Page 20 - 1957-05

Pag. 4
VIZITA DELE6ÂTIEI PARLAMENTARE Deschiderea celei de-a Vll-a
NOMINE i R. P. CHINEZA
ANSAN 6 (Corespondentul sonatul întreprinderii punîndu-le
Agerpres anunţă) : In diminea­
ţa zilei de 5 mai delegaţia Ma­
rii Adunări Naţionale a R. P.
Romîne, în frunte cu tovarăşul
Constantin Pîrvulescu, după ce
a vizitat oraşul Şenian a sosit Cu acest prilej au rostit toasturi Suprem al U.R.S.S.
la Ansan — mare centru in­ pentru prietenia dintre poporul La ora 10 dimineaţa a înce­ Suprem al U.R.S.S. In cadrul
dustrial al R.P. Chineze. Pe chinez şi poporul romîn prima­ put şedinţa Sovietului Uniunii şedinţelor comune ale celor
peronul gării delegaţia parla­
mentară romînă a fost întîmpi-
na<tă de autorităţile locale şi de
numeroşi cetăţeni ai oraşului.
In sala de recepţie a oraşului
primarul adjunct al oraşului,
Van Sin, a urat oaspeţilor bun
sosit. Oaspeţii romîni s-au între­
ţinut apoi cu membrii condu­
cerii Comitetului popular al o-
raşului Ansan şi ai conducerii Pretutindeni delegaţia Marii
Combinatului metalurgic, oare Adunări Naţionale a R.P.R. şi
au venit să-i salute. Directorul
marelui combinat metalurgic,
din Ansan, Iuan Cen, a făcut
apoi o expunere asupra situa-
ţiei generale a întreprinderii.
Delegaţia a fost invitată să
viziteze combinatul.
Muncitorii combinatului au
întîmpinat pe oaspeţii romîni cu
o entuziastă manifestare de prie­ ţionale a R.P.R. a plecat cu faceri.lor Externe. Brentano, mi­ decît sesiunii Consiliului NATO
tenie .şi simpatie. Oaspeţii s-au avionul la Şanhai unde va ră- nistrul Apărării, Strauss, gene­ care a durat 2 zile cu atît mai
întreţinut cu muncitorii şi per- mîne două zile.
Cursa ascendentă a
criminalităţii în rîndurile
tineretului din S. U. A.
WASHINGTON 7 (Agerpres).
Un raport publicat la 5 mai de a n u n ţă: Oamenii muncii ceho­ monumentului înălţat în cinstea problema înarmării Bundesweh-
un subcomitet senatorial de an­ slovaci se pregătesc în vederea lanchiştilor sovietici la locul rului şi a forţelor armate ame­
chetă declară că dacă cursa as­
cendentă :a criminalităţii din rîn­
durile tineretului din S.U.A. va
continua să se dezvolte în rit­
mul actual, în anul 1965 un mi­
lion de copii vor fi traduşi în
faţa. justiţiei. Printre problemele
principale enumerate în raport
se află : „alcoolismul în rîndu­
rile tineretului“, „vandalismul“,
„bandele de gangsteri formate
de tineri“, „comicsurile” etc.
Edgar Hoover, directorul
F.B.I., a publicat săptămîna tre­
cută în buletinul F.B.I. un arti­
col în care avertizează împotri­
va influenţei nefaste pe care o
are asupra tineretului american
literatura pornografică difuzată
prin cărţi, filme, radio şi tele­
viziune.
LA A 36-a A N I V E R S A R E
A PARTIDULUI
(Urmare din pag. 3-a) -Şlfj'
pentru a imprima acţiunilor ţărănimii
din 1926— 1927, 1928 împotriva pove­
rilor fiscale şi a executării lor silite,
împotriva învoielilor de batjocoră în­
cheiate de uneltele moşiereşti, caracte­
rul unor acţiuni organizate şi a făuri
în focul acestor lupte alianţa munci­
torilor cu ţărănimea", (Gh. Gheorghiu-
D ej: „Articole şi cuvîntări" ediţia a
rV-a pag. 370).
