Page 14 - 1957-05

Pag. 2
DESPRE EVIDENŢA
şl documentele de organizaţie
In munca noastră, evidenta
are un scop bine determinat.
Ea nu se cere si nici nu se
face la voia întîmplării. De
pildă, o situaţie statistică, fie
ea cît de simplă, vorbeşte prin
cifre despre oameni, despre fe­
lul în oare sînt conduşi oame­
nii, despre realizările şi lipsu­
rile lor, si dacă e vorba des­
pre oameni, importanta eviden­
tei muncii este cu atît mai
mare.
In raionul Petroşani eviden­
ta muncii se face de către co­
mitetele de U.T.M. ale organi­
zaţiilor de bază.
Adunările de alegeri si dările
de seamă au ilustrat în modul
cel mai clar felul în care ve­
chile organe conducătoare au
apreciat munca de evidentă.
Dările de seamă concrete, ilus­
trate cu cifre care oglindesc
fapte reale ale muncii organi­
zaţiilor U.T.M. din raionul Pe­
troşani, cum s în t: şantierul
naţional ial tineretului de ta U-
ricani, minele Lupeni, Vulcan
şi Aninoasa, dovedesc că acolo
s-a acordat atentia cuvenită e-
vldentei muncii, lucru pe care-1
confirmă de altfel rezultatele.
Nu acelaşi lucru se poate
vorbi despre felul în care se
tine evidenta muncii de către
sectorul de evidentă al comite­
tului raional U.T.M. Aci, tov.
Dumitru Bota nu a întocmit a-
nul acesta o evidentă clară nici
măcar a cotizaţiei de membru.
Aceeaşi stare de lucruri se poa­
te găsi la comitetul orăşenesc
OCK.OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOC
R e z u lta tu l u iţe i iriu n c l
p e rs e v e re n te
Colectivele întreprinderilor din
regiunea noastră depun o sus­
ţinută activitate în vederea în­
deplinirii cu succes ia sarcinilor
planului de producţie, la toate
sortimentele. Căutînd noi meto­
de şi procedee după oare să lu­
creze, însuşindu-şi experienţa ce­
lor cu o oal!floare mai mare şi
cu cunoştinţe mai vaste, oamenii
muncii îşi afirmă interesul ce-1
poartă producţiei şi întreprinde­
rii unde lucrează.
Paralel cu elanul ce-1 depun
pentru obţinerea unei producţii
sporite, muncitorii şi conducerile
întreprinderilor se străduiesc să
producă la un preţ de cost cît
mai redus. In acest sens se dă o
atenţie deosebită creşterii pro­
ductivităţii muncii şi reducerii
preţului de cost.
La I.F.E.T. Orăştie, de pildă,
în primul trimestru al acestui
an, preţul de cost a fost redus
cu 5,75 la sută, ceea ce repre­
zintă o economie de 356.000 lei.
Toate cele patru sectoare ale
I.F.E.T.-ului : Cetate, Orăştie,
Cpgir şi Anineşiu, au redus pre­
ţul de cost cu 3,31— 10,94 la
sută, contribuind astfel la scă­
derea lui pe întreaga întreprin­
dere.
O condiţie indispensabilă re­
ducerii preţului de cost, factorul
determinant al acestuia, este
creşterea productivităţii muncii.
La I.F.E.T. Orăştie s-a dat în
perioada arătată o mare atenţie
acestui lucru. Mărind capacita­
tea de producţie printr-o folosire
mai atentă şi o utilizare mai
mare a mijloaoelor de producţie,
prin organizarea lucrului în bri­
găzi simple şi complexe, precum
şi adoptarea de noi procedee de
BUGETUL LOCAL
AL REGIUNII HUNEDOARA
Nu demult a avut loc a V-a
sesiune a Sfatului popular regio­
nal — Hunedoara. Din însărci­
narea comitetului executiv al
Sfatului popular regional, Iov.
deputat Dumitru Dejen a prezen­
tat în fata sesiunii proiectul bu­
getului local pe anul 1957.
Fată de bugetele din anii pre­
cedenţi. a arătat raportorul, bu­
getul din acest an conţine ele­
mente noi. Aceasta, deoarece ple­
nara C.C. al P.M.R. din decem­
brie 1956 a pus în fata sfaturilor
populare noi şi măreţe sarcini.
