Page 19 - 1957-05
P. 19
Nr. 746 DRUMUL SOCIALISMULUI Peg 3*
Organizaţiile de partid fin Valea Jiului — in fruntea A N U N Ţ Radio-ul — nepreţuit
Sepiei pentru popularizarea sistem ului îmbunătăţit Muzeul de istorie a parti bun al maselor populare
d i s a la ria re - .¦. . „• l >¦. dului achiziţionează obiecte
şi fotografii care au aparţi Gu 62 de ani în urmă, în informare a maselor. sedă aparate de radio moderne. ,
(Urmare din pag. l-a) Aşa se explică faptul că la tare şi experimentare a siste nut luptătorilor revoluţionari ziua de 7 mai, renumitul om Cunoscîndu-se pe deplin a- Şi, acesta nu e singurul exem
Aninoasa încă nu sînt suficien mului îmbunătăţit de salarizare, sau organizaţiilor de partid de ştiinţă rus A. S. Popov a
rea în mod ritmic a planului te vagonete goale, fa Vulcan se organizaţiilor de partid le revi şi de masă din ţara noas- prezentat la şedinţa Asociaţiei cest lucru, în anii puterii popu plu.
de producţie al brigăzilor. S-au continuă a se da cărbune de ne toată răspunderea să îndru j tră. Cei ce deţin asemenea ruse de fizico-chimice primul lare, în ţara noastră, s-a dat Iată dar cum cifrele, aceste
luat astfel măsuri pentru îm slabă calitate, cu un procent me şi .să vegheze oa organele obiecte sau fotografii sînt receptor pentru detectarea un acestui sector o mare dezvol
bunătăţirea transportului sub ridicat de şist, iar vagonetele sindicale şi comisiile de sala rugaţi să comunice muzeului delor electro-magnetice din lu tare. mărturii nepărtinitoare, care nu
teran la minele Lupeni şi Ani- nu se încarcă la capacitatea rizare să ţină seama de propu de Istorie a partiduluij str. me. Această nouă cucerire a vor nicicum să tină seama de
noasa, pentru reducerea nu lor, ceea ce face ca parcul de neril-e muncitorilor, să fie res Biserica Amzei nr. 5—7, ştiinţei a fost salutată cu viu înainte de 23 august 1944, minciunile celor ce-ar dori ca
mărului de oameni neproduc vagonete să nu fie folosit din pectată disciplina de riormiare şi telefon 5.76 şi 6.48 sau 4.36 interes de către toţi oamenii în România nu se putea bucura viata s-o apuce din nou înapoi,
tivi şi trecerea acestora la lu plin. Asemenea lipsuri se ma în acelaşi timp să fie mobiliza şi 6.55. de ştiinţă ai acelui timp şi ea de binefacerile acestui minunat
crări direct productive ca : aba nifestă şi la mina Lupeni iar ¦te masele pentru creşterea con a deschis drumul unor noi des mijloc de cultunaliziare, decît vorbesc şi ele, spre marea de
taje, înaintări etc., precum şi o organizaţia de partid nu mobi tinuă a' producţiei şi produc Lexiconul Tehnic coperiri în acesta domeniu.
bună aprovizionare a locurilor lizează conducerea minei la io mim Voi. 1. doar un număr restrîns de oa zamăgire a acestora, exprimă
de muncă cu materiale şi va- înlăturarea cu perseverentă a tivităţii muncii. Ca un omagiu de stimă şi
gonete goale. tuturor deficientelor. Avîntul colectivelor de munci , — Elaborare nouă — înaltă preţuire aduse luminoa meni. Burghezo-moşierimea nu cea mai vie realitate.
