă sau tri tea cuvîntului scris, dovedesc teren, ajutor în verificarea da
perete la loc de frunte gazeta :
timp liber, toţi aceşti oameni se a- menilor şi că tiparul este âtît de „Să construim Hunedoara”. mestru aci era neîndeplinit. că presa comunistă pusă la în- telor şi situaţiilor, bri de cîte
Prin ziare cititorii au aflat de Persistau o serie de lipsuri demîna maselor îndeplineşte ro ori am solicitat si care ne-atl
dîncesc în cititul articolelor, al ştiri proaspăt, îneît cerneală se mai ia mult despre activitatea rodnică mari. Critica justă şi perseve lul de mobilizator si organiza îndrumat cu regularitate în
rentă adusă prin gazeta de pe tor în procesul de producţie, munca noastră. Fată de ajuto
lor şi al reportajelor, admirînd o :ncă pe rhîini. a acesteia. Intr-adevăr, gazeta tete a făcut ca sectorul hidro
de perete contribuie la îndrep
LUCIA LICIU imagine reuşită, rămînînd impresio Ei, dar pînă cînd să se tipărească, tarea unor stări de lucruri, tehnic din cadrul I.C.S. Hune pentru îmbunătăţirea perma rul pe care ni l-a acordat, la
naţi de un fapt, sau rămînînd sur ziarul mai trece prin multe mîini. De popularizează rezultatele obţi doara să devină fruntaş.
Aninoasa prinşi de cine ştie ce eveniment in !a redacţie, manuscrisele se trimit la nute, participă activ la viaţa nentă a nivelului de trai al ce rîndul său, redacţia ziarului
ternaţional. Cititorii pasionaţi, par cules. Aici, la trei maşini (Linotype) clocotitoare ce se naşte în rit
curg ziarul de la o pagină la alta, Petre Dumitrescu, Nicolae Hada şi mul mtlttcii creatoare. Despr? Colectivul gazetei de perete lor ce muncesc. ,,Drumul socialismului“, consi
apoi sub impresia celor relatate de Anton Şotron, linotipişti, culeg şi gazeta „Să construim Hune întreţine cu regularitate rubri derăm că ne revine o singură
reporteri, fac comentarii, se bucură toarnă în plumb, fiecare rînd în parte. doara” se pot scrie lucruri mul cile de satiră şi umor, proză şi NICOLAE NEMEŞ sarcină : să scriem mai mult şi
sau rămîn îngrijoraţi. Foarte puţini Nicolae Hada este cel mai tînăr din
dintre aceşti cititori îşi rezervă cîteva tre linotipişti, dar şi unu! dintre cei ta şi frumoase. versuri. Folosind, forme de rg-,„ TEODOR WEISLER
clipe în care să se gîndească la cei mai buni. Desigur, nu mai btln decît
care au grijă ca ziarul să ajungă Petre Dumitrescu, şeful său de Sec dare atrăgătoare, gazetă de din colectivul de redacţie al mai bine. Şi noi vom lupta ne
perete a criticat în Coloanele gazetei de perete obosit s-o realizăm !
In şedinţe de lucru, colecti sale, atitudinea unota care prea „Să construim Hunedoara!’ PETRE FARCAŞIU
mult vizitează restaurantele în
în mîna lor în fiecare zi, în fiecare ţie, dar destul de bun pentru a fi in
vul de redacţie format din 9 dauna producţiei (inginer Lă-
dimineaţă. Foarte puţini se gîndesc vidiat de ucenici.
la tipografi, aceşti muncitori care în tovarăşi discută cu regularitate zăr, Fernea, Dobre, Pliuţă etc.). ANCHETA
cărunţesc prea devreme şi care se După ce manuscrisele au fost culese, La rubrica „Obiceiuri vechi, pa
duc acasă întotdeauna la ore cînd alţii aţul este dus la secţia de paginaţie. obiectivele ce stau în faţa ga
dorm, sau deja s-au trezit şi se pre Aici, se culeg titlurile şl se paginează.
gătesc Să meargă la lucru. Geza Otvoş, paginatorul şef, coordo zetei şi pe baza unui plan de gube noi” â fost publicată de Despre ce am vrea
nează munca celorlalţi paginatori, curînd caricatura şefului de
In fiecare dimineaţă, în faţa chioş Aurel Matei şi Nicolae Florian. Mun muncă se trece la rezolvarea
curilor, oamenii cer ziare: ca migăloasă de la paginaţie durează
cel mai mult. După ce ziartll a fest sarcinilor. , şantier care foloseşte muncito
— Dă-mi „Scînteia“! paginat, urmează calânclfarea, turna rii pentru interese personale.
