Page 2 - 1957-05
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 742
Dirt activitatea propagandiştilor Pregătiri pentru îl W/ţ Ş A H
m¦ PROBLEMA Nr. 6
O convorbire interesantă FESTIVAL
I. M. KRIHELI (U.R.S.S.)
în comuna Daia
Premiu] I la concursul revistei
Tovarăşul Dmagosm Alterne lismului, a ridicat exploataţii la mai primitoare, discuţiile să fie Mii de tineri din oraşele şi sa bulgare „Sahmatna Misl", 1956
este de tani în şir propagandist rangul de clasă stăpînitoare, a cît mai bogate, strîns legate de tele regiunii noastre se pregătesc
transformat bunurile jefuite pînă
în satul Găureni. El a urmat atunci în proprietate obşteas preocupările satului, sau a u- cu însufleţire pentru a întîmpina 8
cursurile scolii de partid de 3 nităţii agricole socialiste res zilele festivalului. Odată cu ei se
luni şi cursurile de vară pen că. Exemplul marelui Octom pective. pregătesc şi tinerii comunei Da 7
tru pregătirea propagandiştilor, brie a fost extins în multe ţări ia, naionul Sebeş, activînd în for
care s-au eliberat din cătuşele Este recomandabil ca toti 6
participă cu regularitate ta se capitalismului, si în altele, în cursanţii să ia parte la dezba maţiile artistice ale căminului
care se desfăşoară lupta pentru teri şi aceasta se poate realiza cultural, în echipele sportive sau 5
niinariile permanente, se preocu eliberare. prin crearea climatului favora muncind de zor pe lotul festi
pă continuu de ridicarea propriu bil şi prin canalizarea cu pri valului. 4ţ
lui său nivel politic şi ideologic, Discutînd despre industriali cepere a discuţiilor spre atin
este ta curent cu proble zarea socialistă a tării, unii gerea problemelor care preocu In fiecare zi a săptămînii gă ü3-
cursanţi care au outreerat ţara, pă şi frămîntă cursanţii si ma seşti la căminul cultural din Da
mele de actualitate, citeşte zilnic alţii care au făcut armata în sele. ia o febrilă activitate. Luni şi 2 m §t m m
presa, fiind abonat la „Scînteia“, ultimii ani, au arătat cum în miercuri, de pildă, fac repetiţii ^ « f . W â y wmî, /m m
„Albina“, „Agricultura Nouă“, treaga noastră patrie s-a trans Este bine ca propagandiştii echipele de jocuri populare, e-
să folosească materialele utile xecutînd cu multă măestrie mai ^ii! ilfi i i i iH
„Timpuri noi”, „Lupta de cla format intr-un vast şantier al cum iar fi cărţi, planşe, reviste ales „jocul de bîtă“. Marţi şi vi
să“ şi „Carnetul agitatorului”. muncii paşnice. Cursantul Ner- cu realizări ale regimului de- neri au loc repetiţiile corului, al n n w i uhuB n m m w i D M yymăsmm sm «w w w p w
Studiază si alte materiale pe ghes Ariton a împletit realiză , mocrat-popular. care toate vor cătuit din 53 de persoane, care
care le găseste. rile din tară şi din regiune cu face convorbirile recapitulative se străduiesc să dea o interpre a bc d e ) g h
vii şi interesante si vor aiuta tare cît mai reuşită bucăţilor co
Pe lîngă ajutorul primit în oel.e de pe plan local cum sînt în cursanţii în aprofundarea şi fi rale impuse la concurs, cît şi al MAT IN 2 MUTĂRI
cadrul nreseminarului cu pro diguirile şi împăduririle, care xarea cunoştinţelor necesare. tor cîntece, iar ioi se întrunesc (Alb. Rf2, Db7, Tai, Th4, Ng4-, Cd3,
pagandiştii, tov. Dragosin a apără satul, şoseaua, podurile Cd5, Nh8, Pp. c3, d2, f5. Negru :
participat şi l a ' şedinţa de în şi linia ferată de revărsările I. P. Re4, Dc4, Nb8, Pp. d4, d6, f3, f7)
cheiere a cursului seral din MECIUL BOTVINNIK — SMÎSLOV
Meteş (sat vecin), unde a pu distrugătoare ale apei. şi care Consfătuire
tut să împărtăşească metode cu ani în urmă se deslăntuiau Partida a 17-a
bune ce pot fi folosite în con de mai multe ori pe an. La ia-
ducerea convorbirii de înche Alb : M. Botvinnik
Negru : V. Smîslov
I. Cf3 Cf6 2. g3 g6 3. c4 c6 4. Ng2
Ng7 5. d4 0-0 6. Cc3 d5 7. c: d5 c:
iere. ceastă problemă, pentru a în cu cititorii revistei cei 12 componenţi ai echipei de d5 8. Ce5 b6 (Ip partida 3 11-a a
? ţelege şi mai bine măreţia şi fluieraşi. In celelalte zile fac re meciului, Smîslov a jucat 8... Cc6).