Sfaturile populare trebuie să a-
sigure o dezvoltare continuă şi
multilaterală a tuturor sectoare­
lor economiei locale, în scopul
îmbunătăţirii permanente a nive­
lului material şi cultural al oa­
menilor muncii.
Bugetul regiunii Hunedoara a
fost realizat în anul trecut, la
venituri în sumă de 229,8 milioa­
ne lei, adică în proporţie de
100.72 la sută fată de prevede­
rile bugetare, iar la cheltuieli din De'pildă, întreprinderile indus­ de anii precedenţi. De asemenea,
credite alocate în sumă de 228,2
milioane lei, s-au realizat 218,9
¦—• w — DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 745
l i s o « . uiiSÄ’A-.'V.'PtoTiiff« B
La sanatoriul de noapte Congresul eaţloisa
al sidernrgiştilor de ştiinţe medicale
( Urmare din pag. l-a) ( Urmare din pag. l-a) Aşa cum rezultă din titlurile
nu era chip. Programul trebuia
Lupeni si mina Lonea. Şi aci, membrii comitetului cunosc De la 23 August 1944 şi pî­ rapoartelor, pe ordinea de zi a
pe lîngă faptul că nu se poate cum să muncească în această respectat întocmai. nă la finele anului 1955 au a- Congresului figurează probleme
găsi o evidentă clară exis­ direcţie, fiind instruiţi de mai părut peste 12.000 de lucrări de o deosebită importantă, care
tă şi o slabă preocupare fată multe ori. duce bine, turnătorul Ion Ghiler- — Ştiţi, ni se adresă el — aici ştiinţifice medicale. sînt astăzi în centrul atenţiei me­
de păstrarea documentelor de dicilor şi cercetătorilor în do­
organizaţie. La aceste comitete Pentru înlăturarea acestor dea spuse unuia dintre n o i: la sanatoriu, pe lîngă faptul că Lucrările Congresului se des­ meniul ştiinţelor medicale, atît
U.T.M., documentele de orga­ neajunsuri este necesar, mai a- făşoară în şedinţe la care sînt din tara noastră cît şi din toate
nizaţie sînt tratate de membrii les acum, în perioada cînd se — Tare-i bine de trăit la sa­ îti refaci forţele de muncă, ai prezentate rapoarte şi comuni­ ţările lumii. Intr-adevăr, proble­
din comitet ca nişte simple instruiesc noile organe condu­ natoriu! Mîncarea e mâncare, o- posibilitatea să te si ridici din cări urmate de discuţii. La şe­ me ca reumatismul, epilepsia, he­
hîrtii mîzgălite de oameni, care cătoare, să se pună un accent dihna e odihnă! Sincer să fiu, punct de vedere politic şi profe­ dinţa de deschidere, acad. prof.
chipurile, n-ar fi avut la vre­ deosebit pe imprimarea obliga­ îmi pare rău că se termină luna. sional. Cîte cunoştinţe nu am dr. St. S. Nicolau a prezentat patitele inframicrobiene. m ala­
mea lor ce face. tivităţii de a se tine o evidenţă Aşa viată mai zic si eu! Cele acumulat eu în această perioa­ raportul „Realizările ştiinţei ria, leptospirozele, fiind pretu­
concretă a întregii activităţi a 4 mese care ni se servesc pe zi, medicale în R.P.R.”. tindeni probleme de sănătate
La Institutul de mine din organizaţiilor de bază U.T.M. variate şi gustoase, curăţenia şi dă?! Dacă asi fi stat acasă îmi publică, necesită discuţii largi
Petroşani, în sertarele meselor In !acelaşi timp, fiecare tînăr şi trebuiau cîteva luni. In secţiunea de fiziologie se în jurul lor, cu atît mai mult cu
din sediul Comitetului U.T.M. prezintă două rapoarte pe tema
conducător al organizaţiilor de liniştea în care ne odihnim, m-au N-apucă să isprăvească bine „Mecanisme de reglare cortico- cît reprezintă domenii în ca^e
există de-a valma documente de viscerale’’, urmate de şedinţe de s-au făcut progrese însemnate
tineret, are datoria de a da do­ !mai întremat. Dar parcă numai vorba, cînd, deodată, din sală, comunicări, discuţii, vizite la la­ în întreaga lume.
