Page 17 - 1957-05

« ü -u e v a
Anul IX. Nr. 746
Buna întreţinere a culturilor
— mM\\m te seamă tn obţinerea
de producţii sporite
In toate satele regiunii' au început landă, sauvignon, şi altele. Vinurile
lucrările de întreţinere a culturilor.
Aceste lucrări au o importanţă deo­
sebită fiindcă de ele depinde în cea
mai mare măsură soarta recoltei, soar­
ta pîinei întregului popor muncitor.
De aceea, organizaţiile de partid şi
sfaturile populare au sarcina să mo­
bilizeze pe colectivişti, întovărăşiţi şi
pe ţăranii muncitori individuali, pen­
tru a le executa la timp.
Colectiviştii —
legumicultori iscusiţi
Pînă de parte a ajuns vestea că
membrii gospodăriei colective din Pri-
caz sînt legumicultori iscusiţi. Anul
trecut ei au vîndut legume în valoare
de peste 130.000 Iei. Şi totuşi nu au
fost mulţumiţi.
— Puţin — spun el. Putem face
treabă şi mai bună.
Şi-n anul acesta au pornit hotărîţi
să facă treabă mult mai bună. Ei au
mărit grădina la 10 hectare şi au pre­
gătit terenul cum „scrie la carte“. Zi­
lele acestea au prăşit ceapa şi alte
culturi timpurii. Echipa de femei de
la grădină a plantat peste 46.000
fire de varză şi peste 7.000 fire de
roşii.
•— Prea devreme, măi 1 Are să vi le
strice bruma — spun unii individuali,
colectiviştilor1.
Iar colectiviştii le răspund prompt:
— Am găsit noi ac şi pentru cojo­
cul brumei.
Şi, într-adevăr, au găsit. Au făcut
grămezi de gunoaie, (pe locurile unde
sînt plantate roşiile şi alte legume)
care vor fi aprinse pentru a produce
fum în nopţile în care se observă pe­
ricol de îngheţ.
Au terminat prima prăşiiă
la sfecla de zahăr
şi floarea-soarelui
Colectiviştii din Ilia lucrează în a-
ceste zile la întreţinerea culturilor. Cu
toate că timpul nu a fost prea favo­
rabil, ei au reuşit să termine praşila
I-a la culturile de floarea-soarelui,
sfeclă de zahăr, ceapă şi varză de
vară.
Echipele care lucrează la întreţine­
rea culturilor de păioase, au plivit
pînă în ziua de 6 mai, 8 hectare orz
de toamnă şi 16 ha. de grîu.
La aceste lucrări s-au evidenţiat co­
lectiviştii Dănilă Zenovie, Ion Ciosa,
Traian Marc, Antonie Căleanu, Solo-
mia Căleanu şi alţii.
Şi viticultorii sînt
la înălţime
Profilul secţiei din Alba-Iulia a gos­
podăriei de stat Alba este viticultura.
Această secţie are o suprafaţă de 160
hectare vie din varietăţi nobile c a :
fetească, muscat-otonel, pinot-gris, ru-
»o«««,o
Noi purtători ai insignei
55.1Prieten ai Cărnii“
BRAD (de la subredacţia
noastră voluntară).
La biblioteca centrală din
Brad se duce o muncă, susţinu­
tă pentru atragerea de noi par­
ticipanţi la concursul „Iubiţi car­
tea“. De la începutul anului şi
pînă în prezent la acest con­
curs s-au mai înscris încă 29
o<xooooooooooco<x>oooooooo<xxxxxx>ooooooooooooo<xxx><x
In sala cazanelor
La prima vedere s-ar părea că munca lucrătorilor de la cazane e u-
şoară. In realilaie lucrurile nu stan chiar aşa. Funcţionarea cazanelor
'rebuie supravegheată ca multă atenţie, pentru ca ele să dea rezultate
cit mai bune.
Lucrătorii de la secţia cazane a Uzinei electrice din Gura Barza,
orinir-o exploatare raţională a cazanelor reuşesc să obţină rezultate fru­
moase, care duc in mod sistematic la depăşirea planului lunar de produc­
ţie al uzinei.