— Mie „Romînia liberă”... rea paginilor pe flahciiri fixarea lor In centru! atenţiei colectivu să mai scrie ziarul
— „Sportul“ a sosit? în rbtativă, potrivitul şl numai după lui gazetei stă preocuparea Activitatea cullural-sportivă, u-
— Te rog „Drumul socialismului”. aceia tipăritul. Aceste ultime faze din pentru popularizarea lucrurilor Ziarul nostru a întreprins o mică
IOAN ZAMARIE „Drumul socialismului“... Ioart Gre- bune, şi criticarea aspectelor rieori nesatisfăcătoare, nu a anchetă în rîndurile cititorilor pentru semenea de un mare folos câdrejor
scăpat din vedere colectivului a afla preferinţele asupra materialelor didactice“.
Ilia negative în scopul îndreptării de redacţie, după cum „Migda care sînt solicitate de către aceştia,
acestora. le amare” au fost servite celor lată cîteva din preferinţe: Părerea urmi pionier,
procesul de tipărire al ziarului le exe Pentru a asigura cuprinderea care lipseau de la cursurile de „Viaţa noastră a copiilor, atît a-
tuturor sectoarelor de muncă economie concretă. casă cît şi la şcoală devine tot mal
Prietenul şi sfătuitorul meu cută cei care au fost amintiţi la în din cadrul I.C.S.H., a căror ac IOAN PREJA frumoasă. Noi ne străduim să mulţu
ceput şi care se duc întotdeauna ulti Despre activitatea fructuoasă mim părinţii şi profesorii noştri prin
mii la odihnă. - tivitate o reflectă colectivul ă -acestei gazete se poate conti şeful secţiei
nua şirul descrierilor. Esenţial de învăţămînt şi cultură
Cui nu i s-ia întîmplat în nioiodată „elevul“ cel de 48 de Cîtă muncă migăloasă, variată şi gazetei se orientează perma
viaţă să simtă nevoia unei des ani Octavian Bol dur, oare a interesantă pentru ca ziarul să ajuhgă nent spre recrutarea corespon
tăinuiţi sau să primească o po- învăţat carte în anii puterii la timp în mîna cititorilor 1 Tipogra deniilor care să informeze co
viâţă sinceră, care să-i fie spri oopulare. Despre foloasele pe fii sîrit oameni care şi-au îndrăgit
jin real în activitatea sa? De care le tragem din sfătuirile cu meseria. Şl chiar dacă încărunţesc lectivul asupra faptelor petre este că folosind arma criticii Sebeş obţinerea celor tflai bune note. Am
¦artea şi ziarul vreau să spun înainte de vreme au mulţumirea mo
multe ori sfaturile le primeşti de loar a tît: sînt cei mai buni rală că au fost întotdeauna lâ dato cute în sectorul respectiv. colectivul gazetei sprijină se Dacă ziarul „Drumul socialis vrea să cunoaştem viaţa pe care o
La un prieten sau altul, şi ele >rieteni şi sfătuitori de la oare rie, că prin muncă lor au făcut ca rios procesul de producţie, ac mului“ ar publica cu mai multă re duc alte unităţi pioniereşti şi chiar
depind de diferitele oazuri. Ce! întotdeauna învăţăm numai lu ziărtil să ajungă lâ timp în mijlocul Prin interrtiediul gazetei de tivitatea multilaterală a sala vîâţa pe care o duc pionierii din
!mai bine venit sfat însă, eu l-am cruri bune. maselor de oameni ai muncii, âjutfn- riaţilor I.C.S.H. Preocuparea gularitate colţul învăţămînfului ar fi U.R.S.S. Cred că ziarul „Drumul so
găsit pe acela pe care ni-1 di du-i să înţeleagă şi să urmeze cuvîb- perete au fost popularizate eve permanentă ca gazeta de perete de un real sprijin cadrelor didactice. cialismului11 ne poate fi de un mai
cartea sau ziarul — cuvîntui IOAN HONDOLA tul partidului. Muncă grea, de cinste
scris. Am spus că cel mai bun şi nobilă I nimentele cele mai noi petrecu
sfătuitor este cartea sau ziarul secretarul organizaţiei de bază P.M.R.