organizaţie, cărţi, conferinţe, boratoarele şi institutele de fi­
chitanţe de plata cotizaţiilor vadă de o vigilenţă trează faţă pe mine ? Uitaţi-vă al Benea ce se auzi un glas tare care expri­ ziologie, precum şi de reuniuni Congresul naţional de ştiinţe
între fiziologii participanţi la medicale nu se mărgineşte doar
din lunile anterioare, etc. Neţi - de păstrarea documentelor de or­ fălci ia făout! Nici n-au să-l mai ma satisfacţie. Congres.
nerea unei evidente concrete de ganizaţie. la analiza rezultatelor obţinute
recunoască prietenii... — $ah!... .Mat! Mai vrei ceva? In cadrul secţiunii de medi­ pînă în prezent, ci pe baza cu­
către organizaţia de bază şi O evidentă concretă, bazată Ţi-am spus că astăzi îmi iau re­ cină internă şi chirurgie se pre­ noaşterii stadiului actual de
neraportarea situaţiilor la timp pe cifre reale, o informare e- Ora prînzului a trecut pe ne­ vanşa! zintă mai multe rapoarte prin­ dezvoltare a ştiinţei în proble­
a dus acolo încît să se creadă •xactă şi la timp a organelor simţite. In timp ce unii se du­ tre c a re : Boala reumatismală.
ceau în dormitor pentru a se o- După jocul de aseară, tînărul Legătura dintre reumatism şi mele dezbătute, deschide per­
că cotizaţia nu este plătită superioare, o vigilentă mereu dihni, alţii o luară spre sala de Avram Gavrilă reuşi să-l bată pe glandele endocrine. Reumatis­
sporită fată de păstrarea docu­ club unde-i aştepta şahul, tablele turnătorul Mărgineanu Gavrilă mul infantil si altele. spectiva unor noi cercetări pen­
deşi, în realitate, studenţii ute- mentelor de organizaţie aduce şi masa de ping-pong. Apaduc- care se credea „as“ la şah.
mişti au achitat-o la timp. după sine succese însemnate Sub preşedinţia acad. prof. dr. tru îmbunătăţirea acestor re­
în munca noastră de zi cu zi. terul Gheorghe Ghelţu, de la sec­ ...Cîte nu se pot spune despre C. I. Parhon, în secţiunea de
Comitetul U.T.M. de la mina neurologie şi îndocrinologie se zultate.
Lonea, negliiînd munca de e- VICTOR DELEANU ţia furnale 1—4, îşi luă o carte viata oamenilor din acest sana­ prezintă rapoartele : Epilepsia şi Prin tematica sa, prin intere­
videntă, a raportat pe luna Epifiza, glandă endocrină.
şi se aşeză într-un fotoliu de pe toriu ral siderurgişlilor hunedo- sul deosebit al cercetărilor şi
martie cifre inexacte comitetu­ In cadrul secţiunii de inframi- rezultatelor expuse, prin discu­
terasă. Ii place mult să studieze. reni, despre grija cu care ei sînt crobiologie, microbiologie şi pa-
lui raional. La acest comitet, razitologie, se prezintă rapoar­ ţiile purtate de numeroşi repre­
De aceea în tot timpul cît a stat înconjuraţi de personalul ce-i tele : Hepatite infectioase infra- zentanţi de seamă ai ştiinţei
lipsa unei evidente clare se microbiene, Principii şi metode medicale din ţară si străinăta­
la sanatoriu a căutat să nu-i îngrijeşte! Despre toate acestea de bază ale eradicării malariei, te, prin încheierea de noi legă­
îmbină cu lipsa de vigilentă l.eptospirozele. turi de colaborare ştiinţifică,
scape nici o zi fără să citească vorbesc însă astăzi cei peste Congresul naţional de ştiinţe
fată de păstrarea documentelor medicale din ţară şi străinătate,
ceva. Uneori, cînd unele pagini, 1.000 de muncitori care şi-au re­ înseamnă un punct de ple­
de organizaţie. Cu toate că a- sau vre-un fragment devenea făcut forţele de muncă şi sănă­
ceastă stare de fapt este cu­ mai interesant, ar fi renunţat tatea. care spre noi cercetări pentru
anărarea sănătăţii oamenilor,
noscută, totuşi tov. Gheorghe chiar să meargă la masă. Dar A. BARBUCEANU pentru prelungirea şi îmbună­
tăţirea vieţii în întreaga lume.