sei figuri a lui Popov, pentru Tribună a schimbului de ex
Trebuie arătat însă. că deşi Comitetul raional de partid tori, ingineri şi tehnicieni aflaţi Editura Tehnică preţioasa sa contribuţie la îm avea nici un interes să pună la
în pianul de măsuri al Comite Petroşani trebuie să se preocupe bogăţirea patrimoniului ştiinţei dispoziţia maselor un aseme perienţă, de la care oamenii
tului raional de partid se pre în întrecere socialistă, trebuie Fată de dezvoltarea î-n ţara universale, ^ziua de 7 mai a nea puternic mijloc de infor muncii vorbesc direct despre
vedea obligaţia conducerilor într-o măsură şi mai mare de noastră a numeroase ramuri de fost înscrisă în calendare ca mare. Dimpotrivă, interesată problemele şi preocupările lor,
administrative şi a comitetelor organizaţiile de partid din ex dus mai departe, rezultatele ob producţie noi, de amplificarea şi ziua invenţiei radio-ului şi în fiind a le ţine pe acestea într-o raţjio-ul devine tot mai mult un
de partid de a lua măsuri con ploatările carbonifere, oa aces adîncitea celor vechi, de îndrep fiecare an ea este sărbătorită ignoranţă cît mai mare, prieten al cetăţeanului patriei
crete pe sectoare şi locuri 'de tea să îndrume cu tot simţul ţinute pînă acum să fie conti tarea cîmpului interesului tehnic dş către toţi acei ce iubesc ci noastre. Putem spune, că mer
muncă, în ce priveşte aprovi de răspundere conducerile ad spre noi sectoare ale economiei vilizaţia şi luptă pentru pros şi-a dovedit cu prisosinţă vi gem cu succes înspre realizarea
zionarea acestora cu toate cele ministrative şi organizaţiile sin nuate, pentru cît mai mult căr naţionale, Asociaţia ştiinţifică a perares acesteia. tregia şi aici. A avea un aparat acelui stadiu de viaţă în care
dicale şi să acorde toată aten inginerilor si tehnicienilor din de radio, înainte presupunea acest „ziar fără hîrtie şi fără
necesare pentru desfăşurarea ţia consfătuirilor de producţie în bune, de mai bună oalitate şi Republica Populară Romînă De atunci, din ziua cînd pen drept mare lux şi, luxul, la o- distanţă“ cum îl numea Lenin,
(A.S.I.T.), a scos de sub tipar tru prima oră în lume savantul raşe nu şi-l puteau permite de nu va lipsi din nici o casă.
normală- a procesului de pro vederea înlăturării lipsurilor ce mai ieftin, pentru înflorirea şi voi. I al unei noi elaborări a LE Popov a tras zăbranicul de pe
încă o culme a cetăţii ştiinţei cît acei care exploatau la sînge Pentru ca acest nobil şi mă-i
ducţie, această indicaţie nu mai există. întărirea statului nostru demo XICONULUI TEHNIC ROMIN. şi pînă acum, omenirea a fă truda muncitorilor, Iar în lu reţ scop să poată fi însă atins,
cut paşi uriaşi. Minajul unde e necesar să luptăm încă, e ne
peste tot se respectă. In această perioadă de consul- crat-popular, pentru o viaţă mai Mult mai amplă ca prima ela mea satelor, doar cele cîtevia cesar să depunem interes şi
lor magnetice şi năzuinţa con notabilităţi, ce se rezumau cel rîvnă neobosită. Exigenţele as
bună, mai fericită a oamenilor mai adesea la primar şi no cultătorilor noştri de astăzi sînt
tar. cu mult mai mari ca înainte.
muncii. Iată pentru ce avem dar dato
Că aşa era situaţia, o reflec ria de a căuta forme de emi
EissasBsaaansaaaDGaaaaaaiiaaBBBaBiiBaaanBB' aaaHaBBaanasBBBaDBBSBBaaBBja. borare, adîncindu-se informaţia tinuă înspre descoperirea posi tă destul de grăitor următorul siune mereu mai noi, mai inte
fapt: în 1944, la o jumătate de resante. mai accesibile, mereu
Pe urmele lui EUIMESC U tehnică a materialului documen bilităţilor de transmitere a su veac de cînd radio-ul era deja mai variate, care să permită