In după amiaza zilei de 22 complexitatea . lucrărilor de in „ARIPILE PATRIEI“ petiţii membrii echipei teatrale 9. Ng5 Nb7 10. N:f6. (Cu aceasta al
aprilie, tov. Dragosin a adunat teres naţional înfăptuite în anii
pe toti cei 12 cursanţi la şcoală puterii populare, propagandis ~ . = s = 3 S S S i(S = = — ... punînd în scenă piesa „Ghim f /—*r~*<—ki—>•—‘i—•1—*/—*js.„ bul încearcă să ia sub control cîm-
pele“. Clişeul de fată ne înfăţişează mi nern din schimbul II din brigada ti- j purile centrale) 10... II, 0-0 e6 12,
pentru ia face şedinţa de înche tul a purtat cursanţii pe harta In prezenţa tovarăşului Nico- i neretului condusă de Petru Stanciu în fata pufului de extracţie de la mina ^ Tac 1 (La 12. e4 ar fi putut urma 12
iere a lanului de învăţămînt. patriei : La Bicaz, Roman, Hune lae Palade, redactorul şef al re Cu aceeaşi intensitate se an N: e5 3d: e5 d4. 14 Cb5 Na6 15. a4
înainte de ora începerii, propa vistei „Aripile Patriei“ şi a trenează şi echipele de volei şi Cimpa. In mijloc, şeful brigăzii Petru Stanciu cu pichamerul pe umăr şi ]
gandistul !a evocat cursanţilor doara, Oraşul Sfcalin, Valea membrilor biroului Comitetului de gimnastică. Fetele talentate ţ alături de el m inerii: Dumitru Ursa che, Gheorghe Furdui, Ioan Oiteanu, ) Cc6, etc). 12... Ng7 13 f4 f6 14. Cf 3
principalele momente ale vieţii Jiului şi în acelaşi timp le-a
arătat si harta cu realizările Organizatoric Regional AVSAP., (Mai aotiv ar fi fost 14. Cd3 Cc6 15.
şi activităţii lui V. I. Lenin, din ultimii patru ani.
omul cel miai de seamă, de La a avut loc la Deva în ziua de 28’ din Daia pregătesc pentru fes f5! şi dacă 15... C: d4, atunci16. f:g6
-a cărui naştere se împlineau 87 Vorbindu-se despre marea aprilie a.c. o consfătuire cu citi tival diferite cadouri o a : feţe
de ani. familie a ţărilor socialiste şi de masă şi ştergare, cusute cu ^ Alexandru Varody şi Nicolae. Sicoie. Această brigadă a dat peste plan în ^ h: g6 17 Cf4!) 14... Cc6 15. e3 Dd7 16
despre lupta popoarelor pentru torii revistei.