Ca urmare a acţiunilor desfăşurate
sub conducerea şi îndrumarea partidu­
lui, a lărgirii activităţii prin îmbina­
rea metodelor de muncă legale şi ile­
gale, partidul a cîştigal o puternici in­
fluenţă în mase. In alegerile din 1927
partidul, deşi se afla în ilegalitate, a
participat la alegeri în cadrul Blocu­
lui Muncitoresc Ţărănesc. Cu toată
prigoana şi furtişagurile partidelor a-
flate la putere, Blocul Muncitoresc
Ţărănesc a obţinut mai multe voturi
decît unele partide legale ale burghe­
ziei.
Partidul comunist şi-a continuat cu
hotărîre drumul său firesc de eliberare
a muncitorilor şi ţăranilor de sub ju­
gul exploatării şi asupririi capitaliste.
In anul 1928 a fost convocat Congresul
al IV-lea al partidului, care a pus
în centrul atenţiei sale lupta împotriva
pregătirilor războiului imperialist contra
Uniunii Sovietice. Congresul a luat
hotlfîri importante în ’acest sens şi a
formulat lozinci corespunzătoare al
căror conţinut era : „înfrîngerea în
război a guvernului burghez, transfor­
marea războiului imperialist în război
civil, trecerea de partea Armatei Roşii
in cazul unui atac împotriva Uniunii
Sovietice". (Istoria R.P.R. Ed. 1952,
pag. 564). De asemenea, Congresul-a
votat rezoluţii în ce priveşte întărirea
sindicatelor unitare şi consolidarea o-
poziţiei roşii în sindicatele reformiste,
condamnînd bonzii sindicali şi ideolo­
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică „l -Mai" — DEVA.
numeroase întrebări în legătu­
ră cu producţia şi cu traiul lor.
La prînz, Comitetul popular
al oraşului Ansan a oferit o
recepţie în cinstea delegaţiei.
rul adjunct al oraşului Ansan,
Van Sin, şi Maxim Bergheanu,
prim secretar al comitetului de
partid al regiunii Stalin, mem­
bru al delegaţiei parlamentare
romîne.
In cursul după-amiezii, dele­
gaţia parlamentară a R.P.R. a
vizitat un sanatoriu muncito­
resc din Ansan.
Comitetului Executiv al Sfatu-
lui Popular al oraşului Bucu-
reşti este întîmpinată cu mare
prietenie şi căldură şi este în-
conjurată cu dragoste frăţească,
ceea ce exprimă trăinicia legă­
turilor dintre cele două popoare.
In dimineaţa zilei de 6 mai
delegaţia Marii Adunări Na­
Pregătiri în R. Cehoslovacă în vederea
sărbătoririi zilei de 9 mai
PRÂGA 7 (Agerpres). TASS zeul eliberării naţionale. In fiaţa tre Ademauer şi Dulles a fost
sărbătoririi zilei de 9 mai ziua
eliberării Cehoslovaciei de către
armata sovietică de sub ocupa­
ţia hitleristă. In întreprinderi,
instituţii, şcoli, au loc convor­
biri consacrate aniversării, se
organizează excursii îji localită­
ţile in care s-au desfăşurat lup­
tele ostaşilor sovietici împotriva
cotropitorilor hitlerişti. Ziarele
publică articole si amintiri des­
pre eroismul ostaşilor şi ofiţe­
rilor sovietity în cursul luptelor
pentru eliberarea Cehoslovaciei.
Aviatorii, tanchiştii, infante­
riştii din armata populară se
pregătesc în vederea parăzii tra ­
diţionale a trupelor, care va a-
vea loc la Praga în ziua de 9
mai.
In aceste zile mii de oameni
ai muncii din Praga au vizitat
sala armatei sovietice din Mu­ alianţa cu revanşarzii germani. primejdie.
gia lor nefastă mişcării muncitoreşti.
Partidul a preluat cu şi mai multă
putere conducerea mişcării muncito­
reşti conducînd direct Congresul sin­
dical de la’ Timişoara (1929) şi eroi­
cele lupte ale minerilor din Lupeni
(august 1929), precum şi alte acţiuni
care au dovedit o creştere a sipiritu-
lui de luptă a clasei muncitoare, pre­
cum şi declinul perioadei de stabili­
zare relativă a capitalismului. Anii
care au urmat, au fost anii unei puter­
nice crize economice, care a zguduit
din temelii sistemul capitalist. Nici una mon al proletariatului în revoluţie, a-
din manevrele burghe^d-moşierimii
ri-au putut scăpa ţara noastră, prinsă
în lanţul crizei, de această molimă
capitalistă. Romînia, ţară exportatoare
de petrol şi grîu a fost lovită din plin. tidului pe baza învăţăturii marxist-lc-
Burghezo-moşierimea sconta să iasă
din această criză fără precedent în
istorie pe spinarea maselor muncitoare.
