Page 13 - 1957-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂf

Bugetul local al regiunii Hu­

nedoara (pag- 2-3-a) ???

„Din motive obiective" Centrala electrică de la Skawina

Despre evidenţa şi documen­

tele de organizaţie

' (pag. 2-a) ; , ' m m ?* , n

Aspecte din activitatea unor % ' In Republica
°*
comitete de construcţii Populară Polonă —

Sport (pag. 3-a) ca şi în celelalte;

K. E. Voroşilov a părăsit Pe­ ţări de democraţie

Anul IX. Nr. 745 Marţi 7 mai 1957 4 pagini 20 bani kinul plecînd în Indonezia populară — se înal­

(pag. 4-a)

ţă numeroase con­

strucţii care vor

Sărbătorirea Zilei presei oomuaiste duce la o conside­

rabilă creştere a

nivelului de trai al

Adunarea festivă de la Deva maselor muncitoa­

re. Lîngă Cracovia,

In dimineaţa zilei de 5 mai a avut în decursul anilor. Vorbitorul a ară­ de pildă, se înal­
loc în sala cinematografului „Fiiimon tat felul în care ziarul „Drumul so­
Sîrbu“ din oraşul Deva, o adunare cialismului" a reuşit să-şi ducă la ţă o mare centra­
festivă consacrată Zilei presei comu­ bun sfîrşit sarcinile ce i-au stat în
Bunii gospodari satul Gold învaţă într-o şcoală de calificare gradul I (liniori niste. Adunarea a fost deschisă de faţă. lă electrică — una
nouă, luminoasă şi spaţioasă, de cale ferată). tov. Lazăr David, secretar al Comi­
din Berghin care s-a ridicat în roşu încă din tetului regional de partid Hunedoara. Adunarea a hotărît să trimită re­ din cele mai mari
toamna anului trecut. La data de 30 aprilie, elevii A luat apoi cuvîntul tov. Ion Sîrbu, dacţiei ziarului Krasnîi Kurgan, or­
In raionul Alba s-a dus ves­ acestei şcoli, în !număr de 30, membru al Biroului comitetului regio­ gan al Comitetului regional de partid ale Poloniei. Ea se
tea că locuitorii din Berghin Şcoala a fost construită cu au dat examenul practic la lo­ nal de partid, redactor şef al ziarului din Kurgan (U.R.S.S.), o telegramă
sînt oameni harnici şi buni banii realizaţi prin autoimpu- cul de muncă, !asupra cunoştin­ „Drumul socialismului", care a vorbit de salut. construieşte cu aju­
gospodari. Şi pe bună drepta­ nere şi cu ajutorul primit în ţelor acumulate de-a lungul ce­ despre tradiţia de luptă a ziarului
te. Ei, pe lingă faptul că au credite din partea statului. La lor 6 luni de studiu. Datorită „Pravda“, organ al C.C. al P.C.D.S. In încheiere a avut loc un bogat torul tehnic al Uni­
muncit cu spor în campania a- ridicarea şcolii locuitorii satu­ muncii conştiincioase depuse a- cît şl despre rolul presei comuniste program artistic, dat de echipele ar­
gricolă, s-au ocupat si de gos­ lui au muncit voluntar. tît în timpul studiului teoretic, tistice ale Sfatului popular orăşenesc unii Sovietice, care
podărirea comunei. încă la 15 cît şi al celui practic, datorită Deva şi T.R.C.L.H.
aprilie locuitorii din Berghin Micii grădinari răspunsurilor bune date la exa­ va furniza toate in­
au terminat noul pod din be­ men, tov. Vasile Boţ, Ludovic
ton, cu ajutorul contribuţiei în Elevii Şcolii elementare cu Homono şi Gheorghe Toader, au stalaţiile. In foto:
muncă si a fondului din auto- limBa de predare maghiară din fast încadraţi de comisia de exa­
impunere. Hărău, muncesc de zor pe tere­ minare în categoria 5 C. de sa­ Vedere a centralei
nul experimental al şcolii. Ei larizare. Un număr de 22
De asemenea, în satul Henig, îngrijesc straturile de salată, cursanţi au fost' încadraţi în ca­ în construcţie.
locuitorii au terminat de cu- morcovi, pătrunjel, ceapă şi ri­ tegoria 4 C. de salarizare, iar,
rînd împrejmuirea scolii. Frun­ dichi, pe care ei singuri le-au 5 elevi printre oare Nicolae Bo- Consfătuiri cu corespondenţii şi cititorii Construcţii navale în R. P. Ungară
