Page 12 - 1957-05
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 744
Rezultatele primului an
al celui de al doilea pian cincinal
al Cehoslovaciei
PRAGA 4 (Agerpres). — cu 3,4 la sută. Numărul maşini
Buletinul economic cehoslovac lor agricole a crescut conside
PRIMUL MINISTRU ki DANEMARCEI Pentru dezvoltarea O P I N I A P U B L IC A _ D IN SIRIA _ publică rezultatele primului an rabil. Astfel, de pildă, în 1956
(1956) al celui de-al II-lea plan agricultura a primit 6.746 trac
a răspuns la m esajul salută declaraţia sovietică cu privire cincinal. toare, . adică jumătate din can
titatea primită în cursul primu-
Planul producţiei industriale lui cincinal.
lui N. A. BULGANIN gu R. P. Chineză îa evenimentele din iordania globale a fost îndeplinit în 1956 Venitul naţional a crescut cu
în proporţie de 102,4 la sută, 6 la sută, consumul personal
cu 7 la sută. In 1956 s-au re
PEKIN 4 (Agerpres). China DAMASC 4 (Agerpres). Co- perialiştii ne cer în schimbul ceea ce înseamnă că producţia dus de două ori preturile la
Nouă anunţă: După cum se a* industrială a crescut cu 9,5 la mărfurile cu amănuntul. De la
MOSCOVA 4 (Agerpres)'. — La 29 aprilie N. A. Bulganin nuntă din Bangkok, liderul par mentînd declaraţia Ministerului lui să creem în ţările noastre un sută în comparaţie cu 1955. reforma bănească din 1953, se
TASS transm ite: După cum s-a l-a primit pe ambasadorul ex- spune în comunicat, preturile
mai anunţat, ambasadorul ex- traordinar şi plenipotenţiar al tidului Sriaria Matrai a cerut Afacerilor Externe al U.R.S.S. regim politic care să corespun Producţia mijloacelor de pro la mărfurile cu amănuntul au
traordinar şi plenipotenţiar al Danemarcei în U.R.S.S., Moerck, guvernului tailandez să recu cu privire la evenimentele din dă scopurilor lor politice. ducţie a crescut cu 11,5 la su fost reduse de 6 ori, la mărfu
U.R.S.S. în Danemarca, Slavin, ca're i 'a înmînat răspunsul lui noască Republica Populară Chi Iordania, cunoscutul comentator tă, a obiectelor de larg consum rile industriale de larg consum
neză. Intr-o declaraţie pentru de radio sirian Nasis Ihtiar a- „Acest ajutor imperialist, spu cu 7 la sută, producţia de căr cu 20 la sută, iar la produsele
a vizitat la 29 martie pe primul mesaj' u' 3ui N. A. presă, liderul acestui partid, rată că, conţinutul acestui do ne în încheiere Ihtiar. nu pre bune cu 6 la sută, de petrol cu alimentare cu 14 la sută.
Naichiab Chaisong, a spus că cument exprimă clar năzuinţa judiciază numai independenta 14 la sută, de energie electrică
ministru Hansen şi i-a înmînat z S e sovietice din 4 mai au Uniunii Sovietice de a menţine noastră politică ci si cea econo In comunicat se menţionează
mesajul din 28 martie a lui N. publicat textul răspunsului lui el este convins că China este independenta ţărilor arabe şi de mică, deoarece el urmăreşte ca cu 10,5 la sută, de fontă şi la de asemenea că planul n.u a
A. Buţganin. Hansen. o tară iubitoare de pace care nu a consolida suveranitatea lor. statele noastre să rămînă ţări minate din otel cu 10 la sută, fost îndeplinit de către indus
nutreşte planuri agresive îm agricole în care să domine ma de ciment cu 9 la sută etc. Nu tria de construcţii si de alte cî-
Pentru reglementarea paşnică potriva altor ţări. El a salutat Acţiunile puterilor occiden rile monopoluri. Acest ajutor ur mărul total al celor ocupaţi în teva ramuri ale economiei na-
a problemei algeriene recenta hotărîre a guvernului economia naţională s-a cifrat la tionale.