In clişeu: Tovarăşii Aurel Trifa şi Nicolae Malieş, supraveghind
Utncţionarea cazanelor. v / *_ -
Lucrările primului Congres NaţionalPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! Dt e m iş t i f r u n t a ş i
Miercuri 8 mai 1957
produse de această secţie a gospodă­
riei de stat sînt vestite nu numai în
ţară, dar şi peste hotare.
In anii trecuţi viticultorii de la unele mese şi-şi aşteaptă fiecare rîn-
trupuri ale secţiei au reuşit să reali­
zeze şl chiar să depăşească planul de
producţie Ia struguri. Important este
de amintit şi faptul că s-au obţinut
vinuri de calitate superioară.
Inginerii, tehnicienii şi muncitorii cu
experienţă în domeniul viticulturii, con­
sideră că la această secţie se pot ob­
ţine producţii de struguri şi mai mari
la unitatea de suprafaţă. Pentru a-
ceasta se cere însă o bună îngrijire
a viilor. Şl tocmai înspre acest lucru
sînt îndreptate eforturile întregului co­
lectiv al secţiei. Pînă în ziua de 6 mai
s-a executat sapa mare pe o suprafaţă
de peste 100 ha. vie. S-a făcut şi o
altă lucrare importantă, care fără în­
doială va aduce sporuri simţitoare în
producţia de struguri. Este vorba de
îngrăşarea întregii suprafeţe cultivată
cu vie. Suprafaţa de 10 ha. a fost
îngrăşată cu gunoi de grajd, iar cea­
laltă suprafaţă de 150 ha. s-a îngră­
şat cu cîte 300 kg. superfosfat şi 150
kg. azotat de amoniu la hectar.
Merită a fi evidenţiaţi brigadierii
Alexandru Ienciuc de la trupul Ţelna
şi Loghin Stanciu de la trupul Şard,
care. printr-o bună coordonare a mun­
cii reuşesc să execute la timp şi la
un înalt nivel agrotehnic lucrările în
vie. Maria Ivan şi Ion Kast, respon­
sabilii de trupuri de la Bărăbanţ şi
Berghin au obţinut de asemenea re­
zultate frumoase.
O zicală veche, care
nu se mai potriveşte multor
ţărani muncitori
— Buruiana mănîncă din aceeaşi
strachină cu ţăranul.
Aşa spune o veche zicală din oopor.
Zicala respectivă se potriveşte şl în
zilele noastre unor ţărani dar, putem
spune, că multora nu li se mai potri­
veşte. In anii regimului democrat-
popular ştiinţa agrotehnică a pătruns
la sate ajutîndu-i pe ţăranii muncitori
să vadă răul ce-1 pricinuiesc buruie­
nile lăsate neplivite. Tocmai de aceea
ei luptă pentru a le stîrpi. Ţăranii
muncitori din Lăpuşnic, raionul Ilia,
au plivit de exemplu, pînă la 7 mai
întreaga suprafaţă de 545 ha. cultivată
cu grîu de toamnă. Au plivit de ase­
menea aproape întreaga suprafaţă cul­
tivată cu orz.
Zilele trecute ţăranii muncitori din
această comună au terminat şi pra­
şila I-a la cartofi şi varză de vară,
y iar la ceapă au făcut şi cea de a Il-a
praşilă.
Gheorghe Josari, Aurel Dumifresc,
Filimcn Goţ, Traian Josan şi alţi
ţărani muncitori au terminat primii
plivitul şi praşila I-a la cartofi.
de tovarăşi, dintre care 26 au
obţinut deja insigna „Prieten al
Cărţii“. Participanţii la concurs
sînt elevi de la liceul senal din
Brad, precum şi funcţionari de
la Sfatul popular raional.
ÎOAN PIRVA
¦Cş corespondent
CANTINA FABRICII
La ora 1 şi jumătate, în sec­
ţiile fabricii I.A.R.T. din Deva,
a încetat lucrul. S-a terminat
schimbul ? Nu, e ora mesei.