taşi în aceste acţiuni au fost însămînţat. jău şi Gheorghe Carp, au fost ziarului nostru în regiune
ţăranii muncitori Gheorghe Co- declaraţi repetenţi. Anul acesta şantierele na­ din Balatonfured — două re­
man, Matei Kast, Pompiliu Pa- In prezent, micii grădinari se La întîlnirea ce a avut loc în ora­
piu. Ion Sasu şi alţii. pregătesc să prăşească mază­ Mult interes a depus în vede­ Cu prilejul sărbătoririi Zilei presei şul Brad, participanţii au propus, ca vale din Ungaria vor construi morchere de cîte 800 CP fiecare,
rea, castraveţii, cartofii, faso­ rea bunei desfăşurări a cursuri­ comuniste, redacţia ziarului „Drumul ziarul să deschidă o anchetă cu pri­ numeroase nave atît pentru na­ precum şi opt ambarcaţiuni de
Un nou bloc îşi aşteaptă lea şi porumbul. lor tov. Cristache Raiou, meşter socialismului" a organizat în unele vire la îmbunătăţirea muncii cultu­
principal la şantierul B. din centre industriale şi agrare ale re­ rale, deoarece în acest oraş nu există vigaţia interioară cît şi pentru cîte 1.000 tone, din care prima
locatarii Elevii acestei şcoli, pe lîngă cadrul grupului de şantiere giunii noastre întîlnlri între ziarişti, nici o formaţie cultural-artistică.
că au învăţat să facă iaroviza- 4 C. F., oare a predat tehnolo­ corespondenţi voluntari, colaboratori şi marina comercială. Construcţia a şi fost livrată. Şantierele na­
Tot mai multe sînt construc­ rea cartofilor, încolţirea semin­ gia şi tehnologia materialelor cititori ai ziarului. De asemenea, corespondenţii de la
ţiile care se ridică în diferitele ţelor şi cum să însămînţeze po­ de specialitate. Haţeg au făcut propunerea ca astfel unui oarigobot de 1.300 tone vale danubiene din Vac, la nord
colţuri ale regiunii noastre. rumbul în cuiburi aşezate în La aceste întîlniri au participat nu­ de întîlniri să aibă loc mai des, nu
Cluburi, cămine culturale, cre- pătrat, ei îngrijesc aceste cul­ M. MOLDOVAN meroşi activişti de partid, conducători numai cu ocazia sărbătoririi Zilei pre­ va fi terminată în 1958. Intre de Budapesta, vor livra de ase­
şe, blocuri şi locuinţe muncito­ turi cît mai bine, pentru a se de întreprinderi şi instituţii, cadre di­ sei comuniste.
reşti, toate dovedesc grija pe prezenta la concursul regional corespondent dactice. timp şantierele navale „Ganz“ menea opt ambarcaţiuni.
care o poartă statul nostru oa^- pentru cel mai bun lot şcolar In cadrul acestor întîlniri s-au dis­ vor pune la dispoziţia marinei
menilor muncii. Această grijă experimental. La sanatoriu! Participanţii la întîlniri au făcut cutat probleme legate de munca ce o comerciale ungare o navă de In acelaşi timp şantierele de
au simţit-o din plin şi munci­ numeroase propuneri menite să ducă desfăşoară redacţia cu corespondenţii
torii întreprinderii „Gheorghe L. BALINT Sfîrşit de !aprilie... Pe străzi­ la îmbunătăţirea activităţii colectivu­ voluntari. 1.500 tone, Şantierele din Obuda construcţii navale din R. P. Un­
Doja“ din Alba Iulia. Pentru le oraşului îmbrăcat în haina lui nostru redacţional. (Budapesta) vor construi un gară construiesc un mare număr
ei s-au construit zeci de apar­ corespondent verde !a primăverii, oamenii se
tamente de locuit, s-au deschis plimbă sub razele aurii si blînde remorcher de 450 CP, iar cele de nave destinate exportului.
noi magazine, etc. Muncesc la întreţinerea ale soarelui, care a trezit la
culturilor viaţă întreaga natură. Din pu­ Televiziunea în Slovacia
De curînd, în cinstea zilei de hoiul de siderurgişti şi construc­
1 Mai, muncitorii de la această Terminînd însămîriţările de primă­ tori ce mişună asemenea unui de noapte al siderurgiştilor Pe vîrful Lemnicky, din ma- în regiunea’ Presov, din vestul
întreprindere au avut încă o vară, colectiviştii au şi început între­ roi de albine, oei miai mulţi sînt