tailandez de a ridica controlul aproximativ 4,5 milioane per
Festivalul internaţional
asupra comerţului cu China şi tale, continuă Ihtiar, constituie măreşte înrobirea noastră şi a- soane. a crescut
de a permite reprezentanţilor capararea de poziţii strategice“, Producţia agricolă al filmului de la Cannes
PARIS 4 (Agerpres)’. — bată în vara anului trecut la un amestec în treburile noastre
TASS anunţă : In legătură cu Congresul Partidului Socialist unor organizaţii obşteşti să vi şi o încercare de a restabili in DIVERGENŢELE CANNES 4 (Agerpres)'. In
apropiata şedinţă a Consiliului care a avut loc în oraşul Lille, ziteze R. P. Chineză. Naichiab fluenta imperialistă în ţările 0- seara zilei de 3 mai s-a deschis
National al Partidului Socia Chaisong şi-a exprimat speran rientului mijlociu. în staţiunea balneară Cannes
list Francez, care va avea loc nu se aduce la îndeplinire. Au ţa că tot mai mulţi cetăţeni tai- din sudul Franţei cel de al X-lea
la 12 mai, 12 deputaţi socialişti torii scrisorii propun Consiliu festival internaţional al filmului.
şi alţi 7 reprezentanţi ai aces lui National al Partidului „să landezi vor vizita China. In Ihtiar critică cu asprime „a- din partidul social democrat
tui partid de guvernămînt din ceară ca în sfîrşit să fie luate continuare el a arătat că par jutorul“ pe care statele impe din Finlanda Anul acesta, la festival parti
Franţa au adresat secretariatu- măsuri pentru schimbarea poli tidul său se pronunţă pentru rialiste şi în primul rînd S.U.A., cipă 31 de ţări printre care
lui partidului o scrisoare cerînd ticii în Algeria şi restabilirea modificarea actualei politici ex caută să-l impună ţărilor Orien HELSINKI 4 (Agerpres). So- din nou că el nu face parte din U.R.S.S., Polonia, Bulgaria, Ce
terne a guvernului si orientarea tului mijlociu. Propunînd „aju hoslovacia, Romînia, R. D. Ger
ca ea să fie discutată la şedin încrederii maselor de algerieni, ei spre o politică de neutrali mană. Vor fi prezentate 31 de
ceea ce constituie o condiţie ne tate. torul“ lor, declară Ihtiar, im- cial democraţii finlandezi au nici una dintre grupări a _conţi - filme de lung metraj şi 27 filme
ţa Consiliului National. In scri cesară pentru o reglementare sărbătorit ziua de 1 Mai în at- nuat: „Oare în această situaţie de scurt metraj.
paşnică şi pentru stabilirea de
soare se spune că rezoluţia cu relaţii între toate elementele La Bonn mosfera unor divergente acute serioasă care s-a creat în pre- La 3 mai a fost prezentat fil
populaţiei algeriene, precum şi în rîndurile partidului. Cuvîntă- zent nu trebuie să se încerce stu-
privire la reglementarea paşni între Franţa şi Algeria”.