Unul cîte unul, muncitorii fabri­
cii se îndreaptă spre cantină.
Nici n-au ajuns bine în sala de
mese şi mirosul mîncărurilor îi
gîdilă plăcut pe la nări, semn
că bucătăreasa Valeria Mani-
can a gătit din nou ceva gustos.
In sfîrşit, pătrund în sala de
dul să fie servit. Peste tot dom­
neşte curăţenia. Pe fiecare masă
sînt feţe curate, căni cu apă,
tacîmuri, iar la geamuri flori
multe.
Ospătăresele, în halate albe,
servesc abonaţii la primul fel
cu o ciorbă de perişoare, dea­
supra căreia plutesc ochiuri
mari de grăsime, ce îmbie pe
fiecare să-şi umple farfuriile.
Felul doi, care constă din ma­
caroane cu caşcaval de Sibiu,
este la fel de gustos. Desigur,
după cîteva ore de muncă, cu
toţii mănîncă cu poftă, ca apoi
să muncească şi mai bine în o-
rele ce-au mai rămas pînă la
terminarea schimbului.
Dar să nu credeţi că asta-i
cea mai bună mîncare. De cinci
ori pe sâptămînâ se dă carne şi
la felul doi, iar odată pe săp-
tâmînă şi felul trei. Ca să vă
convingeţi de acest lucru, să
urmărim meniul din săptămîna
trecută. Iată, de pildă, luni, s-a
servit drept felul I supă de car­
ne cu fidea, iar felul 2 ghiveci
cu costiţă de porc afumată.
Marţi s-a servit supă de oase
cu gris, şniţel cu dovlecei şi
compot. Puteţi să vedeţi şi me­
niul din săptămîna în curs. Pen­
tru că mîncarea din prima zi a
săpiămînii aţi aflat-o în primele
rînduri, v-o spunem pe cea din
ultima z i : ciorbă de carne cu
varză, friptură cu cartofi şi clă­
tite.
In orice caz, în fiecare zi
masa nu numai că atinge calo­
riile planificate, dar şi le depă­
şeşte.
Că masa e gustoasă, consis­
tentă şi ieftină, îţi vorbesc abo­
;.;!i!l!llll!lllli!Illlllllll!lll!ll!IIIilIlllili!IIIIi!l!!!!!i!IIIIIIIIIIIIIÎ!ll!IIM
Organizaţiile de partid din Valea Jiului
în fruntea luptei pentru popularizarea sistemului
Analizînd modul în care se
înfăptuiesc Directivele celui de
al II-lea Congres al partidu­
lui, cu privire la continua creş­
tere a nivelului de trai, mate­
rial şi cultural al poporului
muncitor. Plenara C.C. al P.M.R.
din 27—29 decembrie 1956, în
rezoluţia adoptată, a stabilit mă­
suri concrete, printre care şi
sporirea salariilor tarifare ale
muncitorilor, care să reprezinte
70—85 1a sută din cîştigul rea­
lizat. Această creştere a ponde­
rii salariilor tarifare în cîştigul
muncitorilor are ca scop să ducă
1a o mai mare cointeresare a a-
cestora în realizarea sarcinilor
de plan, la o sporire a producţiei
pe seama productivităţii muncii
— cale sigură de creştere a pu­
terii de cumpărare a salariilor,
de ridicare a nivelului de trai al
poporului muncitor.
Paralel cu această sporire a
salariilor tarifare sînt preconiza­
te măsuri pentru o îmbunătăţire
simţitoare a normării muncii,
prin stabilirea de norme care să
aibă 1a bază o fundamentare teh-
nico-ştiinţifică, renunţîndu-se la
normele statistico-experimentale
care s-au dovedit necorespunză­
toare si nemobilizatoare.
In cadrul exploatărilor minie­
re din Valea Jiului, începînd de
la 1 aprilie a.c. s-a trecut 1a
experimentarea noului sistem
de salarizare îmbunătăţit, ac­
ţiune care se desfăşoară cu
succes, sub îndrumarea şi con­
ducerea organizaţiilor de par­
tid.