bucurie: un nou bloc munci­ tineri şi tinere care mai în fie­ sivul Tatra ^ (2634 metri^ altitu- Slovaciei. O antenă înaltă de 22
toresc a fost terminat si a fos< ţinerea culturilor. Numai într-o sin­ care zi ies isMalimbare, vizio­ dine s-au început lucrările de meW va „ transDortafa ,a Lem;
dat în folosinţă. gură zi, echipele conduse de Ion Osoian nează un film, sau îşi petrec o construire a unei instalaţii-releu
parte din timpul liber în cluburi pentru retransmiterea progra- ., . , , . ,
In locul vechii şi Florea Tudor au prăşit suprafaţa de şi biblioteci, ori pe terenurile nic<y cu ajutorul unui balon-pa-
2 ha. cultivată cu floarea-soarelui, şi de sport... Toate acestea însă şi melor de televiziune din Ostrava
şcoli întunecoase multe alte distracţii, tinerii Va- raşută sau al unui elicopter. -*
au plivit cultura de grîu de toamnă eile Capră, Benea Ambrozie,
Era greu copiilor ţăranilor tineresc, sau că n-ar fi însetaţi sp u n : „parc-ar fi mama noas­ Realizări cinematografice
muncitori din satul Gold, ra­ de pe 6 ha. Nicolae Mărgineanu, Gavrilă de atîtea probleme ce pasionea­ tră...“. în R. P. Bulgaria
ionul Alba, să înveţe în loca­ ză pe tineri. Este cu totul alt­ După ce am făcut cunoştinţă
lul vechii scoli întunecoase şi Pentru executarea la timp a lu­ Avram, Gheorghe Ghelţu, Şte­ ceva. La sanatoriul de noapte cu „proprietarul“ sanatoriului,
necorespunzătoare. Părinţii lor fan Laszlo şi alţii, le-au pără­ unde îşi petrec după amiezile şi păşim în interiorul larg şi spa­
ştiau acest lucru, ştia şi Sfatul crărilo r, cu multă tragere de jn.imă nopţile (dimineaţa se duc la lu­ ţios al încăperii. In cele cîteva Festivalul filmului bulgar, ca­ filme documentare de metraj
popular al comunei Almaşu Ma­ au, lucrat colectiviştii Zenovie Dănilă, sit de aproape o lună de zile. cru), ei trăiesc aceleaşi bucurii, dormitoare, aerul proaspăt şi re a avut loc recent în Bulgaria, mijlociu şi de scurt metraj. A
re că localul este necorespunză­
tor pentru şcoală. De aceea, în- Moise Suciu, Avei Băcian, Maria Cră­ Nu pentru că în ei n-ar exista sînt mai liniştiţi, Iar prin regi­ răcoros, cearceafurile de pe pa­ oglindeşte importantele succese început producţia majorităţii a-
tr-una din adunările populare
ţinute anul trecut, au hotărît ciun, Catiţa Ştefan şi alţii. aceeaşi energie şi acelaşi elan mul alimentar şi programul turi de un alb imaculat, covoa­ !ale tinerei cinematografii bul­ cestor filme. Ele se ocupă de u-
să construiască un nou local.
Iată că, acum copii celor din IOAN CRĂCIUN stabilit, îşi împrospătează forţe­ rele ţesute cu mult gust de gare în toate genurile dc pro­ zina de plumb şi zinc din mun­
corespondent
le, şi .se întăresc,.;,. , . mîini iscusite şi mobilierul a- ducţie. • ţii Rodopi, construcţia navală,
O nouă promoţie
Şi acum, împreună cu dvs. să ranjat estetic, îţi face impresia Numai in anul 1956 studioul frumuseţile naturii bulgare. Va fi
de liniori că te afli într-o casă de buni
facem dragi cititori o scurtă vi­ gospodari, te îmbie să-ţi schimbi de filme documentare şi jurna­ creat un film special despre
In octombrie anul trecut s-ia zită la sanatoriul de noapte a hainele cu una din pijamalele
cărei clădire se află pe malul aranjate în şifonier şi să te a- le cinematografice a realizat 52 construcţia de locuinţe şi de
deschis pe lîngă grupul de şan­ drept al rîului Zlaşti, la cîţiva şezi la odihnă. Ne vine greu să
paşi de zidurile crenelate ale ne despărţim de o !asemenea !at­ de jurnale cinematografice, 12 clădiri cu caracter cultural, ca­
tiere 4. C. F. Peştiş, o şcoală castelului Huniazilor. filme cu teme agricole şi 22 de re se desfăşoară larg în ultimii
mosferă. Dar n-ai ce face: vi­
alte filme documentare. Filmele ani la Sofia.