Consiliul N.A.ToO. a discutat rile rostite de fruntaşii social de- dierea posibilităţii de a realiza
că a problemei algeriene, apro-
mocrati la mitingurile de 1 Mai înţelegerea reciprocă? Nu ar fi
au arătat din nou întreaga corn- f°st mal bine dacă noul comitet
problema germană plexitate a situaţiei în partid. In executiv ar considera puterea sa
prezent există de fapt în partid ca provizorie şi ar căuta să cla-
SEMNAREA CONVENISE! BONN 4 (Agerpres).— In ca- început că nu vor fi luate nici 2 centre de conducere: comite- rifice cît se poate de grabnic mul american pentru ecran lat
romîrjo-ceh@s!©vace în d@m®niu! drul unei conferinţe de presă la un fel de hotărîri concrete. Prin tul executiv al partidului — ales °uni s_ar pntea crea un comitet „Ocolul lumii în 80 de zile“
Bonn, reprezentanţilor presei^ li aceasta Brentano a recunoscut la recentul congres prin votul executiv care să reprezinte în- după romanul cu acelaşi nume
prevederilor s o c ia le s-a comunicat că la şedinţa în- caracterul pur demonstrativ al social democraţilor de dreapta, tregul partid ?“. al lui Jules Verne, filmul en
chisă din 3 mai a sesiunii Con- discutării acestei probleme la partizani ai lui Tanner — Les- glez de scurt metraj „Istoria ci
PRAGA 3 Corespondentul A- Ou prilejul semnării acestei siliului N.A.T.O. s-a discutat pro- sesiunea Consiliului N.A.T.O. S.imonen. ministrul Finanţelor, nematografiei“ şi filmul artistic
gerpres a n u n ţă: La 2 mai s-a convenţii ambasadorul R.P.R. la blema ramificării Germaniei în kinen —- şi organul provizoriu francez_,Acea care trebuie să
semnat la Praga o convenţie Pragă, I. Raab, a oferit un coc- lumina problemei securităţii eu- Secretarul de Stat al S.U.A., de colaborare constituit de opo- a SPUS î-ntr-o gyvîritare că parti moară“.
între R.P.R. şi R. Cehoslovacă tail în cinstea celor două dele- ropene. Dulles. care a urmat la cuvînt zitie şi reprezentînd sindicatele, dul social democrat se va în-
în domeniul prevederilor so- gătii care au luat parte la sem- a sprijinit cu tărie declaraţia uniunile social democrate ale drepta la pieire inevitabilă dacă -?—
ciale. narea convenţiei. Primul a luat cuvîntul von lui Brentano. Paralel cu atacu- micilor agrarieni, ale femeilor şi nu va proceda mai înţelept. El a
Brentano, ministrul Afacerilor rile împotriva R.D.G.. Dulles a tineretului şi uniunea sportivă constatat .că recentul Congres al La TEL AVIV — miting
Convenţia a fost semnată Delegaţia Ministerului Sănă- Externe al R.F.G., care a făcut încercat să prezinte în mod de- Partidului care a fost convocat de protest împotriva
din partea R. Cehoslovace de tatii şi Prevederilor Sociale din o declaraţie^ oficială. Brentano naturat politica Uniunii Sovie- muncitorească. pentru reglementarea litigiilor sosirii iui Richards
Evzen Zaban, preşedintele Co- R.P.R. continuă zilele acestea a afirmat că ramificarea tării tice în problema germană, s-a terminat cu divergente şi
nu este numai o cauză a Ger- Situaţia serioasă este în pre mai profunde între partid pe de TEL, AVIV 4 (Agerpres). —
mitetului de stat al oficiului de s§ "ducă tratative cu delegaţi ai maniei, ci şi a întregului bloc o poziţie asemănătoare au a- zent recunoscută chiar în tabă o parte şi toate organizaţiile TASS anunţă: La 2 mai a a-
nord uAtlantic şi a cerut în a- 'doptat în cadrul discutării pro- ra Tanner — Leskinen. In ca muncitoreşti de masă — pe de vut loc la Tel Ăviv un miting
securitate generală iar din Ministerului Sănătăţii din R. ceastă problemă ajutorul parti- blemei germane si ceilalţi vor- drul unui miting la Tampera, altă parte. de protest împotriva sosirii în
partea R.P.R. de dr. Qctavian ~ f„ cipantilor la sesiune. bitori. Tanner a spus că Congresul par Israel a lui J. Richards repre
Berlogea. adjunct al ministru- Cehoslovaca pentru perfectarea tidului nu a justificat speranţele Antilcainen, care a luat cuvîn zentantul special al preşedinte
Cuvîntarea lui Brentano a La conferinţa de presă s-a care s-au pus în el, la congres tul la Tampera şi-a exprimat te lui S.U.A.