tar din diferitele domenii ale netului la distanţă, fără fir, iar descoperit, în Romînia. din cele fiecărui om al muncii să înţe
tehnicii, şi subordonînd explica apoi chiar a imaginii şi mişcă aproape 20 milioane de locui leagă pe deplin că între obiec-i
tori, de-abia 100.000 aveau a- tivele partidului şi interesele
cu Drumeţii veseli“ rea sensului termenilor de spe rii, a frămîntat fără ostoire bonamente la radio. Luat pro sale proprii, nu există nici o
cialitate, legăturilor generale din mintea omului. Şi, străduinţele porţional, acest număr era u- nepotrivire. Trebuie să comba
tre aceştia în cadrul disciplinei nu s-au dovedit a fi zadarnice. tem cu curaj şi tărie toate ace
nul din cele mai scăzute din
A intrat in tradiţie de la un respective, această elaborare a Azi, după numai 6 decenii, s-a Europa. Dar chiar şi aceşti le forme învechite, depăşite de
timp încoace, organizarea con „fericiţi“, nu se puteau bucura
cursului „Drumeţii veseli" la duce handicapul, în timp ce Ro sălii. Noroc că nişte tovarăşi LEXICONULUI TEHNIC RO ajuns ca prin ajutorul radio de cine ştie ce mare lucru ; in viaţă şi să împămîntenim me
şcolile medii din oraşul Deva. dica Morarii începea să dea de la staţia de radioficare au ului,^ să se poată străbate de stalaţiile de studiouri erau ru tode şi căi noi de organizare a
Concursul care a avut loc sîm- semne de oboseală. Locul aces înregistrat pe bandă de magne MIN este de fapt o lucrare cu părtări, să se poată comanda dimentare, lipsite de mijloace emisiunilor. Muncitorii, ţăra
bătă după-amiază şi cele an teia din urmă este luat de A- tofon concursul, care urmează totul nouă, care face numai re la distanţă maşini uriaşe ce se tehnice esenţiale, se transmi
terioare, confirmă acest lucru. nica Kovacs, care luptă de la să fie transmis în cadrul emi lativ mici împrumuturi din ma mişcă singure, avînd drept că tea doar un număr limitat de nii muncitori, intelectualitatea
De data aceasta, organizatorii egal la- egal cu virtuosul repre siunii locale. terialul primei ediţii a Lexiconu lăuză undele nevăzute, care le ore. iar calitatea emisiunilor, noastră^ nouă, trebuie să gă
s-au orientat mai bine, alegînd zentant al băieţilor, dar fără să lui. mînă şi le direcţionează, ase conţinutul acestora, era de o sească în audiţiile de radio fap
un itinerariu mai potrivit: „Pe poată reface diferenţa de puncte Aşteptăm pe curînd un nou meni unor fiinţe vii. valoare îndoielnică. te concrete, reale, convingă
urmele lui Eminescu". pierdute. itinerariu. Nu de alta, dar bă Lucrarea are deci, prin am toare. despre experienţa practi
ploarea şi documentaţia ei, ca ^Datorită marilor perfecţio A trecut doar cu ceva mai că a muncii din toate compar
Cele două tabere care au porp Intre timp, Puşcaşu cedează ieţii sînt hotârîţi să spele ruşi racterul unei adevărate enciclo nări tehnice la care s-a ajuns bine de un deceniu de cînd po timentele activităţii,
nit in călătorie pe urmele ge locul colegului său Dorin Rusu, pedii tehnice, în care s-a consi în acest domeniu, radio-ul re porul nostru şi-a luat soarta în
niului poeziei romîneşti, au fost care se dovedeşte mai puţin pre nea în urma înfrîngerii neaştep derat mai potrivit să se păstreze prezintă astăzi unul din cele mîinile sale si a fost de-ajuns Satisfacerea unor asemenea
reprezentanţii clasei iX-a a Şco gătit, aşa că după cîteva în mai complecte, mai puternice ca şi-n acest domeniu să se ob cerinţe trebuie să ne stea me
lii m.edii de băieţi şi reprezen trebări, de fiecare parte, se to- - tate. organizarea după cuvinte direc şi mai operative mijloace de ţină succese remarcabile. Nu reu în cîmpul vizual al activi
tantele clasei a IX-a a Şcolii talizaseră cîte 100 puncte. mărul abonaţilor a crescut con tăţii noastre de fiecare zi. Dacă