Partidul a chemat masele la luptă
pentru ieşirea din criză pe cale re­
voluţionară. Astfel refăcîndu-şi unita­
tea de luptă, partidul ia în mîinile
sale conducerea marilor lupte munci­
toreşti din anii 1929-1933.
•k
In ianuarie 1932, a fost convocat
Congresul al V-lea al partidului, Con­
gres care a constituit un moment de
cotitură în viaţa partidului nostru.
Congresul a făcut pentru prima oară
o profundă analiză. marxist-leninistă
a situaţiei economice şi politice a ţării me. Partidul a condus şi organizat
şi a perspectivelor mişcării revoluţio­
nare din Romînia, risipind confuziile
ideologice existente în partid şi a a-
. ju n s l a concluzia că: Romînia este
unul din inelele slabe din lanţul sta­
telor imperialiste" care „se află la mar­
ginea lumii capitaliste şi se înveci­
nează direct cu ţara care construieşte
socialismul". Aceste aprecieri au avut
o mare importanţă pentru orientarea
mişcării muncitoreşti în direcţia lupte­
lor de viitor.
DRVM üti fflCIAliSM VLU I
sesiuni a Sovietului Suprem
al
MOSCOVA 7 (Agerpres). —
TASS transm ite: La 7 mai s-a
deschis în Marele Palat al
Kremlinului din Moscova cea
de-a VII-a sesiune a Sovietului
în cadrul căreia a fost adop­
tată ordinea de zi a lucrărilor
sesiunii. Sesiunii i se prezintă
spre examinare problema per­
fecţionării continue a organiză­
rii conducerii industriei şi con­
strucţiilor, precum şi aproba­
rea decretelor Prezidiului So­
vietului Suprem al U.R.S.S.
S-a hotărît ca raportul „Cu
Tralati(/3 secrete între Dulles şi Adenauer
BONN 7 (Agerpres).
TASS anunţă : Presa vest-ger-
mană relatează că la 4 mai se­
cretarul de stat al S.U.A., Du-
lles, şi cancelarul federal A-
denauer au dus tratative înde­
lungate strict secrete. La aceste
tratative au participat din par­
tea R. F. Germană ministrul A-
ralul Heusinger şi alţii. Din mult cu cît spre deosebire de
unde a intrat primul tanc sovie­
tic, apar zilnic noi coroane de
flori depuse de oameni ai mun­
cii din Capitala Cehoslovaciei.
Declaraţia preşedintelui
Partidului Comunist din Danemarca
COPENHAGA 7 (Agerpres).
TASS anunţă : Luînd cuvîntul
în ca.dr.ul .unei mari adunări e-
lectorale din oraşul Svandborg,
în legătură cu alegerile pentru
Folketing (parlament), care ur­
mează să aibă loc la 14 mai,
Axei Lars-en, preşedintele Parti­
dului Comunist din Danemarca,
a spus că recenta sesiune de
la Bonn a Consiliului N.A.T.O.
a confirmat primejdia pe care o
reprezintă pentru Danemarca
Congresul a dat răspunsuri clarei
principalelor probleme ale mişcării revo­
luţionare, combătînd teoria neoiobăgiei
care a dominat multă vreme în partid
şi stabilind că Romînia se găseşte „în
faţa desăvîrşirii ’revoluţiei burghezo-
democratice, că sarcina acestei revo­
luţii constă în a doborî cu forţa pu­
terea de stat burghezo-moşierească şi
de a stabili dictatura revoluţionară
democratică a proletariatului şi ţără­
nimii".
