Page 16 - 1957-05
P. 16
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.' 745
SCHIMBUL DE SCRISORI
litr e cancelarul Adenauer şi ambasadorul II. 1. S. S.
Isi it F. Germană
MOSCOVA 6 (Agerpres)'. le-ar avea traducerea în fapt prins deocamdată nici un fel de
TASS a n u n ţă : La 28 aprilie a intenţiei de a se înzestra măsuri concrete în această di
K. Adenauer cancelarul federal Bundeswehrul cu arma atomică. recţie. Mai mult, faptele arată
al Republicii Federale Germane Existenţa acestor intenţii reiese că el promovează o politică ca
a trimis lui A. A. Smirnov, am din numeroase dieclanaţii ale re, după cum se menţionează
K. E. V O R O Ş I L O V Vizita Sa M o s c o v a a g r u p u lu i basadorul extraordinar şi pleni reprezentanţilor oficiali ai gu în nota guvernului U.R.S.S., în
potenţiar al U.R.S.S. în R. F. vernului condus de dvs. In con greunează realizarea unui acord
de tu riste a m e rica n e Germană o scrisoare în care se vorbirea care a avut loc la 25 în domeniul dezarmării.
aprilie, nici dvs, domnule can
a părăsit Pekinul MOSCOVA 6 (Agerpres)". — zitat Kremlinul, Universitatea afirmă că nota guvernului so celar, nici domnul Brentano, mi Dacă declaraţiile cuprinse în
plecînd în Indonezia TASS anunţă : La 4 mai gru de pe.colinele lui Lenin, şantie vietic din 27 aprilie a.c. adre nistrul Afacerilor Externe, oare scrisoarea dvs. nu înseamnă
pul de turiste colaboratoare ale rele de construcţie din raionul sată guvernului R. F. Germane numai o simplă constatare a fap
PEKIN 6 (Agerpres). — Chină, Ciu En-lai, premierul posturilor de radiodifuziune şi de sud-vest al Moscovei. referitoare la intenţiile de a se a luat parte la convorbire nu tului că guvernul R.F.G. nu dis
televiziune din S.U.A., au vizitat înzestra Bundeswehrul cu ar aţi făcut nici un fel de decla pune în momentul de faţă de
China Nouă anunţă : La 6 mai, Consiliului de stat al R. P. Chi Ministerul Sovhozurilor al URSS In seara zilei de 4 mai N. V. ma atomică, precum şi cu pri raţii din care ar reieşi că gu vreun tip de armă atomică şi
unde au fost primite de minis vire la staţionarea pe teritoriul vernul R.F.G. nu are intenţia de că el nu ia făcut demersuri în
la ora 4 şi 30 minute ora lo neze, Cen Iun şi Ne Lun, loc trul N. A. Benediktov. Popova, preşedinta Comitetului R.F.G. a trupelor străine dotate a înzestra Bundeswehrul cu a r legătură cu furnizarea armei a-
Apoi turistele americane au vi- Femeilor Sovietice, a oferit o cu armia atomică ar trece cu ma atomică şi că nu va permite tomioe, ci sînt expresia inten
cală, K. E. Voroşilov, preşedin ţiitori ai premierului Consiliului recepţie în cinstea turistelor a- vederea declamaţiile cancelarului staţionarea pe teritoriul R.F.G. ţiei ferme a guvernului R.F.G.