medii de fete. ZAMFIR GHEORGHiU toare alfabetizate. siderabil, au luat fiinţă cîteva în regiunea Hunedoara există
Sfîrşitul a început să se în studiouri regionale şi a fost centre de^ radioficare ca Alba
La ora 17, ora începerii călă trevadă la apariţia pe scenă a ! creată o largă reţea de radio lulia, Orăştie, Aninoasa şi Te-
unei noi reprezentante a fetelor, ficare. iuş, care desfăşoară o activita
toriei, cînd sala de festivităţi Stela Laslău, care, foarte bine LA ÎNTREPRINDEREA „1 MAI“ DEVA
a liceului de băieţi era arhipli pregătită şi susţinută frenetic Astăzi, numai în regiunea te rodnică, mai sînt totuşi şi
nă, au păşit pe scenă primii doi de fetele din sală. a acumulat noastră avem aproape 30.000 din acelea care încă merg ane
călători: Rodica Morara din puncte după puncte pînă la ul de abonaţi, deserviţi de 35 voios. care încă n-au reuşit să
partea fetelor şi Bivolaru din timele întrebări ce mai rămăse centre de radioficare, dintre ajungă acolo îneît să fie mereu
partea băieţilor. Fireşte la pri seră. Aşa că la sfîrşitul con care un număr de 23 posedă în fruntea acţiunilor, mereu în
mele trei întrebări puse de pro cursului, crainicul — tov. prof. întreaga dotaţie pentru orga cadenţă cu ritmul vieţii. înspre
fesorul Valentin Oprea, ambii Valentin Oprea — a anunţat nizarea de emisiuni locale. In acestea trebuie să ne îndreptăm
călători au fost cuprinşi de e- următoarele rezultate: clasa fe casa muncitorului de la oraş cu seriozitate şi cu tot simţul
moţie, dar totuşi au răspuns sa telor 160 de puncte, cea a băie ca; şi a ţăranului de pe ogoare, de răspundere grija şi atenţia
tisfăcător. ţilor numai 150. Bucurie în ta radio-ul devine tot mai mul noastră.
băra fetelor, consternare în ta un lucru obişnsit, firesc, nelip
După trei întrebări consecu băra băieţilor. Acum, cînd poporul îşi con
tive, cei doi reprezentanţi, la sit. Despre proporţia în care a struieşte cu încredere -viitorul
cererea generală, şi-au pus reci A urmat apoi împărţirea pre cesta a pătruns în satele şi o să muncim în aşa fel, îneît el
proc întrebări. Cu acest prilej, miilor pentru cel mai mare nu raşele noastre vorbeşte şi ur să se poată folosi cu deplină
reprezentanta fetelor Rodica Mo- măr de puncte realizat de par mătorul exemplu semnificativ tate. de acest puternic mijloc
raru s-a ales cu un serios a- ticipanţi. Spre dezamăgirea to înainte de 23 august 1944 la de luminare a omului — ra
vantaj de puncte, întrucît repre tală a băieţilor, cele două apa Săsciori, nu exista nici măcar dio ul — căruia cu 62 de ani
zentantul băieţilor n-a putut răs rate de fotografiat au revenit un singur aparat de radio, a- în urmă A. S. Popov i-a pus
punde. Din acest moment, re elevelor Rodica Moraru şi Stela cum, în această localitate pes căpăfîi.
prezentanta fetelor a răspuns Laslău. Reprezentantul băieţilor, te 100 de ţărani muncitori po
tot mai sigur, pe cînd repre V. Puşcaşu, a primit un stilou. CORNELIA CANDREA
Inspector regional de radioficare
zentantul băieţilor a bătut pa Desigur, această călătorie Colecflswişfa’ â s î n t îfb f r u n ţ i
imaginară s-a dovedit a fi foar
sul pe loc la cîteva întrebări. te utilă în reîmprospătarea cu După terminarea unei şedinţe cu cinste de sarcina aceasta, în-
Peste puţin timp, juriul a anun noştinţelor şi în lărgirea orizon scurte La filiala cooperativei din tr-o singură oră au fost făcute
ţat rezultatul parţial: clasa Ţelma, oamenii au discutat des !2 înscrieri de cetăţeni, care
pre diferite lucruri. s-au angajat să valorifice prin
IX-a de fete 70 de puncte, iar tului de cunoştinţe al elevilor cooperativă, cca 500 kg. grîu.