Congresul a arătat rolul de hege­
liaţii şi rezervele sale strategice, pre­
cum şi direcţia loviturii principale,
stabilind principiile organizatorice,
ideologice, strategice şi tactice ale par­ democratice şi cetăţeneşti.
niniste şi a experienţei Partidului Co­
munist al Uniunii Sovietice. înarmat
cu învăţăturile Congresului al V-lea,
partidul a chemat masele înfometate
şi vlăguite la luptă împotriva asu­
pririi şi a vînzării ţării capitalului
străin', pentru împiedicarea transformă­
rii ţării într-un cap de pod în răz­
boiul ce se pregătea împotriva Uniu­
nii Sovietice, împotriva mişcării fas­
ciste căreia i se netezea drumul de
către burghezo-moşierimea aflată la
putere. Mase largi de muncitori şi
alte pături interesate au ascultat cu­
vîntul partidului. Chemarea partidu­
lui a găsit un puternic ecou în rîn­
durile clasei muncitoare care ducea
greul tuturor poverilor din acea vre­
eroicele lupte ale ceferiştilor şi pe­
troliştilor din ianuarie—februarie 1933,
lupte care au cucerit largi simpatii în
toate păturile muncitoare ale popu­
laţiei şi au dovedit forţa şi capacitatea
de organizare a clasei în frunte cu
partidul sau de avangardă. .
Deşi reprimate sîngeros, -cu o cru­
zime nemaipomenită, luptele din ia-
nuarie-februarie 1933, au înscris în
U.R.S
privire la perfecţionarea conti­
nuă a organizării conducerii in­
dustriei şi construcţiilor“ să fie
prezentat în şedinţa comună a
Sovietului Uniunii şi Sovietului
Naţionalităţilor ale Sovietului
două Camere ale Sovietului Su­
prem al U.R.S.S. va avea loc
de asemenea discutarea acestui
raport şi examinarea aprobării
decretelor Prezidiului Sovietului
Suprem al U.R.S.S.
La deschiderea sesiunii au a-
sistat numeroşi oaspeţi, mem­
bri ai corpului diplomatic, zia­
rişti sovietici şi străini.
partea S.U.A. au participat am­
basadorul american în R. F-
Germană, Bruce, şi reprezen­
tantul S.U.A. în Consiliul NATO
Perkins.
După cum scrie ziarul „Stutt-
garter Zeitung”, „acestei con­
ferinţe germano-americane i se
atribuie o mai mare importanţă
sesiunea NATO, la această con­
ferinţă au participat şi mili­
tari“.
In cercurile politice de la
Bonn, se presupune că tema
principală a discuţiilor duse în­
ricane din Germania occidenta­
lă cu arma atomică precum şi
evoluţia lucrărilor conferinţei de
la Londra pentru dezarmare.
Poporul danez trebuie să ac­
ţioneze împotriva- - -planurilor
primejdioase ale.N.A.T.O..în ..ce
priveşte alianţa cu clica milita-
ristă germană şi împotriva sto­
cării de arme cu reacţie în Da­
nemarca. Arma atomică, a spus
în încheiere A. Lairsen, este o
armă de atac şi distrugere. Ea
nu poate servi în scopuri de a-
părare a unei ţări mici ca Da­
nemarca. Dimpotrivă, ea împin­
ge poporul danez spre o mare
Istoria mişcării muncitoreşti o pagina
de glorie nepieritoare. , ,^ţj, .
b- ic —-"i
In anii care s-au scurs de lă ă-’
ceste evenimente, partidul a desfăşurat
o luptă uriaşă pentru a-şi consolida
rîndurile sale şi legăturile cu masele.
Au fost create organizaţii de masă
ale partidului şi s-a închegat, la pro­
punerea partidului în 1936-1937 Fron­
tul Democrat. Procesele înscenate de
burghezo-moşierime în urma evenimen­
telor din 1933, au fost transformate în
tribune ale demascării ororilor şi ja­
furilor burghezo-moşierimii în frunte
cu camarila regală, tribune pentru
chemarea maselor la luptă împotriva
războiului antisovietic care se pregă­
tea febril, împotriva terorii poliţiste
şi a lipsei de drepturi şi libertăţi
Izbucnirea războiului antisovietic,
pornit cu complicitatea puterilor im­
perialiste, a impus necesitatea concen­
trării principalelor forţe ale partidu­
lui în direcţia mobilizării maselor la
sabotarea producţiei de război şi a
frontului. Deşi duşmanul de clasă reu­
şeşte să provoace grele şi dureroase
pierderi partidului prin trădarea să-
vîrşită de către agenţii siguranţei
strecuraţi în conducerea partidului în
frunte cu Foriş, totuşi partidul reuşeşte a fost creată Republica Populară
să organizeze munca în noile condiţii
şi să pricinuiască daune serioase
războiului pornit de fascişti. In Capi­
tală, la Braşov, Reşiţa şi în celelalte
centre ale ţării .comuniştii şi cei mai
buni fii ai clasei muncitoare care" se
aflau în libertate au desfăşurat o Iar-,
gă muncă politică de masă pentru
împotrivirea maselor şi sabotarea răz­
boiului criminal pornit de fascişti. In
rîndurile ostaşilor, în ţară şi pe front, Romîn din 1948, constituie pentru miş­
de asemenea s-a dus o intensă mun­
că, arătîndu-li-se scopul de jaf al
războiului şi fiind îndemnaţi să nu
lupte împotriva ţării care reprezintă
puterea unită a muncitorilor şi ţăra­
nilor. In ţară acţiunile de sabotaj se
ţineau lanţ, iar pe front ostaşii au în
ceput să se predea armatei sovietice
în grupuri.