şi vreau să adaug că acestea te în viată întreprinderii.
din G.A.C. Vinerea
Ceea ce caracterizează gaze să fie de actualitate este oglin In coloanele sale ziarul ar putea a- mare folos în privinţa aceasta“.
dită de faptul că ea partici.pa duce experienţa înaibtată a pedago
ta de perete „Să construim Hu
nedoara” este persistenţa a la concursul iniţiat de „Urzi giei sovietice, ă cadrelor didactice I. POPA,
ca“. fruntaşe. Problemele de învăţămînt
tund cînd este vorba de în dezbătute ia ordinea zilei ar fi de a- turnător
Succesele importante dobîn
dreptarea unor stări de lucruri
sînî cele tipărite în zilele noas n fiecare dimineaţă, „Tehnica nouă îmbracă noi forme
în fiecare zi. Consider că nu esté su
tre, fiindcă ne spun numai ade ficient ca la intervale destul de mări
vărul şi nimic altceva. Cît ade $ IC(S-^f l$ii Adrian Oţoiu pleacă să se scrie Un rrtaterial de analiză îh
după ştiri proaspă- ziar despre ttiëîsul producţiei într-o
văr am desprins atunci cînd am secţie. O informare sistematică asupra
te. Oamenii din Te- rezultatelor obţinute, mai ales asupra
citii romanul „Pe Donul liniştit“ metodelor tovarăşilor cu experienţă în
iuş s-au obişnuit muncă, he-at fi de tîiâre folos".
de MifTail Şolohov, „Mitrea Co
¦“8 să-l vadă cînd la UN PREŞEDINTE
cor“ de Mihail Sadoveanu, ,,A corespondentul găseşte noul, îl activitate. A cunoscut alţi oa anului acesta şi pînă acum, A de gospodărie
sfatul popular, cină la gospo aşterne pe hirtie în cuvinte meni, şi-a făcut prieteni noi. drian Oţoiu a trimis ziarului
venit un om” de Francisc Mun- meşteşugite şi-l trimite ziaru Ca responsabil al staţiei de ra- agricolă colectivă
teanu şi altele, mi-am dat sea % dăria Colectivă, cînd la depoul lui. Oriur.de, el ştie să găseas ăioficăre, vorbeşte în fiecare zi nostm 30 dc informaţii şi scur
ma tocmai atunci cînd am por C.F.R. Ba şl cetăţenii din că şi râul şi să-l distru gă din cetăţenilor despre munca şi suc te reportaje, din care 22 au fost „E drept că despre muncă de irarts-
rădăcină cu ascuţişul criticii Şi pUbiicaie. formare socialistă a agriculturii s-au
nit- pe calea gospodăriei agrico Stremţ şi din alte sate din für al satirei. cesele lor, le explică hotărîrih scris multe şi diferite lucruri. Ele
au îiiceput să-l cunoască. De partidului şi guvernului, îi dju Fruntaş în activitatea de co ne-au ajutat.
le, colective, gospodărie care s-a seori, corespondentul stă de Adrian Oţoiu este corespon tă să-şi făcă viaţa mai fru respondent, Adrian Oţoiu este înainte, mi-a spus el. Numai ^
înfiinţat şi la noi la Vinerea. Oorbă eu ei, glumeşte, ii întrea moasă. Pe miilţi dintre ei a în că acum sini mai pretenţios cu Experienţa unor gospodării colecti
Despre o serie de lucruri auzi bă despre necazuri şi bucurii. dent al ziarului de multă Vre ceput să-i ajute să scrie ztdril fruntaş şi in muncă. Staţia dc mine însumi. Vreau să scriu cît ve şi mai ales a colhozurilor sovietice
sem din vorbe, dar despre rea Fired lui deschisă, Vorba lui me, de cînd era responsabilul tui. Aria Beldeanu, tehnician a radioficare din Teiuş este una mai bine, să găsesc cuvintele ne poate fi de folos în obţinerea unor
litatea aceasta m-am convins staţiei de radioficare din Hu grOnom, Sava Codrean, preşe dintre cele mai bune din re réle mai potrivite : oamenii să rezultate şi mai bune. De aceea, des
personal. Cu prietenii mei, car prietenoasă, îi apropie pe Oa nedoara. A început modest, ca dintele întovărăşirii „Drumu giune. iţească puţin dar să înţeleagă chiderea unei rubrici şi susţinerea ei