„Prin Italia“, „Cu !aparatul de Studioul de filme documen­

Iată-ne urcînd scările de la zita e vizită. Am trecut în sala filmat peste hotare“, „Pe sta­ tare şi jurnale cinematografice

intrarea principală. Asemenea de mese. Aici, tocmai se servea dion” şi altele sînt primite căl­ are legături cu studiourile ci­

unei gazde căreia îi vin musa­ prînzul. Aşezaţi în jurul unei duros de spectatori. S-a bucu­ nematografice din Uniunea SoJ

firi, administratorul sanatoriului mese lungi, cu feţe curate, cu rat de o înaltă apreciere din vietică, ţările de democraţie
partea publicului si filmul cu populară, Anglia, Franţa, Ger­
ne întîmpină cu un surîs cald, farfurii, tiaoîmuri şi pahare, cei
prietenesc. Deşi a bătut cale 24 de muncitori aveau la discre­ caracter, publicistic „Egiptul în mania occidentală şi alte ţări.,
lungă în viaţa ei, tovarăşa ţie mai multe feluri de mîncare,
Scurtu Eugenia e încă tînără, unele mai bune şi mai gustoase zilele noastre“. Schimbul reciproc de materiale
decît celelalte. Alături de tinerii
vioaie. De cînd îndeplineşte func­ Anul acesta, în afară de jur­ permite să se îmbogăţească

nalele cinematografice săptă- considerabil conţinutul jurna­

LEONID A COSTACHE ţia de administrator la sanato­ amintiţi mai sus. aici se găseau mî.nale, se prevede turnarea a 15 lelor săptămînale.
riu, se străduieşte întotdeauna şi muncitorii Lazăr Lobonţ şi

şi-a realizat visul copilăriei să asigure muncitorilor trimişi Vasile Nicolae, oameni mai în Pregătirea de cadre cu calificare
aici o recreere cît mai plăcută şi vîrstă. Vrînd parcă să ne în­ superioară în R. P . Albania

folositoare. Are un suflet bun şi credinţeze de faptul că aici o
o fire prietenoasă. Mulţi dintre