Din rîndul ostaşilor romîni căzuţi
prizonieri, s-au format, la cererea lor,
diviziile de voluntari „Tudor Vladimi-
cW
Imperialiştii pregătesc
un complot împotriva Siriei
NEW YORK 7 (Agerpres)”. -
După cum rezultă din informa­
ţiile şi comentariile presei ame­
ricane. împotriva unor state a-
rabe, şi mai ales a Siriei, se
pregăteşte un complot inspirat
de puterile imperialiste cu com­
plicitatea Irakului si a altor
state membre ale pactului mili­
tar agresiv de la Bagdad. Acest
complot urmăreşte lichidarea a-
celor guverne din Orientul a-
propiat şi mijlociu care apără
interesele naţionale ale ţărilor
lor şi înlocuirea lor cu guverne
aflate în slujba dolarului, care
ca şi în Irak sau Pakistan, să
accepte „doctrina Eisenhower“
şi participarea la pactul de la
Bagdad. Firele acestui complot,
care duc direct la Washington,
trec prin capitala Irakului, Bag­
dad, şi prin Amman capitala
Iordaniei. Comentatorul agen­
ţiei americane Associated Press
denumeşte aceasta „un vast
proiect care pare să se contu­
reze în zona tulbure a Orientu­
lui mijlociu“. Dînd amănunte a-
supra acestui „vast proiect“ co­
mentatorul agenţiei Associated
Press relatează că ţinta princi­
pală spre care converg toate ac­
ţiunile diplomaţiei occidentale,
sprijinite de regimurile actuale
din Irak şi Iordania, este Siria.
„Dacă Siria ar putea fi -convin­
să să urmeze exemplul regelui
Hussein al Iordaniei, să-şi în­
toarcă privirile spre occident,
să colaboreze cu vecinii săi a-
rabi din imediata apropiere
(Irakul, Iordania — N. R.) şi
să se debaraseze de elementele
dubioase, proiectul va fi reali­
zat în fapt“.
De ce este Siria în prezent
ţinta atacurilor diplomaţiei ame­
ricane? Răspunsul la această
întrebare trebuie căutat în orien­
tarea antiimperialistă a actua­
lului regim din Siria ca şi în
poziţia sa net potrivnică alian­
ţelor militare, a „doctrinei Ei­
senhower“ şi a pactului de la
Bagdad. Ceea ce nelinişteşte
mai ales pe promotorii politicii
de forţă din S.U.A. este alianţa
Siriei cu Egiptul în cadrul co-
Hoi proteste în Franţa
împotriva războiului
din Algeria
PARIS 7 (Agerpres). Orga­
nizaţiile din localitatea Colonne
Riguart (departamentul Pas de
Galláis)' ale partidelor comunist
şi socialist au organizat o adu­
nare comună în cadrul căreia
au aprobat în unanimitate rezo­
luţia în oare se cere pace în
Algeria şi dezarmare. In rezo­
luţie se protestează de asemenea
împotriva proiectelor de consti­
tuire a Euratomului şi împotri­
va numirii generalului Speidel
în postul de comandă în ca­
drul N.A.T.O.
rescu" şi „Horia, Cloşca şi Crişan".
Partidul a pregătit şi organizat do-
borîrea puterii antonşsciene, mobilizînd
în acest scop toate forţele patriotice
din ţară.