Mîţu, secretarul comitetului, se Din m o t i v e o b i e c t i v e €€
complace într-o astfel de situa­ Aproape în orice loc, peste tot, a u z i: „motiv obiectiv" pentru ca munca să Un „motiv obiectiv" a fost şi aici,
N-am realizat... din „motive obiec­ nu meargă bine ? care a împiedicat pe conferenţiari de
ţie, deşi ea persistă de mai tive“. Aşa mă gîndeam odată în tren, a se deplasa mai mult la sate (şi
b) Consiliul S.R.S.C. se tot orga­
multă vreme. Situaţia din a-
ceastă organizaţie nu poate fi ascultînd întîmplător o discuţie bana­ nizează, se dezorganizează şi iar o ia mai ales —¦ la cele îndepărtate).
justificată cu nimic, deoarece
lă, stereotipă, în care expresia se de la început. Chiar şi acum sînt în g) Tot din înlîmplare, a aflat prie­ NOUTĂŢI TEHNICE
tenul meu, că legătura cu secţia cul­
repeta mereu. Ajunsese să mă obse­ reorganizare. (Ce să fa c i: tot „mo­ turală a Sfatului popular raional, se
duce cam slăbuţ. Secţia culturală „nu
deze, încît aveam simţămîntul că şi tiv obiectiv" e şi ăsta). prea" ştie care-s conferinţe şi unde au
fost trimise, pe la care cămine cul­
roţile trenului scandează la exaspe­ c) Adunările consiliului se ţin cam turale. Află... după aceea din rapoar­ PREVENIREA DERANJAMENTELOR PROVOCATE
rare „din motiv obiectiv — din mo­ greu. Membrii consiliului nu prea se tele de activitate ale căminelor. Şi DE UMEZIREA BOBINAJULUI
tiv obiectiv“. Păcatele m ele! Nu mă înghesuie să răspundă la chemări, în­ aici avem un motiv, şi încă „tare
aşteptam să mă lovesc de „motive cît bietul preşedinte, uzînd de orga­ obiectiv". Secţia culturală cu S.R.S.C.- In oţelării se cheltuiesc sume te şi se opreşte de multe ori
obiective“ chiar în aceeaşi zi 1 nele superioare, abia a reuşit a treia ul nu-şi prea fac vizite. foarte mar.i pentru repararea mo­ pe zi.
toarelor electrice, în special din
Gu un prieten de-al meu, căutam h) Cu celelalte organizaţii de ma­ cauza nefuncţionării lor în tim­ Pentru a menţine în stare cah
să. colaborarea e dificila. Or fi fiind pul pauzelor lungi; după oprirea dă un motor de circa 50 CP, ast­
în Hunedoara un oarecare colectiv „motive" şi aici. Şi le cred „obiec­ secţiei, motorul se răceşte şi fel ca apa să nu se condenseze
tive". In orice caz, fiecare organiza­ vaporii din atmosferă se conden­ pe bobinaj, ajunge o putere de
de conferenţiari. Am alergat mult şi ţie de masă lucrează independent pe sează pe bobinai, degradînd in­ 100 V, cu care se alimentează o
linie de conferinţe şi nu se prea în­ stalaţia.