Chiar de la început. în cerc pace, democraţie şi socialism, La această consfătuire, organi [ perioada de la 1—20 aprilie 330 tone de cărbune. "1 De2 CaS 17, h4 Cc4 18. Nh3 (Poate mai
s-a creat o atmosferă tovără
şească, discuţiile se purtau na cursanţii au arătat rolul zată în cinstea lui 5 Mai, ziua J \—J —/v-trJVrJS—r>-? ’yrrJ''rr**—f‘•V'-l/HtA bine era I8.g4) 18.,. Cd6 19. Rh2 36
tural, simplu, ca între membrii U.R.S.S. pe plan internaţional presei comuniste, au luat .cuvîn-
unei familii omogene, şi nu tul numeroşi cititori. frumoase motive romîneşti. 20. Tfel b5 21. Cdl b4 22. Cf2 Na6
mai în anumite cazuri propa politica externă de pace a sta 23.Ddl Tfc8 24. T: c8-f, T:c8 25.NÎ4
tului nostru, destrămarea siste Tovarăşii Constantin Covaci, A apărut:
Nfl N: fl 26. T: fl Dc6 27. Cfd3 Dc2+
mului colonial, etc. D ansul popular ro mínese, „TRIBUNA“ 28. Dc2 T: C24- 29. Tf2 T: f 2 f 80.
In mod deosebit cursanţii au C: f2 Cc4 31. Cdl Sf7 32. b3? (Tre
un bogat tezaur folcloric (Í) (An. I. nr. 12) j buia jucat 32. g4 urmat de g5, pentru a
săptămînal de cultură
limita posibiităţile de înaintare a pio
CUPRINSUL: nilor negri pe flancul damei) 32... Cd6
gandistul intervenea cu între discutat asupra problemei Ioan Boamfă, Nicolae Iancu din Continuăm ciclul de articole, referitoare la dansul Nicolae Mărgeanu : Primăvara 33. Rg2b5!34.Rb3 Cc4 35. g4 h: g4-j-
bări ajutătoare sau canaliza transformării socialiste a agri Deva, Ionel Zamora din Petro
omenirii (Se putea juca şi Cc3) 36. R: g4 f 5 f'
discuţiile înspre atingerea unor culturii, problemă deosebit de şani, Constantin Caragică din popular romînesc, prin materialul de faţă- Continuarea a- Acad. Constantin Daicoviciu : 37. Rh3 Nf6 38. Cel Rg7 39. Cd3
Hunedoara şi alţii, au apreciat cestuia o vom publica ini.r-un număr viilor Cc3 40. C: c3 41. Cel (Aici partida
probleme mai importante. Nu importantă în mersul cu succes calitatea revistei şi ajutorul pe Cînd si unde s-au format s-a întrerupt. Finalul este favorabil
care ea îi acordă activităţii avi limba şi poporul romîn (II)
a existat membru al 1cursului spre socialism. Aci. tovarăşii atice, sezisînd apoi lipsurile care
mai există în paginile ei. Grigore Beuran : Odinioară negrului şi Smîslov a refuzat remiza
care să nu-si fi spus părerea Ioam Tatu si Ioan Monea, au In anii regimului democrat- schimbări nu s-au făcut şi nu Ioan R. Nicola : Tiberiu Bredi- propusă de Botvinnik) 41... Rh6 42.
Cei prezenţi La consfătuire au popular, viata materială şi spi se fac brusc, ci pe calea trans Cc2 Ne7 43. Rg3 Rh5 44. Rf3 R: M
arătat exemplul ce l-au consti făcut propuneri preţioase pentru rituală a poporului nostru s-a formărilor lente. în care timp, ceanu 45. Cel g5 46, f:g5 47, Cc2 Nd6 48.