Cu sprijinul maselor şi a unor ge­
nerali, ofiţeri şi soldaţi din armată,
partidul a înfăptuit măreţul act de
la 23 August 1944 dînd lovituri nimi­
citoare armatelor hitleriste, act care
a dus la răsturnarea dictaturii anto-
nesciene-fasciste, la ieşirea Romîniei
din războiul anti-sovietic şi la întoar­
cerea armelor împotriva adevăratului
duşman — fascismul — care a fost
urmărit şi zdrobit în propriul său bîr-
log.
După înfăptuirea actului de la 23
August partidele burghezo-moşiereşti
nădăjduiau să pună din nou mîna pe
putere, însă toate încercările lor s-au
dovedit a fi zadarnice. Partidul a mo­
bilizat masele împotriva tuturor mane­
vrelor burgheziei, dejucînd planurile
acesteia. Mobilizînd masele la refa­
cerea ţării secătuită de război, parti­
dul a unit în jurul său toate forţele
patriotice şi a început uriaşa activi­
tate de transformare a ţării înfăptuind
reforma agrară şi naţionalizînd indus­
tria şi transporturile. A fost alungat
de pe tron Mihai de Hohenzolern şi
Romînă — cucerirea cea mai de sea­
mă a poporului muncitor, formă de
stat care îmbină armonios interesele
maselor de muncitori şi ţărani mun­
citori.
? frăţesc al Uniunii Sovietice şi a ţări­
Congresul Partidului Muncitoresc
carea muncitorească din ţara noastră
uri remarcabil succes al luptei pentru
unitatea muncitorească dusă decenii
de-a rîndul de partea cea mai înain­
tată a clasei muncitoare. La acest
Congres s-a pus capăt sciziunii şi au
fost extirpate din mişcarea muncito­
rească rămăşiţele oportunismului.
In anii ce-au urmat, s-a dovedit
vitalitatea învăţăturii marxist-lcniniste
despre partid, temelia ideologică şi
organizatorică a Partidului Muncito­
Nr. 746
munităţii naţiunilor arabe. Dacă Seriff Nasser. In acelaşi timp
Siria ar putea fi ruptă de Egipt, Hussein a menţinut un strîns
aceasta, potrivit punctului de contact cu vecinul său, regele
vedere al S.U.A. „ar putea du­ Arabiei Saudite, Ibn Saud“.
ce, după cum relatează agenţia Contactele care au loc în pre­
Associated Press, la o constitui­ zent între conducătorii Irakului
re a unei Federaţii răsăritene şi Iordaniei, urmărite cu viu in
anticomuniste a arabilor şi la teres de cercurile politice şi fi­
izolarea Egiptului“. nanciare din S.U.A., a u . în ve­
Zarva pe care presa ameri­ dere perfectarea tuturor amă­
cană o face în jurul creării u- nuntelor cu privire la acţiunile
nui „bloc anticomunist“ arab oare trebuie întreprinse împo­
nu este de dată recentă. P ălă­ triva Siriei si momentul declan­
vrăgeala în jurul acestei teme şării lor. Din sursă americană
a fost obiectul propagandei ia- a reieşit că dacă în Orientul
mericane încă în perioada în mijlociu s-ar putea crea un bloc
care S.U.A. pozau în putere militar arab prin extinderea pac­
„neînteresată“ în problemele tului de la Bagdad, aceasta ar
Orientului mijlociu. Prezenţa putea duce „lia o formă oarecare
S.U.A. în Comitetul militar al
pactului de la Bagdad şi în co­ de federaţie şi posibil la o vii­
mitetul pentru combaterea aşa toare piaţă comună, după mode­
numitei „activităţi subversive“ lul celei a care se făureşte în
prezent în Europa“. Se înţelege
a ridicat ultimul văl de pe ade­
vărata faţă a diplomaţiei ame­
ricane. S.U.A. încearcă în pre­ de la sine că capitalul ameri­
can ar fi principalul acţionar al
zent să realizeze pe orice cale unei asemenea organizaţii şi
un asemenea bloc, îndreptat îm­ principalul ei beneficiar.