federal făcute în convorbirea cu a trupelor străine dotate ou a r de a nu înzestra Bundeswehrul
tele Prezidiului Sovietului Su de stat al R. P. Chineze. Pîn merioane. ambasadorul sovietic, care a a- ma atomică. Mai mult, în de cu !arma atomică, precum şi de
vut loc la 25 aprilie. claraţiile dvs, şi ale domnului a nu admite depozitarea pe te
premi, şi persoanele care îl în Cijen, vicepreşedinte al Comi Nota de protest a guvernului cehoslovac Brentano, se menţiona că dacă ritoriul R.F.G. a armei atomice
soţesc. au părăsit pe calea ae adresată ambasadorilor S. U. A. In scrisoare, precum şi în oa- şi celelalte puteri posedă arma aparţinînd puberilor străine, a-
tetului consiliului Consultativ şi Angliei la Praga drul convorbirii amintite, cance atomică, atunci de această ar tunci guvernul sovietic va sa
rului Pekinul, plecînd în Indo larul K. Adenauer a declarat că mă trebuie să dispună şi Re luta o astfel de hotărîre a gu
nezia într-o vizită de prietenie politic popular din întreaga PRAGA 6 (Agerpres) CETE- Johnson, o notă în care se spu guvernul federal nu posedă nici publica Federală Germană. vernului fedenal şi declaraţia
KA anunţă : La 4 mai Gertruda ne că la 3 mai o patrulă mili un tip de armă atomică, nu a respectivă relativă la acest fapt
la invitaţia preşedintelui Repu Chină şi de alte personalităţi o- Sokan inova Cartova, locţiitor al tară cehoslovacă a reţinut în făcut demersuri în legătură cu In afară de aceasta, atît în făcută de el. O astfel de mă
blicii Indonezia. Sukarno. ficiale. Ministrului Afacerilor Externe tr-o zonă militară interzisă, clar furnizarea armei atomice şi că declaraţiile dvs. făcute în cadrul sură a guvernului federal ar
delimitată, situată nu departe R.F.G. va face totul ce-i stă în convorbirilor din 25 aprilie cu reprezenta fără îndoială un se
La aeroportul din Pekin, K. E. K. E. Voroşilov şi persoanele al Cehoslovaciei, a înmînat am de Praga, în apropierea unor im putere pentru realizarea unei de ambasadorul sovietic cît şi în rios aport la oauza destinderii
Voroşilov a iost însotit de Liu care-1 însoţesc şi-au luat un căl portante obiective militare, pe zarmări generale controlate în scrisoarea dvs din 28 aprilie a încordării internaţionale în Eu
Şao ti. preşedintele Comitetului duros rămas bun şi s-au urcat basadorului S.U.A., la Praga, domeniul armei nucleare. fost în întregime trecut cu ve
permanent al Adunării reprezen pe bordul unui avion „Tu-104”.
tanţilor populari din întreaga
La întoarcere K. E. Voroşilov
v§ vizita din nou oraşul Pekin.
colonelul Teberg, ataşatul S.U.A. Scrisoarea lui K. Adenauer derea faptul că teritoriul Repu ropa şi a întăririi securităţii
pentru problemele aviaţiei, şi adresată lui A. A. Smirnov a blicii Federale a fost pus la dis popoarelor europene, inclusiv a
Criza de guvern Apelul Federaţiei generale a sindicatelor fost publicată în presa vest-ger poziţie în vederea depozitării de poporului german.
pe colonelul Masterman, ataşa
man ă. arme nucleare aparţinind pute
DIN FINLANDA INTR-O din ţările arabe tul Angliei pentru problemele rilor occidentale oare folosesc Se înţelege de la sine că gu
aviaţiei. Publicăm mai jos scrisoarea făţiş teritoriul vest-german pen vernul sovietic va saluta orice
NOUA FAZĂ de răspuns a ambasadorului so tru concentrarea tot mai mare efort al guvernului R.F.G., ¦me
In legătură cu complotul imperialist Ministerul Afacerilor Externe, vietic adresată lui I\. Adenauer. pe acest teritoriu a armei în nit să contribuie la soluţionarea
cauză. Depozitarea de arme nu problemei celei mai arzătoare a
HELSINKI 6 (Agerpres). — împotriva Iordaniei se spune în notă, protestează „Stimate domnule cancelar
TASS anunţă : După ce preşe cu hotărî-re împotriva acestor ac federal,
dintele Republicii a recoman ţiuni ale ataşatului Statelor
dat guvernului Fagerholm să-şi DAMASC 6 (Agerpres). Fe Federaţia generală a sindica Unite ale Americii, care sînt în Prin prezenta am onoare să cleare ale puterilor străine pe zilelor noastre — problema de
retragă demersul cu privire la deraţia generală a sindicatelor telor muncitoreşti din ţările a- confirm primirea scrisorii dvs. teritoriul Germaniei occidentale zarmării.