tuit cursanţii din Găureni care îmbunătăţirea calitativă a revis îmbogăţit deosebit de mult în Petru Vintilă : Tipografia
pînă la unul s-au înscris în în tei „Aripile Patriei“. toate domeniile, înregistrîndu- dansul popular s-a şlefuit şi Radu Cosaşu : Antonoaia Cel Rh4 49. Cc2 Rh3 50. Cal Rh2
tovărăşirea de creştere a oilor, se din zi în zi succese noi. s-a curătat de tot ceea ce a 51. Rf2 Ng3-1- 52. Rf3 Nh4 53. Cr2
şi care au atras noi ţărani ---------? --------- Creaţii artistică populară a de fost de prisos si lipsit de sem CÎNTECUL GREIERILOR Rgl 54. Re2 Rg2 55. Cal Ne7 56.
muncitori pe acest făgaş, în venit tot mai bogată în conţi nificaţie, păstrînd tot ceea ce Cc2 Rg 57. Ce- Nd8 58. Cc2 NÎ6 59. a3
suşi propagandistul a atras 10 Vestea că La Hunedoara, La o- nut şi tot mai valoroasă din este mai caracteristic si mai de Dumitru Mircea Ne7 80. b4 a4 61. Cel Ng5 62. Cc2
ţărani muncitori, printre care ţelăria Martin, se vor mai tur punct de vedere artistic., esenţial, cristalizîndu-se şi PRIETENIA REGĂSITĂ Nf0 63. Rd3 Rf2 64. Ca1 Nd8 65.
Ioan Dnagoisin, Anfilofie Var na cîteva şarje cu fierul vechi transformîndu-se din generaţie Cc2 Ng5 66. b5 (Nu se putea juca
vara, Dragosin Săilă. Cursan strîns de pionieri, a sfîrnit mult Alături de celelalte arte, o în generaţie, ca o adevărată de Teofil Busecan 66. R: c3 din cauza 66... Re2! In a-
tul Ioan Varvara, candidat de interes şi în rîndul celor din uni valoare artistică a poporului. CRONICA LITERARA: celaş timp negrul ameninţă şi pă
partid a atras 6 ţărani munci tatea nr. 7, din comuna Apoldu dezvoltare nemaiîntâlnită a Ion L ungu: Un succes ai cri trunderea eventuală a regelui la a2
tori printre care, Tomia^.Monea,, de Jos. In cadrul unei adunări ticii literare sau ,b2) 66...Nd8 67. Cb4 NbB 68. Cc2
pe unitate, pionierii de aici au Na5 69. Cb4 Re 1 albul cedează.
Tnaiian Grozia şi alţii, iiar Cornel hotărît să contribuie şi ei La a- VERSURI:
într-o problemă sau alta pe Varvara. din activul fără de oeste şarje. Pentru aceasta ei SOLUŢIA PROBLEMEI Nr. 4
care căuta să o lege de situaţia partid, a atras pe Gheorghe Col- şi-au propus să colecteze 2.000 După ce se elimină încercarea de
din comună, sau de unele rea for şi Petru Ecseu. kg. fier vechi. Banii realizaţi din soluţie 1. Dg2? Împotriva căreia ne
lizări din ţară, ceea ce ajuta vînzarea fierului vechi, vor fi grul se apăra cu 1... Re5l, soluţia
pe cursanţi să aprofundeze şi Şi alte părţi pozitive s-ar depuşi în contul festivalului ti
să-si fixeze unele cunoştinţe mai putea arăta despre activi neretului. Primele cantităţi de apare limpede: 1. Dg 6!, cu amenin
dobî-ndite în timpul anului. tatea cursului seral din Găureni, fier vechi au şi fost deja colec ţarea 2. D: e 4 mat. Acum la 1...R:
tate. e 5 urmează 2. Df6 mat, iar la i...