potriva independenţei ţărilor a- Pe de altă parte, după cum
rabe şi politicii de neutralitate
pozitivă, bloc în care principalii reiese din afirmaţiile comenta­
promotori să fie regele Feisal torului pentru problemele mili­
al Irakului şi regele ITussein al tare ale ziarului „New York He­
Iordaniei. In acest scop în ulti­
mele zile au avut loc contacte rald Tribune“, Anse! Talbert,
aproape zilnic între Hussein şi nici Turcia nu ar fi străină de
Feisal. „De la izbucnirea crizei acţiunile ce se pregătesc împo­
din Iordania, relatează comen­ triva Siriei. Potrivit afirmaţii­
tatorul agenţiei Associated lor lui Talbert, Turcia „a con­
Press, cei doi monarhi au fost centrat la frontiera siriană cele
mai bune unităţi de infanterie
permanent în contact prin cu­ şi unităţi blindate“. Talbert con­
sideră că masarea de trupe tur­
ceşti la frontiera cu Siria se
rieri, telefon şi prin vizita la datoreşte „politicii americane de
Bagdad a unchiului lui Hussein acordare de ajutor militar“ ţă ­
şi consilierul său principal, rilor din Orientul mijlociu.
JOI 9 MAI 1957
SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
DEVA: Oameni curajoşi; ALBA-IU-
LIA: Sinha Moţa; APOLDU DE SUS: Muzică cu bucluc; PETROŞANI
, AI 41lea ; BARU MARE: Othelo; Soldatul Ivan Brovkin ; SEBEŞ : Mis
BRAD: 2 căpitani; HAŢEG: Al 41- Ierul celor două oceane; SIMER1A
lea ; ILIA : Rude străine; LONEA : Thereze Raquin; T E IU Ş : Bigamul
Roşu şi negru seria I - a ; ORAŞTIE: ZLATNA : Feroviarul; HUNEDOARA
Campionul lumii.
^ELECŢIUNI DIN PRO GRAMUL DE RADIO
Programul I: 6,00 Cîntă orchestra de mu­ tenii cîntecului"; 14,40 Concert din
zică populară „Doftana“ din Cîmpina ; muzica popoarelor; 16,20 Muzică popu­
6,25 Muzică uşoară; 7,10 Jocuri populare lară romînească; 17,15 Curs de limba
romîneşti; 7,35 Concert de diminea­ rusă; 17,35 Muzică uşoară; 18,10 Două
ţă ; 9,00 Muzică din operele compo­ dansuri romîneşti; 18,55 Sfatul me­
zitorilor italieni interpretată de solişti dicului: Bolile gingiilor; 19,30 „în­
rom îni; 9,30 „Ce ţi-a plăcut mai mult"; floreşte ţara mea“ ; 19,45 Răspundem
10,10 Ciclul „Mari interpreţi ai mu­ ascultătorilor; 19,55 „Noapte bună,
zicii lui B ach"; 10,47 Muzică uşoară; copii1' — „Luntraşul" — basm popu­
11,45 „Radio Prichindel“ ; 12,35 Cîntă lar coreean; 20,03 Jocuri din B anat;
Ansamblul Forţelor Armate ale R.P.R.; 20,30 Cîntă Ansamblul Armatei So­
13,05 Simfonia a Il-a de Bunin ; 14,00 vietice, dirijat de Alexandrov; 21,05
Muzică din operete romîneşti; 15,30 Muzică populară; 22,00 Concert sim­
Cîntece şi jocuri populare romîneşti ; fonic; 23,15 Concert de noapte.