demisie, problema crizei de gu din ţările arabe a publicat un rabe, cheamă pe toţi patrioţii flagrantă contradicţie ou statu din 28 aprilie, referitoare la nu poate, să aibă loc fără con-
vern în Finlanda a intrat în apel adresat popoarelor ţărilor din ţările arabe la lupta împo convorbirea noastră oare a avut simţămîntul guvernului Republi Sînt însărcinat de asemenea
arabe şi mişcării sindicale mon triva uneltirilor americane în tul său şi cu condiţiile care de loc la 25 aprilie. Am adus la cii Federale, care este un stat să vă comunic, domnule cance
tr-o nouă fază. Urmează să ai diale cu privire la complotul im cunoştinţa guvernului meu con suveran. După cum se ştie, în lar federal, că guvernul sovie
bă loc tratative între Fager perialist împotriva Iordaniei. Iordania. termină funcţiile ataşaţilor mi ţinutul atît al convorbirii noas tic va fi recunoscător pentru
holm şi conducerea Partidului Federaţia protestează împo litari pe teritoriile statelor în nota guvernului sovietic din 27
social-democrat pentru a se sta Acest complot îndreptat împo oare se află, şi cere ambasadei
triva poporului iordanian, se triva dizolvării sindicatelor din să ia măsuri pentru ca aseme tre, cît şi al scrisorii dvs. In aprilie s-a atras atenţia dvs. şi primirea considerentelor guver
bili posibilităţile de a înlătura subliniază în apel, a fost orga Iordania şi a represaliilor auto nea cazuri inadmisibile să nu această ordine de idei am fost asupra acestei probleme. nului federal drept răspuns la
divergentele ce s-au ivit la re se mai repete. însărcinat să vă comunic ur nota guvernului sovietic din 27
rităţilor iordaniene. mătoarele : In ce priveşte declaraţia dvs. aprilie, în care este expusă po
domnule cancelar federal, cu ziţia sovietică în legătură cu
centul Congres al partidului. nizat de imperialismul ameri Apelul adresat de cea de a IV-a In scrisoarea dvs. aţi decla privire la năzuinţa guvernului această problemă care afectează
can. El are ca scop să rupă conferinţă a partidului national democrat rat că guvernul federal nu po R.F.G. de a contribui la realiza
Presa îşi exprimă părerea că a- Iordania de Egipt şi Siria şi să sedă nici un tip de armă ato
ceste tratative se vor tărăgăna. impună poporului iordanian din Germania
Se crede că adepţii lui Skog, „doctrina Eisenhower“, respinsă mică şi că nu a făcut demersuri rea dezarmării generale contro interesele securităţii atît ale ce
de popoarele arabe. BERLIN 6 (Agerpres)' TASS prezintă popoarele lagărului so pentru obţinerea unei astfel de late în domeniul armei atomice, lor două state ale noastre, cît
fostul preşedinte al partidului, cialist şi ale celorlalte ţări iu arme. Această declaraţie nu re din păcate în praotică guvernul şi interesele seourităţii gene
Guvernul Hasem, se spune în anunţă : La 4 mai s-a ţinut la bitoare de pace, o parte a po duce cîtuşi de puţin importanţa Republicii Federale nu a între- nale“.