Această îmbunătăţire a sala­
riilor muncitorilor din indus­
tria minieră — a treia la nu­
măr din 1952 — dovedeşte gri­
ja permanentă pe care partidul
şi guvernul o poartă bravilor
noştri mineri.
Potrivit noului sistem îmbu­
nătăţit de retribuire a muncii,
care se experimentează, sala­
riile tarifare ale muncitorilor
subterani din exploatările car­
bonifere din Valea Jiului sînt
cuprinse între 30—60 lei pe
post, în loc de 15,50—33,20
lei; 1a muncitorii de 1a supra­
faţă între 24—40 lei, în Ioc de
4 pagini 20 bani
naţii Cornel Nistor, brigadier,
Simion Moşu, preparator, Suza-
na Hrubi, fruntaşă în produc­
ţie de la secţia conserve,
Nu putem trece cu vederea
preocuparea administratorului
Amos Stoian pentru procurarea
la timp a alimentelor necesare.
Acesta însă ne-a rugat ca pe a-
ceastă cale, să cerem ca tova­
răşii de la O.C.L. Alimentara
şi Aprozar să-l sprijine mai mult
în procurarea unor alimente de
care duce uneori lipsă cantina,
cum sînt: făina albă, smîntîna,
carnea de porc şi ceapa. Atunci,
masa la această cantină va fi şi
mai bună, iar muncitorii fireşte
vor fi şi mai mulţumiţi.
GH. OPROIU
Coboară un tren de la munte...
ë lingă Orăştioara sau
prin Cosieşti, a irecut un
tren. lnir-o zi, pot cir­
cula două Irenuleţe. în ­
cărcate cu lemne, scirţiind stare. Reparaţiile mijlocii efectuate la prin bunătatea şi caracterul lor. Im ­
frinele, un convoi de va­
goane coboară de la Grădişte. Deasu­
pra cîţiva oameni de prin ţara Oaşu­
lui, povestesc. Trenul trece mai de­
parte pînă la Orăştie, unde se opreşte
obosit. Oamenii îmbrăcaţi tn sumane,
nu şi-au terminat povestirea. O con­
tinuă jos, Ungă lerasament, unde aş­
teaptă sosirea trenului care să-i ducă
la locurile lor natale.
Stabili, legaţi parcă ¦de activitatea
febrilă a oamenilor din pădurile mun­
ţilor Orăştiei, sînt C.F.F.-işiii, adică
cei care lucrează la calea ferată fo­
restieră.
Vrînd să copieze parcă organizarea
de la C.F.R., cu impiegaţi, acari, frî-
nari, echipe de întreţinere a liniei,
depou, oamenii transportului forestier,
asigură securitatea vagoanelor şi tre­
nurilor ce sosesc U la Grădişte..
O locomotivă pitică a intrat în de­
pou. Un copil nu se bucură de atita
îngrijire din partea părinţilor, ca a-
ceastă maşină. Lăcătuşii-mecanici şi
echipa locomotivei, o verifică dacă
n-are eventual vreun defect; ..
de salarizare
12,40—22,90 lei pe post, cît a
fost pînă la 1 aprilie a.c. Prin
sistemul îmbunătăţit de sala­
rizare se realizează o creştere
a cîştigului mediu al muncito­
rilor cu circa 45 1a sută faţă
de cîştigul mediu realizat pînă
acum 1a minele din Valea Jiu­
lui. Această sporire masivă a
salariilor tarifare va duce ne­
mijlocit la creşterea simţitoare
a nivelului de trai al minerilor,
1a crearea unui flux de cadre'
de muncitori spre ramura mi­
nieră, 1a crearea condiţiilor ma­
teriale necesare statornicirii a-
cestor cadre în întreprinderile
carbonifere, iar salarizarea pe
funcţiuni, djferenţierea serioasă
între salariile tarifare ale mun­
citorilor calificaţi si ale celor
necalificati, sporeşte interesul
muncitorilor pentru ridicarea
continuă a cunoştinţelor lor
profesionale.