lui Sănătăţii si Prevederilor unej 'convenţii de colaborare în bundat în născociri calomni comunicat în continuare că, con nu s-a reuşit să se stabilească merea că noua conducere a par
oase la adresa R. D. Germane. siliului N.A.T.O. a discutat de a-
Sociale al R.P.R. domeniul ocrotirii sănătăţii. semenea problema dezarmării şi, înţelegerea în partid. Totuşi, du tidului nu va tinde la preîntîmpi-
* după cum se arătă în declara pă cum a spus Fagerholm, care narea cob’orîrii continue a nive
Ecoul stîrriit în Anglia ţia oficială, participântii' lâ se a luat cuvîntul la Porvo. înţele lului de trai al oamenilor mun
de noile propuneri sovietice Ministrul de externe vest-gei- siune au ajuns la convingerea gerea putea fi realizată. Dacă cii.
man a mai comunicat hotărîrea ea nu a fost realizată, vina îi
de a transforma grupul de Iu- ca trebuie căutat un „acord si- revine lui Tanner.
cru al celor 4 tari (S.U.A., An- Lur“ cu Privire la dezarmare.
Fagerholm, care a declarat
în problema dezarmării glia, Franţa şi R.F.G.) în pro
blema germană într-un organ Sem nificafis alegeriior prezidenfiale
LONDRA 4 (Agerpres). Noile propuneri pot constitui „o bază permanent. El a declarat că
propuneri sovietice cu privire la pentru tratative“, sarcina acestui grup constă în de azi din A u stria
măsurile parţiale de dezarmare Biroul central englez de in- studieiea căilor de rezolvare a Specialiştii ceho
au găsit un larg ecou în rîndu- formaţiiafirmă că noile propu- probleme; ramificării Germa
rile opiniei publice engleze. Ce-i neri sovietice „deşi potrivit a- niei. Astfel, puterile occidentale VIENA 4 (Agerpres). —- La ei este faptul că „partidul li slovaci perfecţio
drept, unele ziare burgheze în- precierii unanime, sînt intere- au proclamat făţiş o politică se 5 mai au loc în Austria alegeri bertăţii din Austria”, în fruntea nează continuu pro
cearcă în fel şi chip să dimi- sânte, nusînt acceptabile pen- paratistă în problema ram ifică pentru desemnarea unui nou căruia se află dr. Reinchaler, cedeele tehnice de
nueze impresia produsă de aces- tru guvernul englez în actuala rii Germaniei. preşedinte al Republicii în lo fost secretar de stat al lui H it muncă. Una din a-
te propuneri. Ele nu îndrăznesc lor formă“, Răspunzînd la întrebările re cul lui Tehodor Korner d eced at ler şi ministru în guvernul ceste perfecţionări
însă să le respingă pur şi sim- Săptămînalul catolic „Truth“ prezentanţilor presei, ministrul la începutul acestui an. Comen- austriac al trădătorului Seyss- este aparatul de
piu, dîndu-şi ,seama că această critică propunerile guvernului Afacerilor Externe al R.F.G. a tatorii de presă consideră că a- Ingvvard, care a înfăptuit Ans- sudat prin puncte
poziţie ar ; dezaprobată. De sovM| d , consideră că ele declarat că discutarea proble ceste alegeri sînt de o mare chlussul cu Germania hitleristă, multiple. Acest a-
aceea, obiectmd fara temei şi A , ,, , mei ramificării Germaniei la importantă. Deşi potrivit con deţine rolul principal în blocul parat a fost reali
şedinţa Consiliului N.A.T.O. a a- stituţiei austriace, preşedintele burghez, deşi acest partid nu a zat de inginerul
în mod tendenţios împotriva sin^ ”un Punct de plecare pentru vut caracterul unui schimb de Republicii nu are prerogative întrunit în ultimele alegeri de Milan Vltawski. El
vederi şi s-a stabilit de la bun prea largi, rezultatele acestor cît abia 284.000 de voturi. permite ridicarea
propunerilor, aceste ziare sînt tratative, mai încurajator decît alegeri vor exercita o mare in considerabilă a pro
fluentă asupra situaţiei politice- Presa democrată subliniază ductivităţii muncii
nevoite să recunoască că aceste propunerile precedente“. din Austria. Alegătorii au _de că în Austria există toate pre şi constituie o nouă
mizele şi forţele necesare pen realizare a tehnicii
Situaţia din Orientul apropiat şi mijlociu — din nou i ales între doi candidaţi : vice tru a opri ofensiva reactiunii. cehoslovace.