vor pune în cadrul tratativelor continuare în apel, a înarmat Leipzig cea de a patra conferin porului german care luptă pen problemelor ridicate în nota gu
partizanii partidului naţional ţă a partidului naţional demo tru pace şi unitatea patriei sale. vernului sovietic din 27 apri •/
aceleaşi condiţii ca şi la Con socialist profascist sirian dizol crat din Germania. Participan
gresul Partidului şi anum e: a- vat şi asociaţia reacţionară ţii la conferinţă au ascultat ra Apelul cheamă reprezentanţii lie. După cum se ştie, în nota ,;] a r i l e N . A . T . O . treb u ie să în ţele ag ă
„Frăţia musulmană“ care, În portul lui L. Bolz, preşedintele păturii mijlocii din Germania
doptarea unui program econo deplinind ordinele imperialişti occidentală să aleagă în apro menţionată nu se afirmă că în că popoarele din O rie n tu l m ijlociu
lor terorizează ţara, asasinează partidului, pe tema „Pentru pu piatele alegeri pentru Bundestag armamentul Bundeswehrului ar
mic care să satisfacă sindica pe patrioţi, conducători ai miş terea poporului, pentru pace“. numai pe candidaţii care luptă
tele ; includerea în comitetul e- cării muncitoreşti şi fruntaşi ai La conferinţă a fost adoptată o într-adevăr pentru pace şi pen exista deja arma nucleară şi nu vor admite un am estec în tre b u rile lorM
xecutiv al partidului a unei re rezoluţie în care sînt expuse tru unificarea democrată a Ger nici că guvernul federal ar fi
prezentante corespunzătoare a partidelor politice. sarcinile partidului în legătură
opoziţiei şi menţinerea uniunii cu apropiatele alegeri pentru maniei. făcut deja demersuri în vederea CAIRO 6 (Agerpres). — ză că, di scutind „situaţia în O-
sportive muncitoreşti „Toi” ca organele locale de autoadminis obţinerii armei atomice. In nota Comentînd sesiunea Consiliului rientul apropiat“ ţările NATO
organizaţie de sine stătătoare. sa guvernul sovietic atrage a- NATO care s-a desfăşurat la au abordat în mod agresiv pro
tenţia guvernului R.F.G. asu Bonn ziarele egiptene sublinia- blemele ţărilor din această par-
C©m@nlariile presei vesf-germane pra consecinţelor grave pe care
asupra sesiunii de 3a Bonn ,te a lumii. Ziarpl „Al Ahram"
tra re din R. D. Germană. scrie că scopul sesiunii NATO
Conferinţa a adoptat un apel
a Consiliului N. A. T. O. Sesiunea Adunării Populare era de a „împiedica prin pre
siuni şi ameniţări ţările libere
BONN 6 (Agerpres). TASS anun- conducătorul Partidului social demo către reprezentanţii păturii mij
J5 : Presa din R. F. Germană comen crat din Germania subliniază că se locii germane. I-n apel se sub a R. P. Albania din această regiune să ducă o
tează pe larg recenta sesiune de la siunea de la B onn' a suferit un „e- liniază pericolul care planează politică de neutralitate poziti
John a Consiliului N.A.T.O. In legă şec“, deoarece „toate problemele de asupra naţiunii germane, inclu vă”, Puterile occidentale, scrie
tură cu aceasta, presa se referă la importanţă pentru Germania au ră siv asupra păturilor mijlocii, în TIRANA 6 (Agerpres). — spus : Dorim sincer îmbunătăţi Ţării Sovietice, care are o în „Al Ahram“, au faţă de noi o
poziţia guvernului R.- F. Germane la mas nerezolvate“. Şeful serviciului de legătură cu politica de înarmare După cum anunţă agenţia rea relaţiilor cu Republica Popu semnătate istorică internaţională atitudine ostilă numai fiindcă
TASS, la 4 mai s-a deschis cea lară Federativă Iugoslavia pe şi constituie un exemplu grăitor
această sesiune. wty presă şi propagandă al Partidului so atomică dusă de guvernul R. F. de-a Vl-a sesiune a Adunării baza egalităţii în drepturi, a de aplicare creatoare a marxism- ne apărăm drepturile. Presa e-