Vorbind despre felul oum au dar aceste cîteva aspecte sînt R: e3 2. D: e4 mat. Alte variante:
trăit., si au luptat pentru elibe destul de grăitoare şi scot în I...T: e5 2. Dd3 mal; 1... T: e3 2.
rarea lor muncitorii • şi ţăranii evidentă contribuţia care acesta Dd6 m a t;
în timpul regimului burghezo- şi-a adus-o la întărirea vieţii
Contribuţiamoşieresc, tov. Cornel Varvara,interne de partid, la ridicarea
1 ^ •" -pionierilora depănat amintiri despre viaţarolului conducător al comuniş
tilor.
grea pe care a dus-o mai mulţi
ani pe o moşie din Dobrogea. Activitatea din timpul anului
cît şi convorbirile de încheiere
Alţii au vorbit despre viata pe
care au petrecut-o în vechea pot constitui exemplu si pentru
armată, în oare fiii de bogătaşi alte cercuri si cursuri, deoarece
şi majurii ignoranţi îşi făceau ele sînt pe deplin accesibile.
de cap, despre isprăvile jandar
milor, perceptorilor si a altor Principalul este. ca în şedin
cîini de pază ai regimului care ţele de încheiere, încă de La în
trăiau de pe urma exploatării
şi asupririi nemiloase.
însemnătatea istorico-mondia-
lă a Marii Revoluţii Socialiste
N O U T Ă Ţ I T E H N I C Edin Octombrie, oare a marcat
un început de eră nouă pentru
truditori, a fost dezbătută în
cuvinte simple dar simţite de
către cursantul Avram Bolea
candidat de partid, El a arătat
cum Revoluţia din Octombrie a
căpătat în aceşti ani, arta co- Deci, dansul popular nu se i d e : A. E. Baconsky, Ioan
•regrafică. Dansul.-'popular,-, ce orez-intă- ca-- un-element - rupt ; Brad, Ion Horea, Ion Sofia
reprezintă unul din cele mai de viată, ci într-o continuă j Manolescu şi Nicolae Tăutu
bogate manifestări ale poporu transformare si valorificare,
ARTICOLE. NOTE,
lui, constituie cu adevărat un dependentă de condiţiile noi de ¦
ÎNSEMNĂRI:
tezaur in istoria folclorului ro viată ale societăţii. El este o ! C. Pop, Marina Vlad. Corne!
mînesc, tezaur de nepretu-it, creaţie artistică a poporului,
Ţăranu. etc.
manifestat prin iocuri, cîntece, care prin mijloacele specifice
costume şi strigături populare. dansului, reflectă viaţa ou mul CONCURSUL
TINERILOR ARTIŞTI
Nenumăratele concursuri care tiplele ei aspecte, dezvăluie as de I. M. Aldan. Al. Căprariu,
au avut loc pînă acum, au do piraţii şi sentimente, redă ca Monica Lazăr si N. Pîrvu
vedit marea varietate a jocu racterul şi fizionomia, firea şi
temperamentul poporului care CALEIDOSCOP
l-a creat.
rilor populare romîneşti, dato 12 pagini 50 bani
rită pronunţatelor diferenţieri Fiind legat de popor, dansul
de. stil de la o regiune folclori a transmis de multe ori senti
că la alta. mentul de protest împotriva ex
Ga orice fenomen legat de ploatării şi asupririi, devenind
viaţă, dansul popular nu este prin aceasta un purtător al i- Aplicarea unui strat de bronz pe cuzineţii de oţei
ceva static, ci un element viu, deilor progresist-revolutionare. ai lagărelor de tender
care s-a dezvoltat în decursul
istoriei, transformîndu-şe şi A lături de celelalte arte, lite La uzina de reparaţii de loco cu muchii a căror suprafaţă în
îmbogăţindu-se mereu. Aceste ratura, arhitectura. sculptura, motive din Iaroslavî s-au înlo secţiune este diferită. Dacă între
O B U N A O R G A N I Z A R E A M U N C I I -dat o lovitură mortală capita- * ceput să existe o atmosferă cît pictura, muzica, teatrul, cine cuit cuzineţii lagărelor de tender guler şi muchia arătată va ră-
matografia, etc., arta coregra mîne un ioc ia turnarea stratu
fică sau dansul, este un im confecţionaţi în trecut numai din lui de bronz, spaţiul liber se va
portant miloc de cunoaştere a bronz, cu carcase de oţel pe a umple cu metal topit. Grosimea
căror suprafaţă activă s-a apli stratului de bronz trebuie să fie
vieţii. cat un strat de bronz.