cancelarul Adolf Scharf. preşe
pe primul plan al a c t u a lii internationale Partidul comunist din Aus
dintele partidului socialist din tria a chemat pe alegătorii săi
Evenimentele din Orientul apropiat ceste ţări una împotriva alteia, avîn- rialiştilor dornici să aservească po Austria şi chirurgul pensionar să sprijine pe candidatul parti
poarele arabe. Ea dovedeşte din nou Wolfgang Denk, candidatul co dului socialist pentru a împie
şi mijlociu au revenit din nou pe pri- du-se în vedere că în acest fel jugul că Uniunea Sovietică este un ade mun al partidului populist aus dica prin acţiuni comune întă
vărat prieten al arabilor iubitori de triac condus de cancelarul Ju- rirea forţelor reacţionare din
mul plan al actualităţii internaţionale, colonial va putea fi pus mai uşor pe libertate şi că ea nu urmăreşte nici lius Raab şi al partidului neo Austria.
un fel de scopuri ascunse în această
Pacea ,abia restabilită în urma agre- grumazul popoarelor arabe, dintre parte a lumii. Călăuzindu-se după nazist al libertăţii.
necesitatea de a ocroti statele din
siunii imperialiste anglo-franco-israe- care unele şi-au cucerit independenţa, Orientul apropiat şi mijlociu de a- Presa democrată din Aus
mestec străin în treburile lor şi de tria avertizează că pentru pri
liene, este pusă din nou in primejdie ma dată din 1945 partidele de MAGAZI N
dreapta din Austria au reuşit
de către acţiunile puse la cale şi or ifOMFNTARlUy să reconstituie blocul partidelor
burgheze. Ziarul „Neue Zeit” a
ganizate în această parte a lumii de arătat că profesorul Denk — de SELECŢI UNI DIN PROGRA
către cercurile imperialiste din S.U.A., altfel un chirurg puţin cunoscut MUL DE RADIO
publicului — este candidatul
care ţintesc distrugerea unităţii po reactiunii. In cursul campaniei Luni 6 mai 1957. Programul I. 5,05 de prol. T. Bogdan; 21,25 Prelucrări cîntînd; 18,35 Program de muzică
La început de săptămînă spor la de folclor ale compozitorilor noştri ; populară; 19,10 Melodii de muzică
poarelor arabe. Nu poate să nu atragă atenţia a contribui astfel la întărirea inde electorale ziarele partidului so muncă, voie bună; 5,35 Cîntece; 5,55 23,10 Concert de noapte: Programul uşoară; 19,55 Noapte bună, copii" \
Iordania a fost în ultimul timp faptul că, deşi au devenit publice pendenţei lor naţionale şi la conso cialist din Austria au dezvăluit Ştiri sportive; 6,00 Muzică uşoară; II: 14,03 Program executat de orches „Gine nu munceşte, nu trebuie să mă-1,
ameninţările cu folosirea forţei din lidarea păcii în această regiune, gu că profesorul Denk, care susţine 6,25 Jocuri populare romîneşti; 6,45 tra de muzică populară a M.A.I.; 14,45 nînce“, poveste populară bulgară; 20,00
obiectul unor intrigi imperialiste, gu partea Israelului şi Irakului la a- vernul sovietic, propune ca cele pa că stă deasupra partidelor“, a Bună dimineaţa copii; 7,35 Din cîn- Cîntece de Laurenţiu Profeta; 15,15 Concert de seară; 22,30 Gîntece de
vernul iordanian fiind supus unor dresa lordanier, Egiptului şi a al. tru puteri U.R.S.S., S.U.A., Anglia făcut parte între 1934 şi 1938 tecele popoarelor; 8,00 Muzică dis Arii şi duete din operete; 15,40 Cîntă dor şi jocuri populare romîneşti; 22,51
ypresium sgrosolane ,din afara, însoţit.e t.or. .ţa.ri arab, e, ni.ci. un st,at, occi- din Consiliul municipal al Vie- tractivă; 9,30 Vreau să ştiu; 10,00 Concert Qeorge Enescu; Programul II.