In această perioadă, organi­
zaţiile de partid din bazinul
carbonifer din Valea Jiului des­
făşoară o largă activitate poli­
tică în rîndul muncitorilor mi­
neri, pentru înţelegerea depli­
nă a acestei importante hotă-
rîri, folosind metode ce se do­
vedesc a fi bune si care duc 1a
mobilizarea minerilor în reali­
zarea şi depăşirea planului 1a
cărbune. , pe care le-au manifestat în pe­
Astfel, sistemul îmbunătăţit
de salarizare a fost pus în dis­
cuţia muncitorilor, fiind în pre­
alabil prelucrat pe sectoare şi
schimburi cu cei mai buni in­
gineri.
In cadrul discuţiilor ce s-au
purtat, minerii şi-au exprimat
dragostea faţă de partid şi gu­
vern, luîndu-şi noi şi însemna­
te angajamente. Drept rezultat,
toate minele din Valea Jiului
au întîmpinat ziua de 1 Mai
cu sarcinile de plan realizate
şi depăşite.
Pentru ca birourile organi­
zaţiilor de bază să poată con­
duce şi îndruma competent
munca de popularizare a siste­
mului îmbunătăţit de salariza­
re, Comitelui raional de partid a
trecut 1a instruirea acestora în
cadrul tuturor întreprinderilor,
VIOREL P1ENOR
electrician — filatura Lupeni
r REGHINA CIOCAN
feortatoare — filatura Lupeni
Deşi au un număr redus de loco­
motive şi vagoane, lăcătuşii şi toţi cei ca înfăţişare, fire şi vîrstă, oamenii
ce se ocupă de buna lor funcţionare,
se străduiesc să le întreţină in bună
cele două locomotive şi zece vagoane
în luna trecută, confirmă de altfel a-
ceste lucruri.
Şeful depoului, tov. Cristu Ionescu,
e pus în dilemă dacă-l întrebi care,
sînt oamenii ce asigură o mai bună
circulaţie pe C.F.F.
— Toţi. Mi-e greu să fac dinitincţie
intre impiegaţi, şefi de trenuri, pi­
cheri, lăcătuşi sau mecanici, in sensul
ca să arăt că, în sfîrşit, cutare sau
cutare e mai bun. Cu toţii vor să
muncească mai bine, să-şi aducă o
contribuţie . crescîndă la îndeplinirea
planului de transport. Şi după cum
arată rezultatele, reuşesc să .se în­
cadreze în rezolvarea sarcinilor..
Fie că vorbeşte de mecanicii Ioan
Metea, Ioan Bonţa, Viorel Marian, fo­
chistul Romulus Ciolocoi, lăcătuşii
ioan Cocreanu, Teofil Suciu, strunga­
rul Gheorghe Văleanu sau numeroşii
inovatori ai C.F.F.-ului, cu toţii se
bucură de stima conducătorilor şi a
muncitorilor I.F.E.T.-ului Orăştie.
C.F.F.-ul, transportă sus, în munţi,
mărfuri pentru oamenii din păduri,
aducînd jos buşteni întregi sau tă-
iar agitatorii şi propagandiştii
au fost puşi 1a curent cu cele
mai importante probleme. De
asemenea, gazetele de perete
au publicat şi publică articole
despre importanta acestei ho-
tărîri, despre sarcinile ce re­
vin minerilor, scrisori prin care
minerii îşi exprimă dragostea,
ataşamentul şi recunoştinţa faţă
de partid, luîndu-şi însemnate
angajamente.
Comitetul de partid al minei
Lupeni (secrdtar tov. Iuhasz
Carol) a iniţiat apariţia unei
ediţii speciale a gazetei de pe­
rete, cu tema „Sistemul îmbu­
nătăţit de salarizare, nouă do­
vadă a grijii partidului şi gu­
vernului pentru ridicarea nive­
lului de trai al celor ce mun­
cesc“.