fără rezultat: de la poarta castelului trec nici ele în colaborare cu S.R.S.C-ul fază a motorului. Din motive de­
Pentru a preveni această ume- terminate de protecţia muncii,
lucru (exploatarea lemnului în lui Iduniade, la Combinat, de aici — i) Deoarece tovarăşul Zăvoianu zire, care duce la deranjamente secundarul transformatorului de
trunchi şi catarge), productivi­ Ioan, preşedintele subfilialei S.R.S.C., şi chiar la arderea motoarelor, încălzire are o tensiune de 12 V
tatea muncii a crescut ou 2 la la şcoli, mă rog, peste tot. La sfat am lucrează singur, fiinfl prea puţin ajutat s-a creat o instalaţie care conec­ el se conectează automat la de­
sută. Tot acest lucru a făcut ca de ceilalţi tovarăşi, nu poate realiza tează automat un curent de în­ conectarea pompei. Motoarele pot
planul producţiei globale să fie auzit pe tovarăşul Rădic, din colecti­ prea mult. De ce nu lucrează cu toţii călzire a bobinajului, îndată ce fi conectate numai dacă lucrează
realizat în proporţie de 153,7 în părţi egale ? Or fi avînd fiecare se opreşte lucrul. Automatizarea pompa, deci dacă circuitul de în­
la sută, iar al producţiei marfă, vul secţiei culturale, 3punîndu-ne să personal motive „obiective". Nu vă este deci legată de o maşină călzire este o p rit; în caz contrar
cu 134,6 la sută. miraţi 1 care se opreşte numai la înce­ s-ar induce în primarul acestuia
nu ne pierdem timpul de pomană. tarea producţiei în secţie; o ast­ o tensiune înaltă. In circuitul de
Economiile contribuie de ase­ j, k, 1, m, n, ş.a.m.d. pînă la z, fel de maşină este de exemplu încălzire se montează de altfel
Colectivul de conferenţiari aproape că putem încă găsi „motive obiective". siguranţe de 10 A.
menea la reducerea preţului de pompa apei de răcire, în secţia
cost. Sectorul forestier fiind deo­ nu există. Din cînd în cînd mai ţine Alrrgînd de ici-colo, s-au ivit pro­ Instalaţia de încălzire este
sebit prin specificul său de ce­ blemele la rînd. La un moment dat, de laminare. Drept impuls de co­ foarte ieftină şi preîntfmpină e-
lelalte întreprinderi industriale, cîte o conferinţă prin Combinat sau prietenul meu se întreba dacă ar mai ventuale deranjamente şi între­
economiile se realizează mai a- avea ceva de discutat cu tovarăşul Ză­ mandă nu se poate folosi motorul ruperi în producţie.
les în transporturi şi la fondul prin apropiere. Şi de altfel nici pre­ voianu Ioan. Şi, întîmplarea făcu să-l
de salarii. La I.F.E.T. Orăştie, întîlnim totuşi. In buzunar, tovarăşul protejat, deoarece acesta porneş- După „Elektrotechnik“
utilizîndu-se raţional mijloacele şedinţia subfilialei S.R.S.G. nu este oară să-i... „cam adune". Zic „cam", Zăvoianu purta nedespărţitele dosare
de transport şi reducîndu-se pre­ stabilă. „Se schimbă cum se schimba deoarece nici atunci nu „au prea" cu activitatea subfilialei. De la el Fruniaşu! - rtnrrrtJfyţţ
ţul de cost la tone-kilometri, s-a odată guvernul din Franţa" — zicea fost toţi. Iată dar încă un „motiv n-am aflat prea multe noutăţi, cunoş­
reuşit să se facă o economie de el. Revoltat, prietenul meu se încă- obiectiv". De 1 team de-acum totul. La despărţire, AUREL iii Mh.
234.000 lei. Astfel, în transpor­ păţîna să nu creadă. Intrebînd me­ un lucru ne frămînta mai ales. De ce iWSSWft&it»&'//r•t.VŞ*-'.'
reu, auzim de la cineva că preşedinte d) Totuşi, nu se poate spune că secţia culturală a Sfatului popular re­ MATEI JEEEEEE
tul pe C.F.F. s-a realizat o eco­ este inginerul Kindler de la Combina­ dacă nu se adună, nu se întîlnesc. Nu. gional nu ia legătură cu S.R.S.C.-ul,
nomie de 146.000 lei, la funicu­ tul siderurgic. Repede schimbăm ma­ Se întîlnesc pe stradă, „discută" şi cu A.R.L.U.S.-ul, cu A.S.I.T-ul şi cu Lustruitul mobi­ !Itefe.