de ameninţ•ări cu dezm. embrarea ter,i-. dental nu a cond, amnat. acest,e ac- şi Franţa să proclame că amestecul > nei, ca membru al organizaţiei Muzică de cameră de Mansi Barberis; la nai Damian Luca; 16,45 Melodii de 14.03 Muzică uşoară de Theodor Sibi-:
toriului ţ’ării . s•i li1psirea pop. orului ţiuni războinice, cu toate că e lim străin în treburile interne ale ţări- .1 fasciste „Frontul patriei”, con 10,30 Sfaturi gospodăreşti; 10,35 Mu muzică uşoară; 17,15 Vitrina cu cărţi ceanu; 14,40 Gîntă orchestra de muziJ
iordanian de independenţa naţională. pede că aceste manevre pun în pe lor din Orientul apropiat şl mliijilloo- dusă de fostul cancelar austri zică de estradă; 11,45 „Traista cu noi ; 17,30 Program de muzică popu că populară a Filarmonicii de Stat din
După demisia forţată a guvernului ricol pacea în lumea întreagă. Nu ciu este inadmisibil. Guvernul so poveşti“ : „Cel mai bun bucătar" po lară: 18,55 Sfatul medicului: Tremu- Cluj, dirijor Ilie T etrad e; 15,00 Cîntă
Nabulsi — guvern care apăra intere poate fi trecut cu vederea, de ase vietic mai face şi alte propuneri, a ac Schuschnigg. După cum ara vestire de N. F ocşa; 12,10 Concert de răturile mîinilor::; 19,15 Teatru la mi Dorel Liveanu; 15,15 Serenada opus
sele naţionale ale poporului iorda menea, nici faptul că spre coastele căror traducere în viată ar contri tă acelaşi ziar într-o declaraţie prînz; 13,05 Muzică populară romî- crofon „învierea" dramatizare radiofo 11 în Re major pentru orchestră de
nian — guvernele următoare au alu de est ale Mării Mediterane a fost bui la însănătoşirea situaţiei grave făcută publicaţiei militariste nească executată la taragot de Ion nică după romanul lui U. N. Tolstoi; Brahms; 16,20 Muzică populară romî
necat tot mai mult spre o orientare din această parte a lumii. Murgu şi la vioară de Nicu Stănescu; 21.05 Muzică uşoară de Nicolae Chir- nească executată la vioară de Tudor
pro-occidentală. Forţele patriotice din f|ota a 6.a americanăi ceea austriace „Oesterreischische 13,45 In apărarea p ă c i i 14,30 Muzică culescu ; 22,30 Muzică uşoară; 22,45 Pană şi la acordeon de Nelu Orian;
uşoară romînească; 14,45 Muzică popu Doine din diferite regiuni ale ţării;
ţară au fost supuse unor persecuţii ce q demonstra{ie făţişă Indiferent de orice uneltiri impe Soldaienzeitung”, profesorul 23,15 Muzică corală romînească. 18.03 Ce este o staţie de emisie-recepţie
rialiste, victoria cauzei drepte a po Denk s-a pronunţat în favoa lară romînească; 15,05 Muzică simfo
poliţieneşti, fiind reprimate orice în- poarelor arabe, precum şi securita rea revizuirii clauzelor militare Aîarfi 7 mai 1957. Programul I. 6,00 de radioamator? vorbeşte ing. Gheorghe
cercări de pronunţare in ,favoa„re„„a îm1potriva ţărilor Orientului arab, tea în această parte a lumii, vor ale Tratatului de stat ou Aus nică; 15,47 Muzică uşoară; 16,15 Con Cîntece, 6,25 Muzică uşoară ; 7,10
unei politici democratice, care să a- Noua agravare a situaţiei din depinde în primul rînd de unitatea Cîntece sportive; 7,35 Concert de di C rm u; 18,25 Muzică uşoară romînea
şi coeziunea lor, care, —• cu spri tria, care interzic angajarea în cert pentru copii: Medalion muzical:
pere interesele generale ale popoa- Orientul apropiat şi mijlociu, legată jinul celorlalte popoare iubitoare de armata austriacă de cetăţeni mineaţă ; 9,00 Muzică din opéré; 9,30 scă ; 18,55 Sfatul medicului: Cum ne
'austrieci care .-au servit în Wehr- „Johannes Brahms"; 17,19 Muzică
relor arabe. de evenimentele din Iordania, impli- „Prietena noastră cartea”; 10,00 Din pregătim cînd aşteptăm un copil ?