De asemenea, într-un grafic
foarte reprezentativ se arată că
dacă un miner, 1a realizarea
planului în proporţie de sută
1a sută, cîştiga 1.078 lei, acum,
1a aceeaşi realizare, el cîştigă
1.638 lei.
Cu mult simţ de răspundere
se preocupă de popularizarea
şi dezbaterea Hotărârii şi orga­
nizaţia de partid de la exploa­
tarea carboniferă Petrila (se­
cretar. tov. Goadă Alexandru).
La clubul muncitoresc de aici a
fost deschis un cabinet de con­
sultaţii, , unde, în orele libere,
cei mai buni ingineri şi tehni­
cieni stau la dispoziţia munci­
torilor, pentru a lămuri unele
probleme neclare în legătură
cu sistemul de salarizare îmb-u-
bunătăţit.
v O altă iniţiativă bună a fost,
luată 1a sectorul V al minei
Petrila, unde şeful sectorului,
1a indicaţia organizaţiei de
bază. a trecut la calcularea pe­
riodică a 1cîştigului realizat de
către grupele de mineri în
cursul lunii, scotînd în relief
realizările lor, cît şi lipsurile
rioada respectivă.
Comitetul de partid apreciind
ca valoroasă această iniţiativă
a cerut ca ea să fie extinsă în
cadrul tuturor sectoarelor, în-
drumînd organizaţiile de bază
s-o susţină,
de ştiinţe medicale al R. P. R. ,1*ä
La 5 mai s-au deschis la Săvulescu, preşedintele Aca­
Bucureşti lucrările primului demiei R.P.R., care nu a putut
Congres naţional de ştiinţe participa la festivitate, a fost
medicale al Republicii Popu­ citit de acad. Şt. Milcu, secre­
lare Romîne.
La congres Iau parte peste
1000 de oameni de ştiinţă, pro­
fesori, medici de toate specia­
lităţile, conducători de institu­
ţii sanitare din întreaga ţară. Congresul a fost apoi salu­
De asemenea, la lucrări par­ tat din partea participanţilor
ticipă fruntaşi ai vieţii ştiinţi­ străini de dr. B. Schlessinger
fice medicale din Marea Brita- (Anglia), acad. prof. dr. D. An-
nie, R. P. Bulgaria. Canada,
R. Cehoslovacă, R. P. Chineză,
R. P. D. Coreeană. Danemarca,
Finlanda, Franţa, Grecia, Ita­
lia, R. P. Mongolă. R. P. Polo­
nă, R. D. Germană. R. F. Ger­
mană, R. P. F. Iugoslavia,
Siria, S.U.A., Suedia Turcia,
R. P. Ungară, U.R.S.S., Uru-
guay.
Şedinţa de deschidere a con­
gresului a avut loc în aula fa­
cultăţii de ştiinţe juridice.
Acad. prof. dr. C. I. Parhon,
care a prezidat şedinţa, a ros­
tit cuvîntul de deschidere şi a
dat apoi citire telegramei de
salut pe care dr. Petru Groza,
preşedintele Prezidiului Marii
Adunări Naţionale a R.P.R., a
adresat-o congresului.
Dr. Voinea Marinescu, mi­
nistrul sănătăţii şi prevederilor
sociale, a adus salutul guver­
nului R.P.R.
Cuvîntul acad. prof. Traian
iaţl la dimensiunile cerute. Diferiţi
de la C.F.F. Orăştie impresionează
piegatul de mişcare Vasile Andrei, şe­
fii de tren Adam Opruţ şi Aurel Pan-
teloiu, picherul Avram Cimporescu,
Ioan Filipescu şeful echipei de la în­
treţinerea liniei, toţi sînt oameni har­ puternice aplauze.
nici, inimoşi. Cu ei, munca e mai
veselă şi mai spornică...