Pentru a ne putea face o fi
garanţia îndeplinirii planului de producţie in G. A. C. xare mai profundă a dansului Aplicarea stratului de bronz de minimum 8 şi de maximum
popular, e bine să analizăm pe s-a făcut după mai multe pro 12 mm. Pe suprafaţa activă a
In raionul Sebeş s-au con una din condiţiile principale prăsitoarele si alte unelte ne nic, Gîrbova, Reciu, Boz, Păuca scurt toate ramurile artei co cedee !rezultate optime s-au ob carcasei de oţel se execută ca
stituit' pînă în prezent 19 gos ale consolidării economico-or- cesare executării la timp a lu şi altele. Ca urmare, aceste regrafice, în scopul de a nu tinut prin folosirea unei cochile nale cu secţiunea în coadă de
podării colective şi 19 întovă ganizatorice a gospodăriei co crărilor. In cadrul echipei, cul gospodării colective obţin re produce diferite confuzii între speciale de fontă, rîndunică, necesare unei bune fi
lective. Statutul prevede că bri turile prăsitoare au fost împăr zultate însemnate pe linia dez ele. Anta coregrafică are patru xări a stratului turnat de bronz.
răşiri agricole, care cuprind gada de producţie este veriga voltării lor multilaterale, a mă ram uri: dansul popular, dansul Cochil'a este constituită din-
peste 2.500 familii şi deţin o de bază a organizării muncii ţite pe familii în raport cu nu ririi avutului obştesc şi a ve clasic, dansul de caracter şi tr-un corp găurit iaxlal, în vede Pentru turnarea bronzului la
suprafaţă de 6.760 hectare te în gospodăria colectivă. Brigă mărul de braţe de muncă, de niturilor colectiviştilor. dansul istoric. cuzineţii cu muchia în unghi
ren agricol. In afară de aceste zile se organizează pe ramuri care dispune fiecare familie. rea răcirii cu aer a cochilei în drept se folosesc cupe speciale,
unităfi,. s-au mai constituit 10 de producţie si au un caracter Nu la fel se poate vorbi des Dansul clasic (baletul cla căptuşite cu material refractar,
întovărăşiri zootehnice cu 556 permanent. Repartizarea pe echipe a te pre gospodăria colectivă din sic), este baza ştiinţifică a timpul turnării fontei. Pereţii înainte de turnare, cochilă se
familii şi 4.775 oi. Ţoate aces dansului. Este un puternic mij convecşi ai cochilei sînt îndrep unge uşor cu păcură, iar supra
te unităţi cooperatist-socialiste In raionul Sebeş, toate cele renului cultivat cu păioase, se Doştat. Munca în această gos loc de expresie al dansului şj faţa activă a carcaselor .se şter
cresc si se dezvoltă an de an, 19 gospodării colective au face după terminarea însămîn- podărie se desfăşoară de-a val în acelaşi timp cea mai justă taţi spre suprafeţele active ale ge cu o cîrpă umezită cu ulei.