cial democrat din Germania, F. Heine, Germane. Populare a R. P. Albania. respectării reciproce a indepen leninismului. gipteiană subliniază că popoa
Unele ziare mî-şi ascund nemulţu a declarat că „în linii mari sesiunea denţei şi suveranităţii naţionale, rele ţărilor arabe resping pre
a servit satisfacerii dorinţei propa Avînd în vedere acest pericol Sesiunea a fost deschisă de a neamestecului în treburile in Adunarea Populară a apro tenţiile puterilor occidentale că
mirea faţă de faptul că Adenauer con gandei guvernamentale de la Bonn. uriaş, se spune în apel, noi de Rita Marko, preşedintele Adu terne. Vom lucra în acest sens ar avea dreptul de a dicta ara
clarăm : Jos arma atomică 1 Nici şi pe viitor. Sperăm că condu bat activitatea delegaţiei guver bilor condiţiile lor”. „Ţările
tinuă să aibă — ca şi acum 8 ani Ea reprezintă cel mai mare amestec un fel de arme atomice pentru nării Populare. Mehrnet Shehu, cerea iugoslavă de care depind namentale a Republicii Populare NATO trebuie să înţeleagă că
al unor puteri străine în lupta elec Bundeswehr! Să împiedicăm iz preşedintele Consiliului de Mi popoarele din Orientul mijlociu
cînd s-a înfiinţat N.A.T.O. — aceiaşi torală din Republica Federală, ceea bucnirea unui război atomic, in- niştri a prezentat un raport cu multe lucruri, va depune efor Albania în cursul tratativelor de nu vor admite un amestec în
ce doreşte guvernul de la Bonn“. terzicînd folosirea armelor de’ privire la rezultatele tratative turi asemănătoare în vederea treburile lor“, „nu se vor lăsa
atitudine faţă de Uniunea Sovietică. exterminare în masă ! lor dintre delegaţiile guverna îmbunătăţirii relaţiilor dintre la Moscova şi declaraţia comu
Justificîndu-şi critica, Heine a ară mentale ale Republicii Populare cele două popoare. nă albano-sovietică. înşelate de propunerea atrăgă
Ziarul „Suddeutsche Zeitung“ arată că tat că problema ramificării Germa Reprezentanţii păturii mijlo Albania şi Uniunii Sovietice. toare şi nu vor ceda ameninţă
niei, care a fost trecută într-un mod cii germane — se spune în con In numele poporului albanez, rilor“ scrie ziarul „As Saab“,
nu este de acord cu poziţia şefului gu atît de „pompos“ pe ordinea de zi a Adunarea Populară a exprimat „Să ştie imperialiştii, scrie zia
sesiunii „nu a fost rezolvată nici în tinuare în apel — trebuie să în Uniunii Sayietice recunoştinţa rul, că .orice încercare de a re
vernului vest-german cînd acesta în cea mai mică măsură“. zolva problemele Orientului mij
ţeleagă limpede că sînt o parte fierbinte pentru ajutorul preţios lociu fără participarea ţărilor
cearcă să prezinte situaţia ca şi cum a forţei puternice pe care o re şi dezinteresat acordat Albaniei
în construirea unei vieţi noi, fe
menţinerea păcii ar depinde numai ricite.
de Uniunea Sovietică. M. Shehu a subliniat că pri In continuare Mehrnet Shehu Cu aceasta s-au încheiat lu
mirea deosebit de ospitalieră de a subliniat că existenta pactu crările celei de-a Vl-a sesiuni a
Din comentariile presei reiese' că care s-a hucurat delegaţia în lui balcanic nu poate să nu pro
Uniunea Sovietică, grija deose voace nelinişte atît în rîndu-
poziţia guvernului Adenauer este ca bită a guvernului sovietic şi a rile poporului albanez, cît şi ale
P.C.U.S. pentru dezvoltarea ra celorlalte popoare balcanice, de
şi pînă acum în contradicţie cu inte pidă şi înflorirea Republicii oarece acest pact nu contribuie
Populare Albania, constituie o cîtuşi de puţin la cauza păcii şi
resele poporului german şi că tendinţa
cercurilor guvernante ale R. F. Ger
mane spre înarmarea nucleară agra Congresul partidului radical
vează pericolul unui război atomic.