tea şi ziarul, am stat de vorba meni $H fticC să-i spună tot ce oricare începător în ale scrisu lui Leniri" din Stremţ, ştefai multe. Şi-apoi, acuni sîrit can- în permanenţă cu materiale documen
în multe seri de iarnă, în mo au pe inimă. Modest, Adrian lui. Ajutat continuu, a devenii Fuga, secretarul comitetUlu Pe Adrian Oţoiu l-am întllnit lidat dé partid şi răspunderea tare, o consider necesară şi în acelaşi
mente de răgaz în gospodărie, apoi unul dintre cei mai buni Ü.T.M. de la complexul C.F.R rentra fiecare ciivînt este mult timp bine venită. Aşi propune rubri
pe lanurile întinse -ale gospodă O/oiu nu promite niciodată ni corespondenţi din regiune. Dra Teiuş şi alţii, sînt primii pi Hlele trecute. Era tocmai în nai mare... ca „Din experienţa colhozurilor so
riei noastre* Adesea primeam mic, dar cetăţenii ştiu că el se gostea pentru scris, conştiinţe care Adrian Oţoiu îi ajută se timpul emisiunii locale. Am aş vietice“. Aci să se trateze mai larg
ziarul chiar la locul de muncă, va interesa de rezolvarea pro teptăi pînă a terminat, apoi am Iubit şi stimat de cetăţenii metodele de lucrare a pămîntului, apli
blemelor ior. Dacă lo coopera- de a face cunoscut oamenilor devină corespondenţi ai ziaru stat de Vorbă. Părea acelaşi tî din Teiuş, 'mereu in mijlocul carea regulilor agromih!inulUi, sfaturi
realizările altor oămehi, de a hă. năr pe care l-am cunoscut ci lor, Adrian Oţoiu este cu ade- ^ pentru creşterea animalelor, etc“.
pe ogor. Atunci se strîngeau $ tivă nu-i petrol, corespondentul ajuta pe cei care au lipsuri, de cîţiva ani în urm ă: vesel, des
^ sc:iă ziarului, iar după dedea, a contribui pe această cale la Dar deseori, el poate fi văzul chis, iute la Vorbă şi la faptă vărat corespondent al unui ziar Zfo
mentorii brigăzii la un loc, şi organele competente seziSăte, făurirea omului nou, l-au făcui -iiâd de vorbă şi cu alţi oa Dar mal tîrziu, mi-am dat sec
citearh noutăţile din regiune şi aduc petrol lâ cooperativă. Ce să fie întotdeauna în mijlocii: >'neni. Cu Gavrilă Borza, pre rna că timpul l-a schimbat în de partid.
din ţară. Citirea ziarului ne-a tăţeni! au pornit la repararea celor mai importante eVehiWieh- şedinţele gospodăriei colective 'riicîtva. Adrian Oţoiu de astăzi
ajutat de multe ori. De aici am te ale vieţii în mijlocul fră- cu Pozalia Simón, bibliotecară G’L PAVEL
învăţat lucruri noi, metodele S unei străzi. Adrian Oţoiu este mîntărilor şi năzuinţelor oame cu Constantin Bălici, secreta are o gîndire mai matură, voi
înaintate pentru lucrarea pă- nilor muncii, întotdeauna pre rul sfatului popular... Culege bdşte cu mai mult conţinut şi
mîntului,-am cllit despre viaţa W prezent în mijlocul tor, iar cei zent în ziar. de Id éí cele măi noi ştiri, le re- pînă cînd termină o ştire, mul
fericită a colhoznicilor sovietici. măi harnici îşi pot citi peste ao.dează şi le trimite ziarului te cuvinte sînt şterse şi înlo
cîteva zile numele in ziar. O Miitat fiiM de cîtva timp ta sprc publicare. De la începutul cuite de trei, cinci şi chiar zece
Pentru ca ziarul şi cartea să bătrînă care niciodată n-a ştiut Teiuş, el a continuat această
găsească noi prieteni, am for -DOC' cri.
mat in mine acasă o bibliotecă § tîlcul liierelor şi al cuvintelor
volantă şi colecţia de ziare de tipărite, începe să le cunoască — Scriu tot atît de uşor ca
unde deservesc aproape 20 citi se bucliră cînd îşi silabiseşte
numele în „foaie", Peste tot, ca
tori. Dintre aceştia nu lipseşte