obtinînd rezultate din ce în ce munca organizată pe brigăzi tărilor. Culturile prăsitoare se ma, ceea ce face ca, colectiviş metodă de educare. în ceea ce cuzineţilor. Partea plană a ner
mai bune. de producţie, care în majorita repartizează înainte de însă- tii să nu fie cointeresaţi în a priveşte fizicul artistului core vurilor laterale ale cochilei ser Cuzineţii, aplicaţi din două
tea lor au atît terenul, cît şi u- mîntări, pentru a se putea face, face lucrări de calitate. Deşi a graf. Un rol preponderent şi
Gospodăria agricolă colectivă tilajul repartizat cu proces ver de către fiecare echipă, lucră fost organizată o brigadă cu în formarea mişcărilor dansu veşte ca reazem la aplicarea cu- părţi pe cochilă, şe fixează cu o
este o mare gospodărie care bal pe brigadă. Unele brigăzi rile de pregătire. Fiind reparti trei echipe, totuşi, colectiviştii zinetului lagărului pe cochilă. bridă de strîngere, din bandă de
cuprinde familii numeroase şi — şi trebuie spus că cele mai nu respectă organizarea, fiind lui clasic, a tehnicii lui, l-au, Pentru obţinerea concentricităţii
posedă sute si chiar mii de multe îşi organizează bine zate în acest fel. echipele de că consiliul de conducere nu se oţel, sub care se aşază două pe
hectare de pămînt. animale de munca şi obţin rezultate fru- cîmp din G.A.C. Sebeş au tran îngrijeşte de aplicarea statutu avut dansurile populare si ele« între cuzineţi şi cochilă, pe a-
muncă şi de producţie, cons r.. '-ase. In gospodăriile colecti sportat pe terenul destinat cul lui şi a regulamentului de or ceasta din urmă se prevede un ne, realizîndu-se astfel o bună
trucţii, maşini .şi unelte agri tivării cu porumb, cartofi şi tu dine interioară. Datorită acestui mentele de expresivitate realis prag axial executat în porţiu presare a cuzineţilor pe cochilă.
nea de racordare a părţii con
tun, peste 600 tone gunoi de tă cuprinse în ele, In termino vexe cu partea plană. Acest prag Durata turnării este de 18 —
grajd, iar pe culturile de. ce serveşte la fixarea poziţiei cuzi 22 secunde în cazul folosirii cu
logia dansului clasic, cşre. e neţilor faţă de qochilă. pei de turnare şi respectiv de
cole, etc. ve din Sebeş, Miercurea, Daia, reale de toamnă au împrăştiat fapt, gospodăria nu a reuşit franceză, găsim urmele unor La baza cochilei este prevă 22 — 25 secunde fără cupă. Du?
peste 3.000 kg îngrăşăminte să-şi mărească cu nimic fondul
Pentru a putea folosi cu Apoldu de Sus, Pianu de Jos chimice (azotat de amoniu şi de bază şi nici nu a crescut ca împrumuturi din denumirile ce zut un guler, cu suprafaţa în pă 5 — 10 minute se scot pene*
chibzuinţă toate avantajele pe şi altele, brigăzile sînt bine or aparţin dansurilor . -populare secţiune m a i. mică decît aceea le. Consumul de bronz se redu
sare potasică). număr^ de membri.
care Ie oferă munca în comun, ganizate. Terenul este reparti franceze. a muchiei corespunzătoare a cu- ce cu cîte 10—13 kg. ia lagăr,
colectiviştii din raionul Sebeş, zat în întregime pe brigăzi şi Organizarea muncii în GAC Starea de lucruri defectuoasă Dansul de caracter e mai tî- zinetului, astfel îneît cochilă să (După Jeleznodoroinli
pun în practică. în măsură din poată fi folosită pentru cuzineţi transport)
ce în ce mai mare, experienţa echipe. Pentru ca lucrările a- Sebeş a făcut ca în acest an din această gospodărie se dato- năr decît dansul clasic. Aşa
gricole să fie executate la timp
toate lucrările din campania de reşte în mare parte organiza
bogată a colhozurilor sovietice, şi în bune conditiuni, fiecărei primăvară să se facă la timp ţiei de bază. care nu aiută con cum se înfăţişează azi pe dife
brigăzi i s-au mai repartizat a- şi în conditiuni agrotehnice siliul de conducere să organi Cu „Păcală* în turneu la Hunedoara