Ziarul „Der Mittag“ pune sesiunea şi radical socialist din Franţa expresie grăitoare a sentimen securităţii în peninsula balcani Adunării Populare a Republicii din această regiune este dinain
de la Bonn a Consiliului N.A.T.O. în telor internaţionalismului pro că în Europa.
Populare Albania. te sortită eşecului.
legătură cu lupta electorală din R. F. PARIS 6 (Agerpres). — stituie cauza greutăţilor prin letar, a caracterului leninist al Au început apoi discuţiile pe
Germană. relaţiilor frăţeşti dintre Albania marginea raportului prezentat
TASS anunţă : La 3 mai la P a care trece ţara. şi Uniunea Sovietică. de Mehrnet Shehu.
Arătînd că oamenii politici şi mili ris s-a deschis congresul extra Ocupîndu-se de problema al
tari consideră necesară înarmarea a- ordinar al partidului radical şi geriană, Mendes France a spus Declaraţia comună albano-so- Deputaţii şi oaspeţii au pri
tomică a ţărilor N.A.T.O., ziarul sub vietică semnată la Moscova, a mit cu aplauze prelungite cu-
liniază că popoarele din toate ţările radical socialist. Congresul a că pînă în prezent nu au fost spus Mehrnet Shehu, constituie vîntarea lui Enver ITodja, prim- MIERCURI 8 MAI 1957
au cu totul altă părere. „Pe noi — o dovadă convingătoare a uni secretar al C.C. al Partidului
scrie ziarul — ne preocupă astăzi fost convocat în atmosfera unei efectuate nici un fel de trans tăţii de vederi şi de acţiune, a Muncii din Albania, membru în
întrebarea dacă mai există posibili prieteniei noastre veşnice de Prezidiul Adunării Populare.
tatea de a sări din trenul în mişcare. lupte interne si unor divergenţe formări administrative, econo nezdruncinat. Ea constituie tot SELECŢIUN1 DIN PR OGRAMUL DE RADIO
Cît de diferită ar fi fost politica noa odată un document important Vizita delegaţiei guvernamen
stă externă şi cu cît ar fi fost mai tot mai accentuate în sînul or mice şi sociale în Algeria. Po pe plan internaţional şi serveşte tale şi de partid a R. P. Alba Programul 1: 5,05—5,45 Melodii siune de la Opera Romînă de Stat din
simplă dacă în perioada 1949—1953 ganelor de conducere ale parti trivit spuselor lui, toate făgă cauza întăririi unităţii ţărilor nia în Uniunea Sovietică, a sub populare romîneşti ; 6,00 Muzică uşoa Cluj „Pană Lesnea Rusalim“ operă de
nu am fi ales orientarea occidentală". socialiste, cauza păcii în întrea liniat Enver Hodja, este de o ră ; 6,25 Muzică: 6,45 Clubul curio Paul Constantinescu; Programul 11:
dului, în condiţiile revendicărilor duielile în legătură cu efectua ga lume şi a colaborării dintre însemnătate excepţională pentru şilo r; 7,10 Muzică uşoară romînească; 15.00 Melodii populare; 17,30 Formaţii
In legătură cu sesiunea Consiliului popoare. poporul nostru, pentru întărirea 7.35 Jocuri populare romîneşti execu romîneşti de muzică uşoară; 18,10 A-
N.A.T.O., buletinul de presă al P ar tot mai intense ale aripei de rea unei reforme nu sînt me mai departe a prieteniei albano- tate la diferite instrumente; 7,55 Fru mintiri despre scriitori; 18,30 Muzică
tidului liber democrat a publicat un stînga a partidului si a radicali nite decît să înşele opinia pu Făcînd o analiză a situaţiei sovietice. moasă eşti patria m e a ; 8,30 Muzică ; vocală romînească; 19,15 Concert de
comentariu în care se cere din nou internaţionale, Mehrnet Shehu 9,00 Muzică din operete; 11,03 Teatru muzică populară romînească; 19,55
ca Republica Federali Germană să lor de rînd cu privire la modi blică. „Reformele, a spus el, a spus : După părerea guvernu Partidul nostru, a spus Enver la microfon: „Arcul de triumf" sce Noapte bună, copii : „Păcăleala ma
renunţe la înarmarea atomică. lui Republicii Populare Albania, Hodja în continuare, a subli nariu radiofonic de Aurel Baranga ; mei“, istorioară de C earuşin; 20,03
ficarea politicii guvernului fran sînt o mistificare care nu a pu singura poziţie reală care co niat întotdeauna că întărirea u- 12.44 Muzică uşoară; 13,05 Din re Din viaţa muzicală a oraşelor şi re
Dat fiind că slăbirea încordării mi respunde intereselor vitale ale nităţii şi strînsa colaborare a pertoriul soliştilor de muzică populară giunilor patriei; 20,30 Părinţi şi copii;
litare în Europa centrală este o pre- cez. Printre membrii Dartidului tut niciodată să înşele masele popoarelor este politica de a- ţărilor socialiste cu Uniunea S o romînească; 14,00 Muzică de estradă; 22.00 Muzică populară romînească in-
miză pentru reunificare — scrie bu părare a păcii şi de preîntîmpi- vietică sînt indisolubil legate de 14.45 Cîntă la vioară Ion M atache; terpertatâ de Rodica Bujor; 22,15 Mu
letinul de presă — guvernul federal se manifestă o serioasă nemul de musulmani... In ultima ana un viitor mai bun, de indepen 15.35 Muzică; 16,15 Inşiră-te mărgă zică uşoară ; 22,40 Aăuzică populară ro
trebuie să contribuie la realizarea a- nare a războiului, politică înte denţa liberă şi de construirea rite • Petre Ispirescu povestind copii mînească.
cestei premize şi să nu i se împotri ţumire în legătură cu faptul că liză, actuala politică ne va duce lor basmul „Greuceanu“ j 17,19 Cîntă
vească prin hotărîri care transformă meiată pe principiile coexisten socialismului în ţările noastre. Dorina D răghici; 17,35 Un sfat bun BULETINE DE ŞTIRI
teritoriul Republicii Federale într-un în prezent unii reprezentanţi ai la pierderea Algeriei“. nu strică; 17,40 Cîntă orchestra „Mio
cap de pod înzestrat cu arma atomică. ţei paşnice a statelor cu siste In activitatea sa Partidul Mun riţa" din Oraşul S lalin ; 18,30 Mu 5,30; 7,00; 8,15 11,00; 13.00; 15,00;
acestuia continuă să rămînă în Mendes France a condamnat zică din opereta „Lăsaţi-mă să cînt“ 17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (Programul
me sociale diferite. cii din Albania s-a călăuzit în I), 14,00; 16,00; 18,00; 20,00; 21,00;
guvernul Mollet. cu asprime represiunile de ma
Ocupîndu-se de relaţiile cu totdeauna şi se va călăuzi şi pe
La 4 mal în cadrul dezbate să şi torturile aplicate în Al
geria.
rilor în problema politicii gene „In Algeria domneşte fascis
rale a luat cuvîntul Mendes
France liderul partidului, care mul, a spus el în continuare.
a criticat cu asprime politica gu Presa liberală este confiscată în
vernului francez. El a declarat
timp ce presa ultracolonial işti-
printre altele că obligaţiile asu lor înfloreşte. Asemenea cazuri
mate de guvern în ajunul ale devin tot mai frecvente în pre
zent şi pe teritoriul Franţei. Li
gerilor din 2 ianuarie 1956 nu bertăţile fundamentale sînt pri Iugoslavia, Mehrnet Shehu a viitor de experienţa nepreţuită a de Gherase Dendrino; 19,10 Transmi- 23.00 (programul II).
După cum transmite agenţia DPA, au fost îndeplinite, ceea ce con- mejduite”.
Redacţia şt administraţia ziarului sir. 6 Martie nr. 9, Telejon: 188-189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949 — Tiparul Întreprinderea Poligraf ică „1 Mai" — DEVA.