match începînd cu gradul de
Situaţia creată în prezent în lor- că 0 Rravă primejdie. Popoarele din muzica popoarelor: 10,30 La microfon 19,45 Din cîntecele popoarelor; 21,05
dania, precum şi evoluţia evenimen- întreaga lume urmăresc cu vigilenţă pace a dus la eşecul agresiunii îm Cîntă Ansamblul Macedo-romîn, diri
potriva Egiptului. Evoluţia popoare
telor ,nu poate să nu provoace o cu atenţie evoluţia situaţiei din lor din Orient, care au păşit pe ca
îngrijorare serioasă în rîndul opiniei această parte a lumii,
publice din întreaga lume. Departe Exprimînd din nou dorinţa de lea largă a dezvoltării naţionale in colonel, precum şi a acelor instrum entală; 18,15 Concert de es Rodica; 10,35 Cîntă baritonul Mihail jor George M arcu; 23,15 Concert de
de a constitui o problemă internă pace a guvernului şi' poporului so- dependente, nu poate fi dată înapoi. clauze care interzic Austriei po tradă; 19,10 Cîntece bătrîneşti; 19,45 Arnăutu; 11,03 Muzică uşoară; 11,25 noapte.
a Iordaniei, evenimentele ce au avut vietic, Ministerul Afacerilor Externe Orice complot împotriva independen sedarea de arme atomice, tele Răspundem ascultătorilor; 19,55 Noap
loc în această ţară dovedesc exis- al U.R.S.S. a dat publicităţii o de- ţei popoarelor arabe este sortit eşe ghidate şi substanţe toxice. te bună, copii: „Cel mai iute de pi A BULETINE DE ŞTIRI
tenţa unui complot imperialist împo- ctaraţie.cu privire la situaţia din cului. cior“, povestire de Naghişchin; 20,55 Melodii populare romîneşti; 11,45 Gin
triva unităţii şi coeziunii ţărilor a- Orientul apropiat şi mijlociu, care Deosebit de alarmant pen Muzică uşoară italiană;' 21,10 „Pă tă orchestre simfonice; 13,05 Concert 5,30; 7,00; 8,15 11,00; 13,00; 15,00;
rabe, care urmăreşte să asmuţă a- constituie un avertisment dat impe C. MACOVE1 tru oamenii muncii din Austria de prînz; 14,00 Rapsodia orientală; 17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (Programul
15.05 Muzică populară; 16,15 „Ştiinţa I), 14,00; 16,00; 18,00; 20,00; 21,00;
şi pentru loti acei cărora le es
te scumpă neutralitatea Austri- rinţi şi copii“: „Minciună lă copii" învinge”; 18,15 Să învăţăm limbă rusă 23,00 (programul II).
Redacpa şi administraţia ziarului str. 6 Marile nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .l.l.R . nr. 230.320 din 6 noiembrie 1945 — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.