16,40 Muzică uşoară romînească ; 17,30
„Colegi de şcoală“ ; 18,00 Din dansu­ BULETINE DE ŞTIRI: “ "
rile popoarelor; 19,45 Transmisiune din 5,30; 7,00; 8,15; 11,00; 13,00;
sala Ateneului a concertului orches­ 15,00; 17,00; 19,00; 22,00; 23,52
trei simfonice R adio; 22,30 Muzică (programul I ) ; 14,00; 16,00; 18,00;
de dans; Programul II: 14,03 „Prie- 20.00; 21,00; 23,00 (programul II);
resc Romîn. Partidul, în fruntea cla­ hunedoreni, cei din Călări sau de la
sei muncitoare şi a întregului popor Brad şi Simeria care, în anii de tristă
muncitor a reuşit să înfăptuiască în amintire a crizelor economice erau
anii puterii populare un vast program sortiţi pieirii ei şi familiile lor ? Unde
de ridicare a nivelului de viaţă şi sînt moţii din ţara zărandului, porniţi
cultură a celor ce muncesc. Oricine „la ţară" să cerşească un pumn de
ar face o comparaţie cu anii grei de făină de mălai ? Au dispărut din
după război cînd inflaţia şi lipsa de viaţa societăţii de azi asemenea as­
alimente şi îmbrăcăminte erau proble­ pecte care stîrneau „mila" şi comenta­
me la ordinea zilei, vede clar că în riile partidelor istorice în parlament,
zilele noastre aceste probleme au fost partide care n-au făcut niciodată nimic
pentru a pune capăt acestor stări de
în mare măsură rezolvate. Ca de la lucruri. In bogata şi frumoasa noastră
cer la pămînt se deosebeşte viaţa ţară nu s-a găsit niciodată în trecut
noastră de azi de viaţa mizeră şi hrană şi îmbrăcăminte îndestulătoare
nesigură din anii stăpînirii burghezo- pentru acei care produceau bunurile
moşiereşti şi de viaţa grea, plină de materiale ale societăţii, copii celor
lipsuri din primii ani de după război, săraci nu aveau parte de învăţătură,;
cînd ţara era secătuită de toate re­ bolile secerau cu nemiluita viaţa ce­
zervele sale în urma cotropirii fasciste. lor obidiţi lipsiţi de apărare.
Putem spune cu fermă convingere că
am învins aceste greutăţi datorită Ori, azi cînd în conducerea statului,
politicii înţelepte a partidului nostru,
datorită muncii harnice şi însufleţite a sfaturilor populare se află munci­
a întregului popor.
torii, ţăranii muncitori şi intelectuali
Congresul al 11-lea al partidului a
pus în faţa noastră noi sarcini, a legaţi de popor, s-a pus pentru tot-;
trasat jaloanele dezvoltării economiei
şi culturii, chemînd întreg poporul deauria capăt acestei silnicii. I
muncitor la marea bătălie pentru ri­
dicarea patriei noastre pe o nouă Sub conducerea Partidului Muncito’4.
treaptă, mai înaltă în construirea so­ resc Romîn, oamenii muncii din pa­
cialismului. tria noastră îşi construiesc viaţa pen­
tru care s-au jertfit timp de aproape
Sarcinile trasate de Congresul al patru decenii cei mai buni fii ai cla4
II-lea al Partidului Muncitoresc Ro­ sei muncitoare şi a poporului — cc«
mîn prind viaţă ; ele se oglindesc în muniştii, — viaţa pe care şi-au do­
continuarea politicii leniniste de indus­ rit-o şi pe care o âp&ă cu străşnicie
trializare socialistă a ţării, punîrid pe împotriva oricăror u n e lti^ din afară
sau dinlăuntrul ţării. Dorim să. con­
primul plan dezvoltarea cu precădere struim în pace şi linişte, cu ajutorul
a industriei grele, în continuarea po­ lor democrat-populare, fără amestecul
străinilor, care tînjesc după bogăţiile
liticii de transformare socialistă a agri­ ţării noastre, şi care, nu p&t uita vre­
mea nu prea îndepărtată cînd se îri-"
culturii şi în scopul general al politicii fruptau în voie din aceste bunuri.
partidului nostru — construirea socia­ Construim pentru că aşa fie învaţă
lismului care asigură omului muncitor partidul clasei muncitoare, "părţid că­
o viaţă fericită şi îmbelşugată. lit în luptă pentru libertate şi progres,
Dacă privim numai pe meleagurile în lupta pentru dezrobirea poporului
regiunii noastre care în anii puterii de sub ticălosul jug "capitalist.
populare a devenit un vast şantier de Merită această "viaţă nouă şi fru­
construcţii, vedem clar că regimul moasele perspective de vTitor să nti
democrat-popular a schimbat din te­ precupeţim nici un efort pentru coriJ
melii viaţa. Unde sînt şomerii zdrem- solidares cuceririlor "democrat-popu--
ţuroşi din Valea Jiului, care cerşeau lare, pentru triumful păcii şi al so-
în anii de criză lucru pe la porţile cialismuliii. Pe această cale ne con-
întreprinderilor ? Unde sînt şomeri? duce cu fermitate partidul. !