Problema achiziţiilor şi con
cea de băieţi 35 de puncte, deci în domeniul literaturii. Imputăm tractărilor a fost viu dezbătută. In fruntea acestora se află co
Sarcina coopenativei mai ales în lectiviştii Dionisie Moguţ, Ioan
o diferenţă apreciabilă. insă organizatorilor faptul că nu In secţia de tîmplărie a întreprinderii de industrie locală „1 Mai" Deva, lucrează mulţi tîmplarl pri ce priveşte achiziţia de grîu este Marica, Gligor Hada,
Bivolaru, care se intimidase, s-au interesat să asigure condi cepuţi. Ei confecţionează garnituri de mobilă pentru bucătărie. Planul de producţie al secţiei este depăşit cu importantă. Pentru a se achita
a cedat locul colegului său, Va- ţii optime de audiţie. Ar fi fost mult în fiecare lună.
sile Puşcaşu. Acesta se dove necesar să fie instalpte nişte Iată în clişeu doi dintre tîmplarii fruntaşi ai acestei secţii* comunistul Eugen Birtolc şl tînărul Petru Pîsi.
deşte a fi bine pregătit şi re- difuzoare în diferite colţuri ale
trivit cu disperare, folosind toate me cu disperare în jurul guvernului Ave- citor — crearea Partidului Comunist în experienţa Partidului Comunist al
din Romînia, despre care tov. Gh. Uniunii Sovietice, pe care a folosit-o
todele şi mijloacele de care dispunea rescu pentru a înnăbuşi în faşă parti Gheorghiu-Dej a arătat că este : „re cu pricepere în lupta împotriva ofen
zultatul unui proces îndelungat de dez sivei patronale .pentru a apăra inte
ca clasă conducătoare în stat încer- dul clasei muncitoare intenţionînd tot voltare istorică a poporului nostru, re resele clasei şi a uni masele cele mai
zultatul luptei sale de veacuri pentru largi în jurul său.
cînd să reprime din faşă partidul. odată să desfiinţeze mişcarea muncito eliberarea socială şi naţională, conti
nuate şi ridicate pe o treaptă superi In 1924, are loc Congresul al III-lea
Astăzi se împlinesc 36 de ani de la burgheziei, poate organiza şi conduce tras partea cea mai luminată a cla Cu toată împotrivirea burghezo-mo- rească, să o lase fără un centru con oară de mişcarea muncitorească revo al Partidului Comunist din Romînia,
plămădirea gloriosului nostru partid. societatea pe baze noi, socialiste. In sei, conducătorii devotaţi cauzei mun şierimii, în martie 1921, s-a ţinut la ducător. Cei mai mulţi congresişti ou luţionară" (Gh. Gheorghiu-Dej: „Arti care a pus ca sarcină în faţa parti
Născut in Irămîntările sociale din pri Romînia, ţară limitrofă cu Republica citoreşti, a fost necesitatea creării laşi conferinţa pe ţară a grupărilor fost arestaţi încă în timpul Congresu cole şi cuvîntări", ediţia a IV-a, pag. dului conducerea zilnică a luptei ma
mul sfert al veacului XX, Partidul Co Sovietelor, ideile revoluţionarilor ruşi unui partid revoluţionar marxist-leni- comuniste care a fixat tuturor organi lui iar apoi aruncaţi în temniţi. Bur 361). ' sei muncitoare împotriva exploatării şi
munist din Romînia a fost de-a lun au avut încă cu multe decenii înaintea nist, care să organizeze şi să conducă zaţiilor comuniste ca sarcină pentru ghezo-moşierimea stăpînitoare a orga şomajului şi conducerea luptei ţărani
gul existenţei sale singurul partid cre Revoluţiei din Octombrie o mare pu proletariatul în luptă, să atragă şi să Congresul Partidului Socialist, convo nizat apoi, după un an de zile, cu k lor împotriva exploatării şi silniciei.
