Page 15 - 1957-05
P. 15
Nr. 745 DRUMUL SOCIALISMULUI Pap. 3
IBB ffl *&*»I
t
FI
In munca organizaţiilor de pele lor de lectori, cuprinzînd Tînărul utemlst
partid, de propagare a învăţăturii tovarăşi bine pregătiţi în dome Mihai Buligâ este Energia Petroşani-Energia Steagul roşu Energia 108 Cugîr —
Progresul Brad 4-0 (2-0)
marxist-leniniste, de educare co niul ideologic şi politic, cu un fruntaş în produc Oraşul Stalin 2 -0 (O—(
munistă a maselor largi popu nivel ridicat de cultură genera ţie, Ia fabrica de Jucătorii de la Energia au
lare un rol de seamă îl au lec lă. Trebuie avută în vedere se teracotă din Deva. practicat un fotbal de calitate,
lecţionarea unor tovarăşi cu ex El îşi depăşeşte Duminică, Energia Petroşani a fault în careu. Arbitrul acordă rapid .înaintaşii fiind în conti
ţiile şi conferinţele. norma cu 26 la obţinut o meritată victorie în fiaţia 11 m., dar Crîsnic reţine şutul. nuă mişcare.' In general gazdele
Prin această formă a propa perienţă, cu aptitudinile ce se sută. echipei Energiei Steagul roşu au creat multe faze spectacu
gandei de partid pot fi cuprinse cer pentru o astfel de muncă Oraşul Stalin. Meciul începe ou S-au rem arcat: Crîsnic, Ro loase, soldate cu înscrieri de
masele de membrii de partid şi propagandistică. Iată-1, în clişeul atacuri periculoase de la o poartă moşan, Panait, Farcaş şi Flo goluri. Oaspeţii au fost astfel
oameni ai muncii fără de partid, Odată \activizate grupele de de faţă, lucrind la la alta. Florea şi Para schiva au rea de la Energia Petroşani, Da- nevoiţi să scoată balonul de 4
se poate acorda un ajutor sub lectori, se cere să ne ocupăm cu confecţionarea cah- ocazii clare de a înscrie dar ra vid, Haşotă şi Popescu — de la ori din plasă.
stanţial în mod deosebit celor răbdare de calificarea şi perfec Energia Steagul roşu Or. Sta
care studiază individual teoria ţionarea acestora. Cabinetele de tează. După pauză, în minutul
partid pot şi trebuie să se în
marxist-leninistă. lelor de teracotă 51, Corneanu înscrie primul lin. Au marcat Viziriu, Bulbucau
grijească de pregătirea lor, pu-
Nu de mult, a avut loc la uîndu-le la dispoziţie biblioteci la presa mecanică. pu n ct: 1-0. In min. 56, Florea In deschiderea aoestui meci, şi Căîinescu (2). Opriţa-Arad a
centrul de regiune consfătuirea le, făcîndu le cunoscute proble
regională a cadrelor de bază ce mele noi ce se ivesc, cu alte cu măreşte scorul la 2-0. juniorii Energiei Petroşani au arbitrat corect.
muncesc pe tărîm ideologic, în vinte, să le facă în mod curent
faţa cărora a fost făcută expu informarea bibliografică, îndeo YY In ultimele minute, jucătorii obţinut o victorie cu scorul de Progresul Zlafna —
nerea despre unele probleme ac sebi în ramura de specialitate a Y din Or. Stalin atacă puternic. 3-1 (1-1), în faţa celor de la Energia 30 Decembrie
tuale ale muncii ideologice, ex-
punere care a orientat tovarăşii lectorilor respectivi. In min. 88 Romoşan comite un Progresul Brad. 4 - 4 (2—2)
în munca lor, în domeniul pro Aceasta cere desigur profila
pagandei. Participanţii au pro de ani de la moartea Energia Hunedoara — Progresul Sib iu Ambele echipe au prestat un
pus aici, extinderea propagan rea muncii lor. Bunăoară, unii lui G. joc bun, care a plăcut publicu
dei prin conferinţe şi şi-au ex lectori vor elabora si expune 1 -0 (1 -0 ) lui spectator.
primat dorinţa organizării unor lecţii şi conferinţe pe teme ideo
astfel de expuneri în centre de logice, apoi, alţii pe probleme ŢopîrcDuminică la Hunedoara, un rul. Ei atacă puternic şi domi M. ViLCEANU
raioane în faţa tuturor cadrelor curente ale politicii partidului mare număr de spectatori au a- nă aproape 15 minute de joc, corespondent
propagandistice. nostru, alţii avînd ca obiectiv
problemele politice internaţio La 7 mai se împlinesc 20 de După ce se făcuse cunoscut' sistat la meciul de fotbal Ener însă nu pot să fructifice. In Energia Gheîar —
Pentru informarea politică, o- gia Hunedoara—Progresul Si min. 48 de joc, Niculescu, în Energia Lonea 1-2 (1-1)
nale, etc. ani de la moartea poetului G. prin versurile publicate în di biu. mare vervă, salvează un gol
O importantă deosebită, pre gata făcut. Atacurile sibienilor La Gheţar s-a desfăşurat me
perativă si documentată a acti zintă stabilirea tematicii lecţii Ţopîrceanu. ferite reviste bucureştene, To- încă din primele minute de sînt oprite cu regularitate de a- ciul dintre echipele din campio
joc gazdele iniţiază atacuri pe părarea echipei gazdă, care a natul regional în cadrul „Gu
vului de partid, a tuturor comu lor şi conferinţelor pentru o pe Topîrceanu este unul dintre pîrceanu devine, din 1909, co- riculoase la poarta sibienilor. funcţionat ireproşabil. Din min. pei Primăverii“, joc ce a fost
Unul din acestea se soldează cu 60, hunedorenii pun din nou urmărit de ciroa 500 spectatori.
niştilor şi a maselor largi mun rioadă dată, care trebuie să^ fie cei mai talentaţi poeţi umorişti laborator la cea mai de seamă un gol impiarabil, maraat de Hu- stăpînire pe joc, dar nu pot să
zum, În minutul 10, în urma mai înscrie nici un gol, astfel In prima repriză ambele e-
citoare, în prezent, membrii Co judicios întocmită şi în sţrînsă din literatura noastră. publicaţie literară a vremii, unei oombinaţiii cu Costăchesou, că meciul ia sfîrşit cu scorul de chipe au luptat egal, ceea ce
proaspăt promovat în prima e- 1-0. In urma acestui rezultat dovedeşte şi scorul de 1-1. In
mitetului regional şi lectorii săi legătură ou nevoile organizaţii El se trage dintr-o familie „Viaţa Romînească“. Din 1911 chipă. Deschiderea scorului în hunedorenii au trecut pe primul repriza a II-a, echipa Energia'
ţin conferinţe despre situaţia lor 'de partid din întreprinderi, de m eseriaşi: tatăl era cojo el este şi secretar de redacţie curajează şi mai mult pe hune- loc în seria în care activează, Lonea, cu mai multă coeziune
politică internaţională, confe instituţii şi sate. Este bine ca a- car, iar mama ţesătoare-mai- al acestei reviste ieşene. Poe doreni, care domină cu insisten în cadrul „Cupei primăverii“. între jucători, a reuşit să modi
rinţe ce sînt primite cu mult in ceste tematici să fie discutate stră la Azilul Elena Doamna tul se stabileşte la Iaşi. De a- ţă, însă Voinescu, Zapiâ şi Hu- fice scorul, înscriind încă un
teres de către auditori. şi aprobate de către birourile co din Bucureşti. Ţopîrceanu s-a tunci datează strînsa prietenie \ zum ratează copilăreşte ocazii S-au remarcat Huzum, Nagy goi. Rezultatul final 2-1 pentru
cu prozatorul de seamă al re- i clare. Repriza ia sfîrşit cu sco Calotă, Sîrbu, Coiciu şi Panait Energia Lonea.
De multă apreciere s-au bu mitetelor raionale si orăşeneşti născut la 20 martie 1886. rul de 1-0. de la Energia Hunedoara, iar
vistei, M. Sadoveanu, cu care \ din echipa oaspe, Roman, Dra DAN CLEMENT,
curat recentele expuneri despre de partid, iar din timp în timp Urmează ca bursier liceul mai tîrziu a scos două reviste / După pauză, oaspeţii intră pe goman şi Pantelimon. corespondent
„Unele probleme actuale ale miş să se analizeze îndeplinirea a- în Bucureşti şi încă din ulti „însemnări literare“ (1919) şi 5 terer hotărîţi să modifice sco-
cării muncitoreşti internaţiona- cestora. mele clase ale cursului secun Rezultatele meciurilor
riale“, ţinute la Hunedoara şi Conducerea grupului de lec dar trimite versuri la ziarul „însemnări ieşene“ (1936). < de fotbal din cadrul
Petroşani. Participanţii la a- „Adevărul“. Vocaţia poetică Intre 1916 şi 1918 face răz* ; categoriei A
ceste expuneri s-au declarat sa tori de către organele respecti se afirmă la el de timpuriu.
tisfăcuţi, deoarece conferinţele ve de partid, impune asigurarea Dar, tot din tinereţe, scriitorul boiul, a cărui amintire tragică Locomotiva Bucureşti — Pro
au fost bine documentate, bine calităţii lecţiilor şi conferinţelor, va cunoaşte şi greutăţile vie o va zugrăvi în proza sa (mai \
a purităţii ideologice a acestora. ţii, monotona existenţă de mic
expuse, lucru ce face ca acestea ales în volumul „Pirin-Plau- <
să 'e fie de un real folos în mun nini“.
Va trebui combătut cu toată ho- funcţionar, de proletar intelec Deşi apreciat mai cu seamă
tărîrea dogmatismul, ruperea de
ca lor politică şi profesională. problemele arzătoare ale vieţii. tual, pe care o va oglindi în ca poet, .Ţopîrceanu a lăsat şi
De remarcat este şi faptul că De aceea lectorii trebuie îndru unele poezii sub latura ei umo interesante cronici literare şi Energia Lupeni ¦ Locomotiva Arad
ristică şi umană în acelaşi
organizaţiile S. R. S. C.^ şi maţi să cunoască bine situaţia timp: Parodii originale: „Răs pagini de admirabilă proză
A.R.L.U.S., îndrumate de către din întreprindere, S.M.T., G.A.C. satirică la adresa obscurantis
organizaţiile de partid, reuşesc etc., unde urmează să se ţină punsul micilor funcţionari“, 5 —0 ( l —0 )
„Strofe de iarnă“; Balade ve mului în romanul său netermi
să organizeze conferinţe, sim conferinţa şi pentru o bună o-
pozioane, convorbiri cu teme rientare şi simplificare să fie fo sele şi triste : „Balada chiria nat, „Minunile Sfîntului Si- Cei peste 2.000 speotatori din — joc pasionant, cu faze spec
Lupeni au urmărit ou interes jo taculoase.
care interesează în mod deose losite materiale pe plan locah şului grăbit“, „Noapte de mai“ soe‘
bit muncitorii, ţăranii muncitori, Desigur, pot fi atraşi în această cul desfăşurat de cele 2 echipe Golurile au fost marcate în gresul Oradea 1-2.
intelectualii. Recent, aceste or muncă diferiţi specialişti,, oa íiaE3DiDBaiannBnBBBHeianaKasinog3BaEC3nH:aBHsiKoc3LBnooaoai!waoB'o?í«aaac!3BBa»DBaB«BiHo®HOB«*innÉltBKa»to BiaaBSflnBUBBBBBBHBBBMBiBBBoiiiBB. ordine de Asan, în min. 23, Dinafno Bucureşti — Fi. roşie
ganizaţii au ţinut expuneri cu meni cu experienţă îndelungată Unguroiu în min. 51, din corner
privire la „Lupta Uniunii So în industrie şi agricultură. şi din nou Asan în min. 68, în Arad 2-1
vietice pentru apărarea păcii şi Va trebui să ajutăm pe lec urma unei acţiuni personale. Energia P ioeşti — Progresul
securităţii popoarelor“, altele pe tori şi conferenţiari să-şi ridice
marginea declaraţiei tov. Chivu necontenit măiestria de propa In deschidere: juniorii Ener Bucureşti 2-2.
Stoica cu privire la politica gandist, astfel încît acestea şi gia Lupeni — Energia 108 Dinamo Or. Stalin — Recol
guvernului R. P. R., precum şi expunerile lor să fie audiate cu 1-2 (1-2). Cu toate că juniorii
ta Tg. Mureş 2-4.
conferinţa avînd ca scop popu multă plăcere, să fie aşteptată din Lupeni au dominat aproape Ştiinţa Timişoara —- C. C. A:
larizarea experienţei înaintate în cu interes viitoarea întîlnire cu 80 de minute, nu au reuşit să 2-0.
gospodăria agricolă colectivă ei. Conferinţele nu trebuie „citi Acum cîteva zile am consultat la cea lipsă. Executarea lucrărilor a că grabnică a căminului cultural. Ei au fructifice situaţiile create. La rugbi selecţionata Londrei
din Miercurea-Sebeş. Sfatul popular al raionului Ilia, cî zut în sarcina noului comitet de cons stabilit ca în fiecare zi să lucreze
te“ pur şi simplu, ci lectorul teva zeci de procese verbale presărate trucţii. cîte 5 cetăţeni, prin rotaţie. Această M. MATYAS a întrecut pe cea a Bucureştiu-
hotărîre a fost luată de aproape o I. CIORTEA lui ou scorul de 11-3.
Astfel de exemple s-ar putea' trebuie să vorbească. In această de la un capăt la altul numai cu ci In primul rînd s-au depus eforturi lună de zile. Pînă în prezent au pres
fre, care reflectau activitatea unor co pentru procurarea materialelor, ca, pie tat muncă voluntară prin rotaţie pes
cita multe. Totuşi, pe lîngă suc privinţă sînt încă multe deficien mitete de construcţii din raion. In fond triş, cărămidă, scîndură, etc., apoi co te 100 de cetăţeni. Datorită acestui lu
toate erau importante. M-am mărgi mitetul de construcţii, sprijinit îndea cru, lucrările la căminul cultural din
cesele obţinute în propaganda ţe. Biroul de conferenţiari al nit însă ca, din noianul de cifre, proape de locuitorii satului, a trecut Qothatea au ajuns în faza de finisaj. IR
să-mi aleg două, pe care le-am no la executarea lucrărilor propriu zise.
prin conferinţe, se resimt încă Sfatului popular regional, de tat în carnet: 117 adunări populare, Astfel, în ziua de 5 aprilie, puteau fi In fruntea acestei acţiuni a stat în Duminică pe poligonul Energia gia Petroşani) a realizat 428
văzute grupuri de oameni cu hîrleţe şi totdeauna tovarăşul Adrian Borza, se din Petroşani s-a desfăşurat o pct. La fete Maria Drăgan (E-
lipsuri destul de serioase în a- pildă, avea obiceiul să transmită unde s-au votat 398.997 lei fond de lopeţi care se îndreptau spre locul cretarul c o rn iiilu i de construcţie, pen- întîlnire între echipele de tir nergia Lupeni) a realizat 404
autoimpunerî pentru construcţii de unde urma să se înalţe căminul cul truca, preşedintele comitetului tov. Ro Energia Petroşani şi Energia pct.
ceastă direcţie. doar „note telefonice“ în vede folos obştesc, în cursul anului 1957. tural. Aici, tovarăşul Avram Dumitru, man Borza, care ar fi trebuit să fie
Dar după cum se ştie, cifrele, fără a preşedintele comitetului i-a împărţit pe motorul acţiunii, se ocupă, ca şi ve Lupeni. La proba 3x40, Ion Necşa
Se ţin încă puţine conferinţe rea ţinerii conferinţelor la că fi însoţite de oameni şi faptele lor, grupe de străzi, organizînd între ele chiul preşedinte, numai de rezolvarea Iată rezultatele tehnice înre
care să trateze rolul partidului minele culturale, unde adesea îşi pierd o parte din importanţă. Pen întreceri. Pentru a nu se împiedica problemelor personale, neglijînd sar (Energia Petroşani) a obţinut
tru aceasta, în rîndurile de faţă, ne gistrate :
în opera de construire a socia unii lectori dau citire materialu propunem a vă prezenta cîteva aspec La proba 3x20: Zaibov Ernest 1.058 pct., Pantelimon Pazdîrcă
lismului, rolul maselor populare, lui primit de la centru, fără nici
despre unitatea lagărului socia un fel de modificări sau adap (Energia Petroşani) a obţinut (Energia Petroşani) a realizat
list etc. Puţine conferinţe s-au tări nevoilor locale. $i acest lu 432 pct.; Petru Borcea (Ener- 1.049 pct.
ţinut şi în domeniul economic, cru, din cauză că îndrumarea
agrotehnic şi, mai ales, în di metodică a acestor conferenţiari
recţia popularizării experienţei este foarte slabă.
înaintate ale unor colective frun In activitatea de propagandă P O P CE
taşe din industrie şi agricultură. prin conferinţe trebuie atraşi un te din activitatea unor comitete de muncile agricole, grupele au fost pla cina ce !-a fost încredinţată de către In returul campionatului ra La Petroşani : Energia Pe
De asemenea, expunerile cu ca număr tot mai mare de intelec construcţii din raionul Ilia. nificate să lucreze cu schimbul. Pînă locuitorii satului. De asemenea, s-au ional de popice din Petroşani au troşani — Flamura roşie Lu
tuali. In fiecare raion al regiu acum au fost efectuate lucrările pen mai evidenţiat tovarăşii Ioan Nicula, avut loc următoarele întîlniri : peni 2.342—2.187 popice. Cel.
racter politico-ideologic, ce tre nii noastre există încă numeroşi Ce s-a votat se construieşte tru săparea şi turnarea fundaţiei. Fie Octavian Nicula, Gh. Sima şi alţii. La Lupeni : Energia Lupeni — mai bun s-a dovedit Wentzel
buie ţinute în faţa intelectuali intelectuali care pot aduce un a- care grupă de stradă dă bătălia pen Energia Vulcan 2.055—2 036 (Energia Petroşani), oare a ob
In satul Balata, comuna Şoimuş, tru cîştigarea titlului de grupă frun Au votat construirea popice. Cel mai bun jucător a ţinut 434 popice.
lor, sînt organizate destul de port serios în acest domeniu de cu ocazia unei adunări populare unde taşă. unei şcoli noi fost Budişan, care a obţinut 380
s-a votat fondul de autdfmpuneri pe popice.
sporadic. Puţin s-a făcut şi în activitate. anul 1957, a fost ales şi nn comitet In momentul de faţă, în fruntea în La Roşcanl, cetăţenii au votat, cu
de construcţii. In fruntea lui, locuitorii trecerii se situează grupele de cetăţeni ocazia unei adunări populare, ca în
propagarea cunoştinţelor ştiinţi- Luptînd pentru îmbunătăţirea satului l-au numit pe ţăranul munci conduse de deputaţii Ioan Luca şi Ni cursul anului 1957 fondul de autoim
propagandei prin conferinţe, or tor Avram Dumitru, care s-a dovedit colae Fotescu. In total, de la 5 apri puneri să fie folosit în întregime pen
fico-ateiste. a fi un om harnic şi priceput în ale lie pînă în prezent, locuitorii satului tru construirea unei şcoli de 7 ani.
ganizaţiile de partid vor avea gospodăriei. Totodată, Ia această adu Balata au prestat 880 ore muncă vo Cu ducerea la îndeplinire a acestei ho-
Pentru remedierea grabnică a un sprijin preţios în munca lor nare, s-a stabilit să se construiască şi luntară, atît cu braţele cît şl cu ate tărîri a fost însărcinat comitetul de LUPTE
un cămin cultural, de care satul du- lajele. Lucrările, pentru construirea construcţii, ales tot cu această oca
acestor deficienţe, trebuie ca, în de educare a oamenilor muncii, căminului cultural de aici, continuă. zie. Acest' comitet a studiat posibili Duminică a avut ioc 1a Petro Rapoiti — Energia Petroşani;
şani campionatul regional de oategoria 66 kg. Iosif Fabian
primul rînd, comitetele raionale de înarmare a lor cu învăţătura lupte la juniori. Iată cîştigăto- — Energia Hunedoara ; oatego
şi orăşeneşti de partid să-şi or marxist-leninistă. rii acestei întreceri : categoria ria 71 kg. Biet Ion — Ener
ganizeze în mod temeinic gru- EMERIC HOROVITZ 50 kg. Ion Barta — Energia gia Petroşani; categoria 76 kg.
le regiunii îşi vor schimba faţa. pe o lungime de 20 km., la po niat că bugetul regiunii noastre Voinţa oamenilor şi tăţile locale ,apoi a trecut la acţiune, Hunedoara ; oategoria 53 kg. Covaci Ion — Energia Petro
Celor 8 întreprinderi de gospo duri 309 m. şi îndiguiri pe o lun pe anul 1957, este izvorît din roadele ei cerînd sprijinul oamenilor. In primul Viorel H.; categoria 52 kg Teh şani ; oategoria 80 kg. Biro Ion
dărie comunală li s-au alocat gime de 715 m., iar lucrările de necesitatea dezvoltării continue rînd a căutat să rezolve una dintre Ion; categoria 63 kg. Gheorghe — Energia Petroşani.
fonduri care întrec pe cele din întreţinerea drumurilor pe o dis a economiei locale, a sectorului Şl în satul Qothatea se construieşte problemele principale şi anume, pro
anul trecut cu 19 la sută. Cea tanţă de 313 km. social-cultural, el fiind elaborat un căfnin cultural. Lucrările lui au curarea de cărămidă. La chemarea co DE LA COMISIA REGIONALA
mai însemnată sumă din aceste pe baza unei analize profunde a fost începute încă din anii trecuţi. Tre mitetului de construcţie .cetăţenii din DE FOTBAL
fonduri va fi destinată pentru O sumă importantă se va buie să arătăm că acest cămin putea comună au contribuit cu toţii pri
construirea şi modernizarea stră cheltui pentru o serie de acţiuni
zilor oraşelor Deva, Hunedoara, agricole şi zootehnice. Astfel, se resurselor şi posibilităţilor exis fi terminat de mult timp, dacă din muncă voluntară la fabricarea din re In urma abaterilor repetate şi a ne blicului spectator, accesul în aceste
Simeria, Sebeş şi Petroşani. O vor întreprinde acţiuni de com tente. Pentru a se asigura finan partea vechiului comitet de construcţii surse locale, a 60.000 budăţi de cără regulilor ivite de la deschiderea se locuri fiind permis numai cadrelor o-
atenţie deosebită se acordă mă batere a dăunătorilor la plante ţarea în întregime şi la timp a ar fi existat mai multă preocupare. midă. Ca urmare a acestui fapt cără zonului fotbalistic al anului 1957, Co ficiale.
ririi spaţiului locativ. Numai în şi pomi, de combatere a epizo- tuturor acţiunilor prevăzute, este mida necesară este gata acum îucrîn- misia regională de fotbal hotărăşte
oraşul Deva şi în Ilia se vor tiilor, etc. De asemenea, se va necesar a se lua măsurile orga Faptul că lucrările căminului au fost du-se la pregătirea varului. sancţionarea colectivului „Flamura ro Pentru neprezentare in ziua de 2
construi 4 blocuri cu 38 aparta continua lucrările lia pepiniera nizatorice corespunzătoare asigu tărăgănate de vechiul comitet, a de şie“ — Deva cu ultim avertisment, ur- mai a. c. ia jocul programai intre se
mente. De asemenea se vor exe rării îndeplinirii tuturor venitu terminat pe locuitorii satului ca, la O contribuţie importantă în pregă mlnd a fi exclusă din campionat ta lecţionata regiunii Hunedoara şt „Ener
cuta o serie de reparaţii capitale din Orăştie. Tot din aceste fon rilor planificate. adunarea populară unde s-a stabilit tirea cărămizii şi varului precum şi prima abatere. gia — Hunedoara“, se suspendă pe
la imobilele naţionalizate. In o- duri vor fi procuraţi reproducă fondul de autoimpuneri pe anul 1957, a altor materiale necesare construirii 2 etape, respectiv 5 mai şi 12 mai
raşul Deva, patru imobile se vor tori de rasă. Prin noua lege de organizare.a să ia atitudine şi să propună alegerea şcolii au adus-o, prin exemplul perso Pentru atitudinea colectivului „Pro 1957, următorii jucători din loial se
supraetaja. sfaturilor populare, acestora le unui alt comitet. Cu acesta ocazie, ce nal, deputaţii Rozalia Tomoştean şi gresul“ — Deva faţă de organizarea lecţionatei : Popa Alexandru ( „Ener
In ce priveşte ridicarea nivelu revin noi sarcini în ce priveşte tăţenii s-au angajat să contribuie prin îoan Ursu. competiţiei din 2 mai 1957, comisia gia“ — Alba luha), Barhu Gheorghe,
Reţeaua comerţului local va muncă voluntară la terminarea cît mai hotărăşte ridicarea dreptului de orga Podo!eanu Cornel, Muntean Simion şi
cunoaşte şi ea o dezvoltare. Pen lui cultural al oamenilor muncii I. M .
tru aceasta se vor deschide încă
25 noi unităţi de desfacere a se va folosi o mare parte a bu conducerea treburilor obşteşti. De A N U N Ţ> nizare a oricărui¦gen de joc pe timp Dudaş Gheorghe („Progresul“ — Zlat-
produselor alimentare industria aceea deputaţii trebuie să spriji de o lună, adică pînă la 1 Iunie 1957. na), Ziătneanu losij, Golgoţiu Marcel
le, centre de pîine şi carne, uni getului. Cu ajutorul acestor sume ne aceste acţiuni, să mobilizeze Pentru ocuparea posturilor de cuprinde: titluri, lucrări publica („Energia" — Aninoasa), Focşa Aurel
tăţi de alimentaţie publică şi al masele de oameni ai muncii la De asemenea se suspendă terenul de („Energia“ 30 Decembrie“.
tele. In afară de fondurile alo se vor îmbunătăţi condiţiile de rezolvarea diferitelor sarcini. cercetători şi tehnicieni din Cen- te, inovaţii, etc. foc al colectivului „Progresul“ — Deva
cate din buget, la dispoziţia sec şcolarizare, prin înfiinţarea de pînă la realizarea condiţiilor de mai De asemenea se suspendă pe 2 etape
ţiunii comerciale va rămîne o noi unităţi şi înzestrarea celor Aşa cum este alcătuit bugetul traia institutului Horti-Viticol Caracterizare din partea Insti jos: arbiirii: Siaron Ştefan, Mutu Dumi
existente cu cele necesare. De a- regiunii Hunedoara, poate şi tru, Creţu Ioan, Dinu Aurel şi Radu
cotă de 5 la sută din beneficiile trebuie să devină un sprijin pu Bucureşti şi Staţiunile experi tuţiei unde lucrează. — Continuarea împrejmuirii terenu Dănilă, care nu s-au ¦prezentat in e-
semenea, creşte numărul unităţi ternic în realizarea pe linie fi lui de joc pînă ta terminare. tapa din 21 aprilie 1957 la meciurile
realizate. Din această cotă de be nanciară a politicii partidului şi mentale : Istriţa, Buzău, laşi, Examenul pentru posturile de la care au fost programaţi.
lor culturale cu 12 biblioteci noi guvernului nostru, politică ce — Nivelarea terenului de foc.
neficii se vor amenaja 2 restau duce la dezvoltarea economică şi Fălticeni, Geoagiu, Miţiiş şi cercetători va consta din : — îndreptarea porţilor şi asigurarea Pentru activitatea deosebită depusă
şi 2 case raionale de cultură. socială a patriei noastre, spre plaselor. pe linie fotbalistică, cii şi pentru spri
rante şi un magazin de confecţii creşterea continuă a nivelului de Işalniţa, se va ţine un concurs — O probă scrisă şi una orală — Asigurarea condiţiilor de îmb/ă- jinul dat amenajării terenului de jot-
In domeniul sănătăţii publice trai, material şi cultural, al oa care şi spălare a jucătorilor din am bal din Deva, Iov. arbitru Maria Mi
în oraşul Deva. Bugetul din acest se va mări capacitatea unităţilor menilor muncii. pe ziua de 27 mai a. c. la sediul din materia de specialitate, fiind bele echipe, prin reamenajarea vestia hai este felicitat şi stimulat prin pre
relor şi asigurarea totală a securităţii miere, atît de Comisia regională de
an prevede sume însemnate şi sanitare existente, numărul co Institutului. obligatorie şi cunoaşterea unei bunurilor jucătorilor. fotbal, cît şi de C.C.F.S. regional Hu
— Măsuri pentru interzicerea acce nedoara .
pentru repararea şi întreţinerea piilor care vor pleca la staţiunile înscrierea se face pe bază de limbi străine. sului pe teren sau la vestiare, a pu
drumurilor. In total se vor exe ue odihnă va creşte, iar alocaţiile cerere individuală, fiind însoţită Examenul pentru tehnicieni
de hrană la bolnavi se vor mări.
cuta reparaţii capitale la drumuri de următoarele acte : constă în susţinerea unei probe
?
— Autobiografie, practice şi a unei probe orale din
In încheiere, raportorul a subli-
— Diplomă de studii sau copie specialitate.
legalizată, Cererile se primesc pînă la 20
— Memoriu de activitate ce va mal 1957.