De felul lui, Leonida Cos- şitul anului 1955. auzise că pe Şi iată-1 pe Cosiache lucrînd tineri şi chiar unii mai în vîrstă In noiembrie 1951 în Alba­ cum în diferite sectoare de ac-*

tache, un tinere! mic de statm la Depou mai sînt ceva locuri în brigada complexă de repara­ care se bucură din plin de grija nia au fost înfiinţate Institutul tivitate.

ră, cu ochii negri pătrunzători pentru necalificati. Mult s-a bu­ tul locomotivelor. Punea cu părintească a tovarăşei Scurtu, politehnic. Institutul pedagogic Numărul tehnicienilor cu cu­

şi cu tuleie rare pe faţă, e de curat Costache de vestea asta. nădejde mîna la orice lucrare, şi Institutul Superior Agricol. noştinţe superioare creşte de

prin părţile Focşanilor. _ Cu A doua zi s-a prezentat la con­ se străduia să prindă fiecare După aceea au fost înfiinţate la un an la altul. In cursul

toate că n-are decît 18 primă­ ducerea şantierului pe care lu­ mişcare a lăcătuşilor mai cu Congresul naţional alte trei institute de învăţă- primului plan cincinal (între

veri este cel mai priceput lăcă­ cra cu cererea de decontare în experienţă, se vîra 'peste tot de ştiinţe medicale mînt superior. Deschiderea a- anii 1950— 1955) peste o mie

tuş din tînăra generaţie de la mînă. unde erau cele mai complicate cestor institute a fost posibilă de specialişti au fost formaţi

Depoul Petroşani. — Vreau să cunosc şi lăcătu- reparaţii. Acu îl vedeai la me­ datorită grijii acordate de gu­ în Uniunea Sovietică, în ţă­
De mic copil visa şeria, să-nvăţ să repar locomo­ canism, peste cîteva minute la
să^se facă vern şi partid pentru formarea rile de democraţie populară şî