dincios clasei sale, apărător consec tere de circulaţie. Revoluţia din Oc organizeze aliatul firesc al proletaria cat pentru luna mai, să lupte în ca noscutul proces de la „Dealul Spirii" Congresul a cerut partidului să mute
vent al internaţionalismului proletar, tombrie a avut însă un uriaş răsunet tului, ţărănimea muncitoare, şi să cu drul pregătirii Congresului pentru tran care a durat 6 luni. Teroarea şi bă Bonzii social-democraţi de dreapta, centrul de greutate al muncii politice-
adept ferm şi hotărît al ideologiei în rîndul mişcării muncitoreşti din reţe mişcarea muncitorească de zgura sformarea partidului socialist în par tăile la care au fost supuşi cei arestaţi trădătorii de totdeauna ai muncitori organizatorice în celulele din fabrică,
m9arxist-leniniste. Romînia. Incepînd cu mişcările de oportunismului şi de şefii social-de- tid comunist, pentru afilierea lui la n-au încetat nici în sala tribunalului. mii, s-au grăbit să spargă unitatea punîndu-se capăt practicii organizatori
masă ale anului 1918, înnăbuşite în mocraţi trădători. internaţionala a 111-a comunistă. Ca Aproape 10 acuzaţi au fost scoşi clasei muncitoare, să fărămiţeze unita ce a partidelor internaţionalei a Il-a
Creat în perioada de avînt revoluţio sînge la 13 decembrie 1918, şi pînă urmare a muncii desfăşurată de către din proces fiind bolnavi în urma bă tea ei de acţiune. încă în 1921, după care socoteau greşit că centrul de
nar al mişcării muncitoreşti internaţio la greva generală din octombrie 1920, Grupurile comuniste, formate în miş grupurile comuniste a căror influenţă tăilor primite în închisoare. Au urmat ce s-au împotrivit din răsputeri trans greutate al muncii trebuie să fie în
nale în urma izbîndei proletariatului toate acţiunile împotriva burghezo-mo- carea muncitorească, au militat activ în mase a crescut considerabil, la apoi ani grei de închisoare pentru formării partidului socialist într-un parlament şi în circumscripţia electo
rus în Marea Revoluţie Socialistă din şierimii stăpînitoare s-au desfăşurat, pentru înfiinţarea unui partid revolu 8 mai 1921, majoritatea delegaţilor dîrjii luptători pentru făurirea parti partid comunist puternic, s-au consti rală. „
Octombrie, Partidul Comunist din Ro sub influenţa binefăcătoare a curentu ţionar marxist-leninist, capabil să con participanţi la Congres au luat hotă- dului, iar unii ca, de pildă, Leonte tuit în federaţie aparte (Partidul So
mînia a rămas fidel experienţei de lui revoluţionar stîrnit de Marea Re ducă lupta pentru răsturnarea burghe rîrca de a transforma partidul socialist Filipescu, au fost împuşcaţi sub pre cial-Democrat) care a avut un rol Deşi, privit prin prizma învăţături
luptă a bolşevicilor şi a avut drept voluţie Socialistă din Octombrie. Creş ziei şi moşierimii. Ele au cîştigat de în partid comunist, afiliat internaţio textul „fugii de sub escortă". nefast de agentură diversionistă şi pro lor Congresului al V-lea, care a avut
călăuză învăţămintele Marii Revoluţii terea valului luptei revoluţionare din partea lor un însemnat număr de mun vocatoare în sînul clasei muncitoare. loc mai tîrziu, Congresul al 111-lea nu
Socialiste din Octombrie. încă de la Romînia a fost direct influenţat de lo citori, adepţi ai afilierii la internaţio nalei a IlI-a, partid la a cărui bază Cu toată teroarea dezlănţuită, par In perioada anilor 1923—1929, perioadă a reuşit să lămurească clar şi cu jus
crearea sa, Partidul Comunist din Ro zincile Revoluţiei din Octombrie, lo nala a IlI-a comunistă reuşind să în- de stabilizare relativă a capitalismului, teţe problema revoluţiei din ţara noas
mînia a aderat fără rezerve la inter zinci pentru puterea muncitorească-ţă- frîneze otrăvirea maselor muncitoreşti să stea concepţia marxist-leninistă des tidul n-a putut fi njmicit. In octombrie burghezo-moşierimea în strînsă cîrdă- tră şi problema ţărănească, totuşi el
naţionala a 11l-a comunistă despre ca rănească, pentru pace şi împotriva cu tezele oportuniştilor de dreapta. In şie cu şefii social-democraţi, pornesc a avut un rol de seamă în ce priveşte
re Lenin scria că... ,,a preluat roa războiului imperialist, pentru pămînt aceste condiţii deosebit de grele, cînd pre lume. Congresul de la 8 mai 1921 1922, are loc la Ploeşti cel de-al campania de distrugere a mişcării înarmarea partidului cu învăţătura