lar 2.000 lei, iar la atelajele cazul şi... fuga la Combinat. La poar­ „hotărăsc". Vreţi să ştiţi cu ce oca­ celelalte organizaţii de propagare a lei la Contraiprod i§É:A
proprii 86.000 lei. Echipele tă, cineva ne spune că inginerul zie se întîlnesc ? Vă sp u n : pe drum, culturii şi tehnicii, pentru ca la Hune­ Alba-Iulia este una
de pe locomotive, cele din de­ Kindler a predat preşedinţia colecti­ de la o şcoală la alta, sau cînd au doara să se formeze un singur colec­ dintre cele mai im­ st '? *
pou, remiza de vagoane şi între­ vului S.R.S.G. profesorului Ungur o „fereastră" liberă între orele de cla­ tiv de conferenţiari în care să se in­ portante lucrări. ?vsfoár
ţinerea căii şi-au adus din plin Ioan. Ajunşi la şcoală — ghinion 1 să, ori cînd se plimbă, şi, întîmplă­ cludă reprezentanţii tuturor. Nu pu­ Cine lucrează Ia o
contribuţia la desfăşurarea unui Aflarăm că tov. Ungur a plecat. Dis­ tor, ajung faţă-n faţă. Şi atunci fap­ team pricepe de ce ţin neapărat să asemenea operaţie
transport normal pe C.F.F. De perat, prietenul meu îşi pune mîna tul că nu se întîlnesc cu toţii odată fie mai multe colective şi fără acti­ trebuie să dispună
asemenea, şefii de coloană şi cei în cap, dar, candid, cineva caută să-l nu-i încă un „motiv obiectiv"? E ste ! vitate, în loc de unul şi bun. Ori, poa­ de măiestrie şl de
ce lucrează în transportul hipo, liniştească: „Preşedinte al S.R.S.G.- te, şi aici sînt „motive obiective" ? Nu, gust pentru frumos.
s-au preocupat oa munca în co­ ului este profesorul Zăvoianu Ioan". e) Membrii consiliului sînt antre­ nu există decît un singur... motiv mare
loană să se desfăşoare bine, ur­ 11 căutăm în cîteva locuri şi pe tov. naţi cu toţii, fiecare în cît mai multe şi l a t : insuficientă preocupare. Vă prezentăm în
mărind c.a planul la scos şi tras Zăvoianu. Placid ne urmărea acelaşi sarcini şi responsabilităţi felurite. Nici Am scris cele de mai sus, conş­ clişeul nostru, pe
răspuns: „A fost, dar a plecat". unul nu-şi poate desfăşura munca pe tient că am avut şi eu motive obiective fruntaşul în produc­
să fie îndeplinit zilnic. linie de S.R.S.G.. aşa cum unii „pre­ să fac aceasta... ţie Aurel Matei, ca­
In urma acestei munci depusă Vă veţi întreba poate de ce priete­ tenţioşi" din organele de îndrumare re lucrează la lus­
nul meu, nu a căutat colectivul „le pretind". Şi, într-adevăr, '¦ei ce truitul mobilei.
de întregul colectiv al I.F.E.T.- S.R.S.C.-ului la sediu!.,. Dar să nu
ului Orăştie, s-au obţinut re­ greşiţi condamnîudu-1 cumva; veţi a- dau prea multe sarcini unui om. nu COD
zultate frumoase cu oare pe 11a mai jos la punctul a. se gîndesc că şi acesta va aven de­
bună dreptate muncitorii de aci sigur un moliv „obiectiv", e-i va
se mîndresc. E necesar însă ca Descurajat de căutare, amicul meu împiedica în muncă I
şi de-acum înainte problema
reducerii preţului de cost al pro­ a aflat totuşi cîte ceva, pe ici pe colo, f) Prietenul meu a găsit că din cele
ducţiei forestiere să se bucure de
aceeaşi atenţie, astfel oa aceas­ pe la cîţi a întrebat despre S.R.S.C. 140 de conferinţe planificate pe tri­
tă cifră să scadă necontenit.