In toiul nopţii pleacă un tren la
munte. Pe lingă el, se agită cîţiva
oameni, încarcă saci, cutii sau cine
ştie ce alte pachete. Pe platforme se
lungesc oamenii care pleacă la lo­
curile de exploatare. Locomotiva scoa­
te un şuier prelung şi se urneşte do­
mol, trăgînd vagoanele cu întreaga
încărcătură. După masă, acelaşi trenu-
leţ coboară încărcat cu lemne. In
acest timp, cîte frămintări nti-i ţine
încordaţi pe cei de la transporturi..
Pantele periculoase, alunecările de te­
ren, slăbirea liniei sau defectarea tre­ Prin folosirea raţională
nului, sîrit griji de care scapă doar a-
tunci cînd ştirea trece fulgerător prin
telefon: ¦ •< •«W Sr«Sp‘
— Trenul a trecui de Costeşti. Se a-
propie de Orăştie. Totul e în ordine.
A. CIBIAN
îmbunătăţit
Munca vie, concretă a orga­
nizaţiilor de partid, ta făcut ca
muncitorii să constate în mod
practic rezultatele sistemului
îmbunătăţii de salarizare, _ să
fie mai puternic mobilizaţi în
lupta pentru a da patriei căr­
bune mai mult. mai bun şi cu
cît mai puţine cheltuieli de
producţie.
Aplicarea sistemului îmbuna
tătit de salarizare la minele din
Valea Jiului, spre deosebire de
anii precedenţi, se efectuează
printr-o largă consultare a oa­
menilor muncii, consultare orga­
nizată sub îndrumarea organiza­
ţiilor de partid, ce veghează ca
această ocazie să fie folosită
pentru a fi scoase 1a iveală toate
deficientele ce au existat în or­
ganizarea producţiei, în apro­
vizionarea tehnico-materială în
crearea condiţiilor de trai ale
muncitorilor, în normarea mun­
cii şi salarizare si să se facă
propuneri care să ducă 1a con­
tinua îmbunătăţire a activităţii
întreprinderilor.
Dacă anterior propunerile de
îmbunătăţire a procesului de
producţie, făcute de către mi­
neri, se înregistrau numai cu
ocazia diferitelor consfătuiri, 1a
indicaţiile date de comitetul de
partid, în prezent la fiecare
sector se află cîte o carte în
care se înscriu propunerile
muncitorilor, ce apoi sînt stu­
diate de conducerile respective.
In .acest sens organizaţiile de
bază au. fost îndrumate să ve­
gheze ca rezolvarea propuneri­
lor si sezissrilor făcute să fie
urmărite îndeaproape de către
organizaţiile sindicale.
Pentru crearea celor mai bu­
ne condiţii în vederea aplicării
cu succes a sistemului îmbună­
tăţit de salarizare, organiza­
ţiile de partid au îndrumat con­
ducerile exploatărilor miniere
să-şi întocmească planuri de
măsuri care să asigure realiza-
Ing. FILIP COMAN
Ing. LUCIAN DRĂGUŢ
tar prim al Academiei R.P.R.
Acad. M. Nasta, preşedintele
societăţii ştiinţelor medicale, a
adus apoi congresului salutul
societăţii.
ghelov (R. P. Bulgaria), prof,
dr. Wallace Graham (Canada),
prof. dr. O. Teyschl (R. Ceho­
slovacă), prof. dr. Cing Mul
Lan (R.P. Chineză), prof. dr.
J. Qrskov (Danemarca), prof.
dr. P. Soarel şi prof. dr. Gi-
rard (Franţa), dr. N. Decon-
domos (Grecia), prof. dr. F.
Magrassi (Italia), dr. Dagza-
maa Kogdenij (R. P. Mongo­
lă), prof. dr. M. Goarski (R .P,
Polonă), prof. dr. F. Jung (R,
D. Germană), docent dr. F,
Fuhner (R. F. Germană), dr.
M. Soufi (Siria), prof. dr. A,
B. Sabin (S U .A .), dr. K. L
Gurkan (Turcia), acad. prof.
dr. P. G. Sergeev (U.R.S.S.),
prof. dr. M. Radivoje (R. P. F.
Iugoslavia), acad. prof. dr G
vanoviez (R. P. Ungară), dr!
Vidal Beretervide (Uruguay)
prof. dr. K. Jarvinen (Finían-
da), prof. dr. Lars Strom
(Suedia).
După pauză acad. prof. dr.
Şt. _ S. Nicolau, preşedintele
secţiei medicale a Academiei
JP-R., a prezentat raportul in-
itulat „Realizările ştiinţifice
medicale în Republica Popu-
ară Romînă“.
Raportul care reprezintă o
implă sinteză a trecutului me­
dicinii romîneşti, a realizărilor
ştiinţei şi practicii medicale din
ara noastră,, a fost ascultat cu
deosebit interes şi subliniat cu
?
In clădirea facultăţii de ştiin-
;e juridice funcţionează cu pri­
lejul Congresului naţional -de
ştiinţe medicale al R.P.R. expo­
ziţiile: „Ocrotirea sănătăţii în
R.P.R.“, „Industria de medica­
mente a R.P.R.“, precum şi ex­
poziţii de cărţi medicale ruse.
franceze, germane şi publicaţii
engleze. Expoziţiile sînt cerce­
tate cu interes de participanţii
te congres. (Agerpres).
a rezervelor interne
se poate obţină
un cărbune mai bun
Zilele trecute, secţia de mine din
cadrul Consiliului Central A.S.I.T., în
colaborare cu Filiala raională. A.S.I.T.
Valea Jiului a organizat la Petroşani
o consfătuire privind căile de îmbu­
nătăţire a preparării cărbunelui. La
această consfătuire au participat re­
prezentanţi ai Academiei R.P.R., ai Mi­
nisterului Minelor, precum şi nume­
roşi ingineri mineri, ingineri de la
preparaţie, ingineri cocsari şi activişti
sindicali.
Referatele prezentate în cadrul con­
sfătuirii de prof. ingineri L. Abraham,
D. Hrisanide şi G. Vanei, au fost a-
xate pe problemele îmbunătăţirii cali-i
taţii cărbunelui din Valea Jiului.- Re­
feratele au scos la iveală o serie de
lipsuri de ordin tehnic şi organizatd-
rice din munca preparaţiilor de cărbune
şi au indicat totodată căi pentru li­
chidarea lor.
In referatul său, tov. profesor ingi­
ner G. Vanei a arătat, cu o bogată
documentare, importanţa livrării unui
cărbune cocsificabil de calitate supe­
rioară în vederea creşterii producţiei
de fontă. ¦|
Consfătuirea A.S.I.T. ă adoptat Iri
încheiere o serie de recomandări atît
Ministerului Minelor, Combinatului
carbonifer din Petroşani, cît şi colec­
tivelor de la minele şi preparatiile
din Valea Jiului, recomandări care se
referă la studierea şi descoperirea re­
zervelor interne pentru îmbunătăţirea
activităţii preparaţiilor sub toate as-:
pectele.
-•'S.
In sprijinul muncii
culturale la sate
Elevii şcolii profesionale de
ucenici (construcţii) Deva, în­
drumaţi de corpul didactic şi de
organizaţia U.T.M. din şcoală,
au pregătit şi pus în scenă un
b o g at. program artistic pe care
l-au prezentat în cîteva comune
şi sate din raionul Ilia.
Cu multă bucurie au fost pri­
mite echipele în satul Nevoieş,
comuna Buruiene, în ziua de 5
mai. După conferinţa „9 Mai,
Ziua Victoriei“, ucenicii şcolii
profesionale şi-au desfăşurat
programul artistic alcătuit din
cînteoe, recitări, dansuri, mono-
loage şi piesa „Nuntă 1a Dra-
godăneşti“.
Apreciate îndeosebi au fost
cîntecele „Harnică-i nevasta
mea“, „Tri-li-li", monologul
„Gogu beţivanul”, recitarea poe­
ziei „Ucenicul“, interpretate de
elevii Nicolae Constantinescu,
Gavrilă Miarcu şi Rodica Florea.-
AUREL BLAJ ;
corespondent