metodele lor de organizare a ţelaje. maşinile şi uneltele a- mult mai bune decît în alţi zeze bine munca si, mai ales, rite scene, el este legat foarte
muncii şi de conducere a unor gricoie necesare. să înveţe din experienţa gospo Din nou, am întîlnit pe „Pă rice ce-1 însoţesc în lumina
gospodării mari. socialiste. ani. Important este si faptul dăriilor colective fruntaşe. De mult de dansul clasic, pentru cală” la Hunedoara. Prima da rampei, spre desfătarea prichin
Gospodăria colectivă „Dru că termenul. în care s-au exe asemenea. Sfatul popular co că o parte din exerciţiile dansu deilor. De atunci a trecut cam
Gospodăria colectivă nu se mul lui Lenin“ din Sebeş arc cutat lucrările din această cam munal sprijină în măsură mică lui de caracter s-au născut din tă, în urmă cu o lună si ceva, mult. Primul spectacol s-a dat
poate dezvolta şi întări dacă o singură brigadă. Aceasta panie, a fosl mult mai scurt gospodăria colectivă. Colecti cele clasice prelucrate. !-am văzut acasă la el, în ţara cu succes la Petroşani. Au ur
nu-şi dsfăşoară întreaga sa ac este împărţită la rîndul său în decît cel planificat în planul de basmului copiilor, teatrul de mat apoi altele. Apoi „Păcală”
tivitate în mod organizat, pe trei echipe cu cîte 25 braţe de viştii din Doştat sînt lipsiţi şi Acest proces este foarte na păpuşi din Petroşani. „Păcală”
baza unui plan anual de pro producţie. tural, deoarece dansul clasic,
ducţie întocmit cu chibzuinţă. muncă fiecare si o echipă le Pentru cointeresarea colecti de un sprijin concret din par la rîndul său. a fost creat pe era încă mic, învăţa să meargă cu lumea lui de basm, a por
După întocmirea planului de gumicolă cu 16 oameni. Echi viştilor în obţinerea de produc tea agronomilor de la punctele baza dansului popular, folosind
producţie, cel mai de seamă pelor de cîmp li s-au reparti ţii mari. s-a hotărît ca din can agricole şi de la secţia agricolă elementele acestuia. Mişcările ne' scena lui. să mişte, să vor nit în turneu prin regiune şi
lucru în activitatea gospodăriei zat, pe timp de un an. supraj bească şi să cînte.
titatea de produse obţinute pes raională. Aceştia ajung rar în aşa, l-am revăzut pe scena tea
Am asistat atunci la repetiţie trului din Hunedoara.
colective este organizarea cît fete egale din fiecare cultură te plan, un procent de 50 la această gospodărie si nici unul lente ale dansului de caracter şi am căpătat convingerea de Cele patru spectacole prezen
mai bună a muncii în vederea (păioase. prăsitoare, plante sută să fie dat echipei sau co dintre ei nu s-a îngrijii s-o a- sînt mai apropiate de cele cla plină că păpuşa mînuită de tî- tate în Hunedoara, au <U,Gătat
lectiviştilor care au obtinut de iute, pentru a organiza munca
realizării Iui. tehnice, etc.). Pe lîngă cultu păşirea respectivă. după exemplul gospodăriilor sice, iar cele repezi sîU mai nărul Iuliu Bocuş. va reuşi să din plin copiii siderurgicilor şi
rile de cîmp, li s-au mai repar colective fruntaşe depărtate. reprezinte un Păcală mucalit şi hohotele de rîs au umplut sala,
Ţinind seama de faptul că tizat şi o suprafaţă corespunză^ In condiţii asemănătoare că Isabela Dombora, Mircea
toate muncile din gospodăria toare de vie. Fiecare echipă şi-au organizat munca si gos NICOLAE URECHE TITUS BURDUCEA răsplătind strădania actorilor
colectivă trebuie executate cu podăriile colective din Pianu Romanescu. Lucia Luncan, E-
forte proprii, iusta organizare a primit *două perechi de cai, de Jos, Petreşti, Miercurea, Cîl- secretar al Comitetului raional ,de metodist coregraf casa regională- lena Lungoci, vor însufleţi poz şi a regizorului Teodor Bră-
şi utilizare a m.uncu constituie două căruţe, plugurile, grapele, de crea{ie Hunedoara-Deva naşele personagii fantăsmăg'o- descu.
partid Sebeş
C. GH.