Pentru ca să nu le uit, am să vi mestrul IV. 1956, s-au ţinut în total
le înşir pe degete: 101 :
a) S.R.S.C.-ul nu are sediu şi se 50 la întreprinderile şi instituţiile
adăposteşte unde apucă... (Momen­ din o ra ş ;
tan, face bucătărie comună din cînd 37 la căminele culturale săteşti;
în cînd cu A.R.L.U.S.-ul la sediul a- 6 la unităţile agricole socialiste i
cestuia, dar actele şi dosarul le ţine
preşedintele... acasă). Nu-i ăsta un 8 la cabane şi şantiere. C. AMARIEI
pentru lărgirea reţelei comercia­ producţiei, a productivităţii mun­ vor putea fi folosite de sfaturile tot mai largi a rezervelor locale
populare respective pentru acţiu­ neexploatate. In felul acesta in­
le, construirea de locuinţe, repa­ cii,a circulaţiei mărfurilor precum nile ce le consideră necesare. Un dustria locală va produce o gamă
avantaj deosebit îl au si şcolile, întreagă de bunuri de larg con­
rarea şi întreţinerea drumurilor, şi pe realizarea sarcinilor de redu­ spitalele şi sanatoriile. Din acest
an ele vor avea la dispoziţie sum necesare populaţiei, numă­
etc. cere a preţului de cost şi a chel­ toate taxele ce le încasează pen­ rul sortimentelor va creşte, iar
tru a le folosi în scopul îmbună­ calitatea lor se va îmbunătăţi
Pentru acţiunile social-cultura­ tuielilor de circulaţie prevăzute tăţirilor necesare, cît şi a între­ simţitor. Tn anul 1957 producţia
le au fost alocate în anul trecut în planul economic local. Expe­ ţinerii lor. In măsura în care co­
126,6 milioane lei. ceea ce repre­ rienţa anilor trecuţi a arătat că mitetele executive ale sfaturilor în ramura alimentară va creste
zintă 57,8 la sută din totalul nu este suficient dacă întreprin­ populare vor acorda atenţia cu­ la pîine integrală cu 3 la sută,
cheltuielilor bugetare. O parte derile economice locale îşi reali­ venită acestor noi izvoare de la pîine albă cu 45 la sută. Pro­
milioane lei, ceea ce înseamnă treprinderi de industrie locală importantă din acestea a fost zează numai strict sarcina de mijloace financiare vor putea să ducţia de mobilă va creste şi ea
că veniturile au depăşit cheltuie­ numai întreprinderea „6 August“ facă lucruri frumoase pe linia cu 119 1a sută. O creştere consi-
lile cu suma de 10,8 milioane lei. din Petroşani şi-a realizat sar­ destinată îmbunătăjirii salariului producţie c! trebuie să lucreze îmbunătăţirii gospodăriei locale. derablă a producţiei va înregistra
corpului didactic si medical. In astfel încît să devină rentabile, în acest an si ramura materiale­
Bugetul regiunii noastre a a- cina reducerii preţului de cost. cursul anului trecut au fost con­ să asigure în felul acesta acumu­ Cheltuielile bugetului lor de construcţii. Se va mări cu
sigurat astfel în întregime_ mij­ Lipsuri serioase în ce priveşte a- struite şi date în folosinţă noi lările planificate necesare econo­
loacele financiare necesare finan­ chitarea obligaţiilor faţă de buge­ şcoli, dispensare, cămine cultura­ miei locale. local pe 1957 mult producţia de ţigle, cărămizi,
blocuri de beton prefabricate.
ţării tuturor acţiunilor economice tul local au manifestat şi alte le, au fost renovate si s-a înce­ Noua lege de funcţionare a Cheltuielile bugetului Sfatului
unităti economice cum sînt unită­ popular regional Hunedoara se In ^acest scop se va continua
şi social-culturale. put construcţia de noi asemene- sfaturilor populare a dat largi ridică la suma de 237.001.000 lei. şi termina fabrica de cărămizi de
O contribuţie însemnată la ţile comerţului de stat, O.C.L. Mijloacele financiare destinate la Pricaz. Intr-o serie de între­
Aprozar Hunedoara si unităţile nea unităti. posibilităţi acestora de a folosi finanţării economiei locale, inclu­ prinderi ale industriei locale se
îndeplinirea acestor sarcini au cooperatiste. Prevederile cheltuie­ siv investiţiile capitale, totalizea­ va introduce mica mecanizare, în
avut-o unităţile economice de in­ Veniturile bugetului loca! pe scară locală diferite venituri. scopul măririi producţiei, a creş­
teres local, care au reuşit prin­ lilor bugetului regional pentru Aşa de exemplu, pentru prima ză 73 milioane lei, din care 63,22 terii productivităţii muncii şi a
pe anul 1957 milioane lei sînt acordate de la reducerii preţului de cost. De a-
tr-o mai bună organizare a mun­ finanţarea economiei locale în a- oară, din impozitul pe circulaţia buget, iar restul se va acoperi
din resursele proprii ale între­ semenea, se vor termina lucră­
cii, mai buna gospodărire a avu­ nul 1956, s-au ridicat la suma Bugetul regiunii noastre pe a- mărfurilor se defalcă cote pe prinderilor. Pe lîngă aceste mij­ rile începute în anii anteriori la
tului obştesc, să se achite cu de 73,2 milioane lei, din care nul 1957, însumează la venituri seama bugetului local. De ase­ loace, întreprinderile vor primi atelierele de tîmplărie, recon­
cinste de obligaţiile lor de !a face s-au cheltuit 67,6 milioane lei. 241.001.000 lei, ceea ce înseamnă menea, sfatului popular i se a- struirea fabricii de mezeluri din
o creştere fată de realizările anu­ importante credite bancare pen­ Petroşani si altele. Toate acestea
vărsăminte la bugetul local. Nu­ O parte din aceste sume au fost lui trecut cu 16 la sută. In acest tribuie cea mai mare parte din tru nevoile lor de producţie şi de dau posibilitatea ca în acest an
mai întreprinderile de gospodărie destinate pentru dezvoltarea în­ an veniturile bugetului regional impozitul pe veniturile populaţiei, circulaţie. Mijloacele alocate pen­
comunală, au vărsat la buget be­ treprinderilor şi organizaţiilor se compun numai din venituri impozitul agricol, veniturile tru finanţarea industriei locale, în întreprinderile de industrie lo­
neficii peste pian în valoare de comerciale locale. In diferite ra ­ proprii şi cote defalcate. S.M.T. In acest fel sfaturile popu­ inclusiv investiţiile centralizate, cală productivitatea muncii să
lare sînt direct cointeresate pen­ vor da posibilitatea lărg irii'ca­ crească cu 6 la sută, iar preţul
1.954.000 lei. muri de producţie s-au obţinut tru bunul mers al acestor unităti pacităţii producţiei acestor între­ de cost să se reducă cu 2.90 la
prinderi, descoperirii şi folosirii sută faţă de anul trecut.
Totuşi, unele sectoare econo­ pe baza acestei dezvoltări o creş­ Veniturile proprii din totalul economice. Ele au tot interesul
mice nu şi-au realizat sarcinile. tere simţitoare a producţiei fată prevederilor bugetare, reprezintă ca aceste unităti să le asigure Bugetul local pe anul 1957, a-
37,3 la sută. Aproape 50 la sut;' realizarea şi depăşirea venituri­ locă mari sume pentru acţiunile
triei locale au rămas datoare bu­ s-au electrificat saie; reţeaua e-
din acestea vor constitui contri­ lor obţinute. De asemenea, înce- social-culturale. Multe din oraşe-
getului regiunii. Cu toate că sar­ lectrică a fost extinsă ; s-a extins
buţia prin vărsăminte a întreprin­ pîncl cu acest an, sfaturile popu­
cina producţiei globale a fost şi reţeaua de apă în oraşele Deva
derilor economice de interes lo lare mai au la dispoziţia lor, ca
îndeplinită în proporţie de 109 la şi Hunedoara. Numai pentru în­
cal. Sporul de venituri preconizat mijloace extrabugetare, sumele
sută. dalorită unei proaste gos­ frumuseţarea oraşelor s-au chel­
a se realiza din acumulările în­ provenite din amenzi, despăgu­
podăriri şi a lipsei de grijă faţa­ tuit în anul trecut 12.100.000 lei.
treprinderilor economice de inte­ biri şi imputaţii. Aceste venituri
de avutul obştesc, din cele 4 în­ însemnate sume au fost cheltuite
res local se bazează pe creşterea nefiind înscrise în planul de casă