lăcătuş. Ei, dar pînă să-şi rea­ tive, rosti Costache. îmbujorat cilindrii sau căţărat sus pe u- Cu începere de la. 5 mai se măr de reprezentanţi de seamă de cadre cu calificare superioa­ în Albania. In cursul celui
desfăşoară în Capitală lucrările
lizeze visul, a trebuit să treacă la faţă de bucurie. Vă rog să-mi riaşul de oţel, la demontarea primului Congres naţional de ai ştiinţelor medicale din nume­ ră. Aceste institute sînt frec­ de-al doilea plan cincinal sei
ştiinţe medicale organizat în roase ţări şi sute de medici şi
prin multe peripeţii. semnaţi cererea de decontare, supapelor de siguranţă. tara noastră. Acest Congres are cercetători în domeniul ştiinţe­ ventate astăzi de peste 1900 de vor forma în ţară un număr de
loc sub auspiciile Academiei lor medicale din ţara noastră. 2300 de cadre. La sfîrşitul a-
Nici n-avea 14 ani împliniţi tovarăşe şef de şantier. Cînd nu reuşea să se descur­ R. P.R., Ministerului Sănătăţii studenţi. Tinerele cadre care cestui cincinal numărul stu­
Congresul naţional de ştiin­ au studiat în R. P. Chineză, denţilor va fi cu 31 la sută1
cînd i-a destăinuit tatălui său Acesta privi oarecum sur­ ce singur, nu se sfia să-l între­ şi Prevederilor Sociale şi So­
prins pe tînărul tîmplar şi nu-i be pe şeful brigăzii Ioan Arhip, cietăţii Ştiinţelor Medicale, ca­ ţe medicale oglindeşte progre­
visul ce-1 frămînta.^ re într-o strînsă colaborare au sele ştiinţei medicale romîneşti R.P.D. Coreeană, R.P. Romînă mai mare decît în anii primu­
— Tată, vreau să mă fac lă­ venea să creadă că acest cm care-1 ajuta cu dragă inimă. şi marile realizări ale regimu­
cu perspective va părăsi şan­ ...S-au scurs lunile una după dus o intensă activitate în ve­ lui democrat-popular în acest şi R.D. Germană lucrează a- lui cincinal. ..!?fi
cătuş! derea desfăşurării cu succes a domeniu.
— Nu-i rea meserie, băiete, tierul. Apoi răspunse: lucrărilor.
alta. A trecut chiar un an şi Cercetarea ştiinţifică medica­
pămînt n-avem prea mult, aşa — Bine, dar d-ta eşti munci­ mai bine. In înălţime n-a cres­ Tradiţiile glorioase ale vieţii lă din ţara noastră antrenează
că dacă-ţi place, n-arn nimic tor fruntaş, ce rost mai are cut cine ştie ce, Leonida Cos­ ştiinţifice medicale din ţara în opera de ridicare a nivelului
împotrivă! Orice meserie îi plug să-nveţi o a doua meserie? tache. In schimb s-a ridicat noastră, făurite de premergători de sănătate a poporului mii de Însfalajie de semnalizare în mină
ca V. Babeş şi I. Cantacuzino cercetători, care lucrează sub
de aur dacă o stăpîneşti, — Poate vrei s-o iei din nou de mult în meserie. El s-a specia­ în microbiologic, Gh. Marines- îndrumarea continuă a unor cu­ Un colectiv de
la cap ? noscuţi savanţi. muncitori, în frun­
i-a răspuns tatăl. lizat la mai multe piese ale lo­ cu în neurologie, Toma lonescu te cu maistrul ino­
Cu o bocceluţă în mînă, Leo­ — Eu ştiu una şi bună. comotivei, ca de pildă: egaliza­ în chirurgie, A. Teohari în me­ Printre unităţile ştiinţifice vator Ervin Gre-
nida .a plecat la oraş împreu­ Vreau să-nvăţ lăcâtuşerie. E toare, supape de siguranţă, e- dicina internă, I. Atanasiu în ale Academiei R.P.R. funcţio­ gor, de la Atelie­
nă cu taică-său unde a fost re­ visul copilăriei mele, puratoare sau mecanism. Aşa fiziologie, Fr. I. Rainer în ana­ nează institute de cercetări în
crutat pentru o şcoală profesio­ Cînd a văzut că n-are înco­ dar, visul său din copilărie a tomie şi antropologie, D. Danie- domeniul fiziologiei, endocrino­
nală din regiunea Hunedoara. tro, şeful şantierului a scris în- fost realizat! Leonida Costache lopolu în fiziologie si fiziopatolo- logiei. neurologiei, inframicro- rele Centrale Gura-
biologiei etc., şi colective de i-
Din eroare însă, a fost. reparti­ tr-un colt al cererii „decontat a devenit un lăcătuş,, un lăcă­ gie au dus peste hotare faima gienă, parazitologie, oncologie. Barza, a pus la
la cerere“. tuş în toată puterea cuvîntului. medicinii romînesti. Alături de punct o nouă in­
zat la o şcoală de construcţii După un scurt timp petrecyt numele acestor înaintaşi de sea­ Cercetări asidue cu cele mai
din Sebeş, în loc de şcoala pro­ O nouă locomotivă a intrat noi !aplicaţii în medicină ia e- stalaţie de semna­
fesională a Combinatului si­ acasă pe plaiurile moldovene, în Depou, să fie „doftorită“ de mă ai ştiinţelor noastre medi­ lizare în mină.
derurgic Hunedoara, cum i se s-a întors din nou la Petroşani, lăcătuşi. îndată ce fu spălată cale stau cu cinste numele lui nergiei atomice au loc datorită
an gaj îndu-se de îndată la De­ de murdărie cu apă caldă, lăcă­ N. Cretzulescu şi C. Davilla. ajutorului ştiinţific pe care-1 Spre deosebire de
spusese de la Focşani. poul Petroşani. Pentru început tuşii îmbrăcaţi în hainele lor primim şi în acest domeniu din' vechile instalaţii,
a fost repartizat într-o echipă pătate de ulei ars, înarmaţi cu ctitorii învătănpîntului medical partea Uniunii Sovietice. aceasta asigură se­
Fiindcă era băiat silitor, a de regie mai secundară. Imediat foile de reparaţii prinse în niş­ din Bucureşti, .al cărui centenar curitatea perfectă
învăţat împotriva voinţei_ sale s-a făcut remarcat prin stră­ te rame de tablă, o cercetară cu se sărbătoreşte solemn în zilele Activitatea ştiinţifică medica­ a transportului pe
meseria de tîmplar. lotuşi tîn- duinţa cu care căuta să-şi însu­ amănunţime. Congresului.
jea mult după meseria de lăcă­ şească noua meserie. Aşa l-a lă este completată de institu­ puţ, deoarece se
tuş. Era doar visul copilăriei, cunoscut şeful brigăzii com­ — Ei, Leonida, unde dispă­ Odată cu participarea activă tele de medicină de la Iaşi şi pot da semnale nu­
visul care şi-l făurise cînd pri­ plexe Ioan Arhip : băiat harnic ruşi ? — întrebă şeful brigăzii. la lucrărj a unor savanţi ca a- Cluj, ca şi de bazele de cerce­ mai de pe un sin­
vea pe furiş la lăcătuşii sau la şi cu multă tragere de inimă. cademicienii C. I. Parhon, St. tări ale Academiei R.P.R. de
fierarii din satul natal cum — Sînt sus, deasupra oaza S. Nicolau, St. M. Milcu, M. la Timişoara şi Tg. Mureş. O gur orizont, de pe
meştereau. — Din puştiul ăsta o să iasă nului, la epurator. Scrie meca­ Ciucă, N. Gh. Lupu, N. Horto- vie activitate desfăşoară de a-
un adevărat meseriaş, — spuse nicul în foaia de reparaţii că-i cemenea institutele si centrele acela în care se
Odată, absolvent al şcolii Arhip, maistrului de atelier. defect rău. De aceea m-am apu­ lomei şi alţii, ale căror lucrări de cercetări de pe lîngă Minis­ lucrează, celelalte
profesionale de construcţii, a cat de el mai întîi. şi-au cîştigat un binemeritat terul Sănătăţii şi Prevederilor nu pot da semna­
fost repartizat la Trustul 7 Pe­ — Se vede pe e! că are Sociale. le, fiind blocate în
troşani. Şi luni în şir a lucrat „stofă“, — răspunse maistrul. — Bine-ai făcu t! Poţi lucra renume atît în tară cît şi în a-
zi de zi pe şantierele Trustului. mai departe la el, apoi te apucă fara hotarelor ei. la lucrările mod automat.
Ba chiar ajunsese printre frun­ — Ce-ar fi să rni-1 daţi în bri­ de supapele de siguranţă, — Congresului asistă un mare nu-
taşii în muncă. Numai că el nu gadă ? zise şeful brigăzii, mulţumit de Semnalele date
voia să renunţe la lăcâtuşerie,
— Chiar voiam să-ţi propun operativitatea elevului său. acustic sînt înre-
cu una, cu două. acest lucru, dar văd că mi-ai
registrate de acea­

stă instalaţie şi op­

Intr-una din zile, pe Ia sfîr- luat-o înainte ! GH. ZAMFIRESCU tic, cu ajutorul unui cadran ca de ceasornic. In prezent asemenea insta-ţ
laţii sînt confecţionate pentru mai mu Ite exploatări miniere din ţară.

In clişeu: maistrul electrician Ervin Gregor, alături de noua insta-

lajie de semnalizare în mină. ..... v . • .