dele muncii internaţionalei a ii-a, a şi libertăţi democratice. Jertfele mun se înscăunează la conducerea clasei muncitoreşti, scindînd-o şi reuşind să conducerii mişcării muncitoreşti şi ţă
extirpat cangrena oportunistă, social-şo- citorilor căzuţi la 13 decembrie sub muncitoare trădătorii social-democraţi, — devenit primul congres al partidului II-lea Congres al partidului. Congre stăvilească avîntul revoluţionar al ma răneşti. Infruntînd teroarea dezlănţu
vinistă, burgheză şi mic burgheză şi gloanţele ucigaşe ale generalului Măr iar statul burghezo-moşieresc împiedica selor muncitoare. In aceste condiţii, ită de burghezo-moşierime, partidul a
a început să înfăptuiască dictatura pro gineam!, care din ordinul regelui şi pe toate căile organizarea clasei mun comunist — a salutat fierbinte afilie sul al II-lea a clarificat o serie de are loc scoaterea partidului comunist condus luptele muncitorilor pe Valea
letariatului“ (Lenin, Opere alese voi. al guvernului burghezo-moşieresc a citoare şi a partidului său, a înce în afara legii. Burghezo-moşierimea ro Mureşului, Arad, Bucureşti etc., pre
II, partea a 11-a, pag. 178). ucis peste 100 de muncitori şi a ră put organizarea partidului marxist-le rea la internaţionala comunistă şi vic probleme politice generale, a întocmit mînă sconta ca prin această măsură cum şi mişcările ţărăneşti din anii
nit un mare număr de manifestanţi, ninist din Romînia. extremă să pună capăt pentru totdea 1924—1928 (Muntenia, Moldova, Do-
Victoria Marii Revoluţii Socialiste precum şi greva generală din 1920, au toria proletariatului rus, proclamîndu-1 statutul provizoriu al partidului în lu una activităţii partidului comunist, brogea şi Basarabia).
din Octombrie 19-17 a exercitat o uria dovedit creşterea combativităţii clasei -k
şă influenţă asupra mişcării muncito muncitoare din Romînia în luptă pen „avangarda proletariatului mondial". mina sarcinilor fixate de internaţionala conducătorul iubit şi încercat al mase In aceste lupte a început făurirea
reşti din lumea întreagă ; ea a do tru un trai omenesc şi drepturi demo Drumul parcurs de-a lungul celor lor muncitoare. Dar speranţele ei au alianţei dintre muncitori şi ţărani. P ar
vedit practic tuturor că proletariatul, cratice. 36 de ani de partidul nostru n-a fost Congresul a votat moţiuni pentru pa a IlI-a, a analizat problema naţională fost zadarnice. Partidul şi-a reorga tidul Comunist Romîn — arată
organizat şi condus de partidul său un drum neted, fără obstacole, ci dim nizat activitatea, trecînd în adîncă tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej „luptă
de avangardă, avînd aliaţii şi rezer Principalul învăţămînt pe care 1-3 potrivă, încă de la crearea sa, bur- ce,' împotriva războiului, cerînd înche şi situaţia din ţară, fixînd scopul ime
vele necesare, poate zdrobi puterea ghezo-moşierimea, care vedea în par ilegalitate, îmbinînd activitatea ilegală PETRE ŢIRAU
tidul comunist groparul ei, «-a împo ierea păcii cu Rusia şi Ucraina So diat şi îndepărtat al partidului şi a
cu cea legală. Partidul a avut un pre (Continuare în pag. 4-a),
vietică şi a condamnat linia politică stabilit sarcinile comuniştilor în ce
ţios tezaur de învăţătură în acest sens
şi tactică a partidelor socialiste din priveşte lupta lor în sindicate şi în
Romînia, Ardeal şi Banat ca linie ¦organizaţiile de tineret şi femei. Ua
oportunistă, dăunătoare cauzei proler Congresul al II-lea al partidului s-au
tariatului, hotărînd să îndrepte aceste stabilit normele organizatorice leni
greşeli. T:.Ţ niste ale partidului pe baza principii-
Triumful forţelo? comuniste la pri- ¦ .¦lor centralismului democratic.
mul Congres al partidului a înspă.1- Perioada anilor 1917-1923, este pe
mîntat burghezo-moşierimea care s-a;, rioada creşterii avîntului revoluţionar
năpustit cu o ură feroce împotriva al maselor, ca urmare a victoriei Re
tînărului partid comunist. Toate for voluţiei Socialiste din Octombrie, mar
ţele reacţiunii, de ja liberali şi pînă cată de evenimentul istoric de uriaşă
la social-democraţii trădători s-au unit importanţă pentru poporul nostru mun-:
