Page 21 - 1957-05

PROLETAR/ DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂf Citiţi în pag» 4-a
Anul IX. Nr. 747
ZIUA VICTORIEI
Popoarele din întreaga lume, săr­
bătoreau acum 12 ani un eveniment
de o importanţă incomensurabilă. 9
mai 1945 vestea lumii nimicirea —
pentru a doua oară în decurs de mai
puţin de patru decenii — a maşinii
de război germane, care distrusese mi­
lioane de vieţi omeneşti, uriaşe valori
materiale create de munca multor ge­
neraţii. In ziua de 9 mai 1945 au ră­
sunat ultimele bubuituri ale tunurilor
care vesteau înfrîngerea fiarei fasciste,
sfîrşitul celui de al 11-lea război mon­
dial în Europa.
Agresiunea fascistă care cunoscuse
sfîrşitul Ia 9 mai 1945, a fost scump
plătită de omenire. Ea a răpit peste
50.000.000 vieţi omeneşti şi nenumărate
alte valori materiale. Jertfele cele mai
grele şi contribuţia cea mai însemnată
la obţinerea măreţei victorii împotri­
va fascismului le dăduse Uniunea So­
vietică. La chemarea Partidului Co­
munist oamenii sovietici s-au avîntat
în luptă cu un eroism fără seamăn în
istoria omenirii, înscriind în istoria de
luptă a poporului sovietic pagini ne­
muritoare.
Din iniţiativa Uniunii Sovietice, da­
torită înţeleptei politici externe leninis­ nucleară şi proiectilele teleghidate de­
te promovate de statul sovietic, în
timpul celui de al II-lea război mon­
dial s-a închegat puternica coaliţie
antihitleristă care a dat lovituri ni­
micitoare celei mai formidabile maşini
de război făurită de societatea ca­
pitalistă. In cursul luptelor, s-au ci­
mentat trainice legături de prietenie
între popoarele Uniunii Sovietice, An­
gliei şi Statelor Unite, prietenie pece­
tluită cu sîngele a atîtor ostaşi care
au căzut la datorie pentru cauza sfîntă
a victoriei.
La obţinerea victoriei asupra fascis­
mului şi-au adus o importantă contri­
buţie şi masele largi populare din
alte ţări ale Europei cum ar fi, de
pildă, ostaşi din Franţa, Iugoslavia,
Italia, Polonia, Cehoslovacia, Bulga­
ria, Albania, Grecia, precum şi din
alfe ţări.
Sfîrşitul celui de al 11-lea război
mondial şi victoria militară asupra fas­
cismului au adus şi alte numeroase
transformări democratice şl progresis­
te în întreaga lume. ţCea mai impor­
tantă dintre toate, e fără îndoială,
apariţia ţărilor de democraţie popu­
lară, apariţia lagărului socialismu­
lui, care de la Elba pînă la ocea­
nul Pacific uneşte peste 900 milioane
de oameni liberi. Pentru prima dată a
apărut în istoria Germaniei un stat
democratic şi iubitor de pace — R. D.
Germană. Socialismul s-a transfor­
mat astfel într-un sistem mondial.
inaaaaaanaBailiuniaaaosaiisBilDaaDBBsanaaGeDaaiiSBnmiBBiaBDBBERBanBasaiaBBBKaliBn
Prodyse perora
Industria locală, pe lingă alte
ramuri, are o serie de compar­
timente unde se produc bunuri
de consum. In aceste comparti­
mente se duce o activitate in­
tensă pentru livrarea de canti­
tăţi sporite de bunuri, care să
satisfacă cerinţele celor ce mun­
cesc.
In luna trecută, de exemplu,
întreprinderea „Horia“ din Alba
Iulia a dat peste prevederile
planului 12 tone pîine, 10 tone
mălai regim comercial, 800 kg.
săpun de rufe, executînd toto­
dată în afară de plan 40 ma­
şini de gătit. întreprinderea „1
Mai“ din Deva, a dat peste
plan în aceeaşi perioadă, 46.000
>OOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOCOOOCOOOOOOOOO OOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO^
M u n c a în fr ă ţită e tte m a i a c id ă , m a i
^ Munca înfrăţiţi pe tarlale mari este mai veselă, mai spor-
L nicâ şi în acclăşi tim'p mai rod nică.
v porumbul cu atelajele gospodăriei colective.
Joi 9 mai 1957
rjTUiramiMaga2mm^,i^.4Eagz^aBBniKc^«Mii^^ t.aaiciasE.i^^aJLasMii^TsiBaHamîgagM^
Poporul romîn are bucuria să se
numere şi el printre popoarele care
şi-au luat soarta în propriile mîini şi
au păşit pe calea dezvoltării socia­
liste. In condiţiile înaintării victo­
rioase a armatelor sovietice elibera­
toare, Partidul Comunist din ţara noas­
tră a coordonat acţiunile forţelor pa­
triotice populare şi militare organi-
zînd insurecţia armată care a dus la
răsturnarea dictaturii militaro-fasciste
a lui Antonescu. Armata romînă a luat
apoi parte, alături de armata sovietică,
la izgonirea hoardelor hitleriste de pe
teritoriul ţării noastre şi la nimicirea
lor, aducînd o importantă contribuţie
la obţinerea victoriei finale.
9 mai 1945 a adus multe speranţe
în inimile popoarelor. Se părea că
fascismul nu va mai reînvia nicio­
dată, că niciodată lumea nu va mai
fi ameninţată de război de către Ger­
mania. Dar, speranţele omenirii au
fost înşelate. Doar 12 ani au trecut
din acea zi memorabilă de 9 mai 1945
şi iată că pe teritoriul Germaniei oc­
cidentale reînvie aceleaşi forţe negre
fasciste care au adus atîta urgie în
lume. In ţările Europei occidentale se
fac intense pregătiri militare. Arma
vin — treptat — arme obişnuite în
dotarea armatelor ţărilor capitaliste.
Spre deosebire de preocupările ţărilor
capitaliste, lagărul socialismului, în
frunte cu Uniunea Sovietică, a făcut
şi face mereu nenumărate eforturi în
vederea preîntîmpinării unui nou răz­
boi mondial. Astăzi, lagărul socialis­
mului e mai puternic ca oricînd şi orice
încercare a forţelor imperialiste de a
atenta la unitatea lui de monolit va
suferi un total eşec.
Poporul nostru muncitor, construc­
tor activ al socialismului .sărbăto­
reşte victoria istorică asupra fascis­
mului în condiţiile avîntului continuu
pe drumul construirii societăţii socia­
liste. Poporul nostru este vigilent, este rurgic Hunedoara. Lingou după
conştient de primejdiile pe care le re­
prezintă reînvierea fascismului în Ger­
mania occidentală şi tocmai de aceea
sprijină cu toată hotărîrea orice ac­
ţiune care duce la slăbirea încordării
internaţionale, la preîntîmpinarea iz­
bucnirii unui nou măcel mondial.
Au trecut 12 ani din ziua în care
Germania fascistă a capitulat. Ziua
aceasta nu poate şi nu trebuie uitată
niciodată. Ea trebuie să servească
drept un sever avertisment pentru toţi
acei care doresc să se aventureze iarăşi
pe calea războiului.
oam enii m uncii
litri apă minerală şl produse
din lemn şi tapiţerie în valoare
de 26.000 lei, iar întreprinderea
„Vasile Roaită“ din Haţeg 5
tone mălai regim comercial, 6
tone pîine şi 58 dormeze.
Cu succese de seamă se poa­
te mîndri şi întreprinderea „6
August" din Petroşani. In lţina
precedentă, colectivul de aici a
produs peste plan 42 tone pîine,
377 kg. preparate din carne, 350
litri sirop şi 8.000 litri sifon?
De asemenea el a mai dat în
plus 1.980 litri băuturi din fruc­
te, 4.600 kg. produse de pati­
serie şi prăjituri, precum şi di­
verse articole din lemn în va­
loare de 10.000 lei.
• Normalizarea situaţiei din Ungaria
• Pe marginea recentei sesiuni a
Consiliului N.A.T.O.
• Inaugurarea liniei aeriene Bucureşti-
Moscova-Sofia, deservită de Se împlinesc opt decenii de cînd AL spre Marea Neagră. Germania îşi pre­
T.A.R.O.M. Kogălniceanu într-un înflăcărat dis­ gătea planul „DRANG NACH OSTEN"
o Navigaţia pe Canalul de Suez curs rostit în parlament a cerut pro­ iar Turcia feudală, acest stat ana­
cronic care abia îşi mai trăgea sufle­
j 4 pagini 20 bani • In Germania occidentală sînt reedi­ clamarea independenţei Romîniei, ex- tul în zorii veacului al XX-lea, cons­
tate cărţile fasciste. primînd astfel năzuinţele de veacuri tituia un simplu bulevard pentru cis-
ale poporului romîn. ma prusacă spre orientul apropiat şi,
o Uneltirile imperialiste împotriva Si­ poate, mai departe...
riei şi Egiptului. Parlamentul ţării, sub presiunea ma­
selor populare votează moţiunea din In acest climat de interese egoiste
9 mal 1877, prin c a re : „Camera ia şi lipsit de perspectivele viitorului esto
act că războiul dintre Romînia şi convocat de cele 7 puteri un congres
la Berlin în anul 1778. Congresul de
la Berlin modifică în parte clauzele
SPRE_N°Î SUCCESE lN ÎNTRECEREA jOCIALISTĂ Turcia, că ruperea legăturilor noastre tratatului încheiat la San Ştefano şi
cu Poarta şi independenţa absolută a introduce clauze noi
CHEMAREA SIDERURGIŞT1LOR Romîniei, au primit confirmarea ofi­
cială". Romîniei i se recunoaşte indepen­
către toate întreprinderile din regiunea Hunedoara denţa şi primeşte Dobrogea, obţinute
Puterile europene şl-au manifestat la San Ştefano şi susţinute şi la Ber­
Noi, colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi şi în luna mal, cantităţi însemnate de metal peste plan. însă ostilitatea faţă de năzuinţele sa­ lin de către delegaţia rusă. Anglia îşi
funcţionari de la Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu- Secţia I-a Furnale cu 1% mai multă fontă, secţia U-a cre ale poporului romîn, împilat de însuşeşte Ciprul pentru „serviciile“ a-
Dej“ din Hunedoara, conduşi şi îndrumaţi îndeaproape de Furnale cu 0,5%, secţia O.S.M. cu 1% mai mult oţel, veacuri sub jugul turcesc. duse Turciei, iar Austro-Ungariel i se
organizaţiile de partid, am obţinut în cinstea zilei de secţia Laminoare cu 4,2% mai multe laminate peste plan, atribuie spre „administrare“ Bosnia şi
1 Mal realizări frumoase cu care ne mîndrim. la aglomerator cu 1,5% mai mult aglomerat şi cu 1% Singură Rusia a avut încă de la în­ Herţegovina. Congresul de la Berlin,
mai mult cocs. ceput o atitudine loială faţă de po­ rezultat al intereselor înguste ale di­
întrecerea socialistă, s-a defăşurat la un nivel mai poarele asuprite de pe cuprinsul pu­ plomaţiei ţărilor apusene, va monta
înalt, am putut raporta partidului că am realizat la sec­ De asemenea ne angajăm să ridicăm productivitatea tredului imperiu turcesc. Ea susţine — în cele două provincii turceşti, Bos­
ţia I-a furnale 7.015 t. fontă peste plan, oţelarii au dat muncii cu 5% pe combinat şi să reducem preţul de cost cauza Serbiei şi Muntenegrului în lupta nia şi Herţegovina, locuite de Sîrbl,
peste plan 3.161 t. de oţel, iar laminatorii au dat . peste cu 0,37% faţă de sarcinile planificate, luptînd să le men­ începută de acestea în vara anului — fitilul care va aprinde butoiul cu
plan 3.630 tone de diferite laminate. ţinem şi pe viitor. 1875 împotriva Turcilor. Rusia la 12 pulbere al primului război mondial.
iunie 1876 mobilizează, iar în octom­
Toate aceste rezultate îmbucurătoare, ne-au întărit şi Pentru îndeplinirea acestor angajamente, noi vom brie 1876 începe tratativele cu Ro- Poporul romîn nu a putut însă să
mai mult încrederea în forţele noastre. Studiind realizările intensifica întrecerea socialistă, vom folosi mai mult po­ mînla în vederea unei colaborări şi se folosească de roadele victoriei cîş-
obţinute în cinstea zilei de 1 Mai, precum şi posibilităţile sibilităţile de îmbunătăţire a tuturor indicilor, vom utiliza pentru asigurarea trecerii trupelor pe tlgate cu atîtea sacrificii, fiindcă mon­
pe care le avem de a menţine şi chiar de a mări succe­ mai mult resursele interne în sporirea producţiei de metal, teritoriul ţării noastre. In acest sens struoasa coaliţie burghezo-moşiereas-
sele de pînă acum, noi am hotărît să intensificăm între­ vom depune eforturi susţinute pentru continua îmbunătăţire Rusia tratează cu noi pe picior de că, în frunte cu monarhia de Ho-
egalitate, deşi Romînia nu era o ţară henzollern-Singmaringen, batjocorind
cerea socialistă antrenînd în această muncă entuziastă a calităţii fontei, oţelului, laminatelor, cocsului şi aglo­ independentă şl la 4 aprilie 1877 se jertfa şi sîngele soldatului romîn, au
închee Ia Livadia convenţia romîno- vîndut capitaliştilor din apus inde­
pe toţi muncitorii din combinatul nostru. meratului, vom lupta continuu pentru sporirea productivi­ rusâ în vederea războiului împotriva pendenţa ţării şi truda poporului mun­
Turciei. Camera acceptă convenţia Ia citor. Rezultatul acestor tranzacţii o-
De asemenea, pentru ca întrecerea să se desfăşoare tăţii muncii şî reducerea preţului de cost. 16 aprilie 1877 cu 79 voturi pentru şi dioase a fost că poporul romîn a fost
Sîntem convinşi că această chemare a noastră va 22 contra. osîndit să îndure încă aproape 7 de­
cît mai larg şî să antreneze în jurul ei din ce în ce mai cenii dublul jug al capitalismului stră­
găsi ecou în mijlocul tuturor colectivelor întreprinderilor Cele 22 voturi contra exprimau ura in şl al asupritorilor din interior.
mulţi oameni al muncii, chemăm la întrecere toate colec­ înveterată a monstruoase! coaliţii bur-
din regiunea Hunedoara şi că răspunzînd acestei chemări, ghezo-moşiereşti care a -,::s mal pre­ După cîştlgarea independenţei Ro­
tivele de muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari din sus de interesele ţării, interesele lor mîniei clasele exploatatoare au făcut
vom contribui cu toţii şi în măsură tot mai mare, la ri­ meschine de clasă. tot ce le-a stat în putinţă să şteargă
regiunea Hunedoara, pentru a da patriei tot mai mult din amintirea poporului trecutul glo­
dicarea nivelului material şi cultural al oamenilor mun­ Fără jertfa ostaşilor ruşi, Romînia rios de luptă al frăţiei romîno-ruse şi
metal, cărbune, minereu, noi construcţii şi cît mai multe nu ar fi fost în stare să înfrunte pu­ să falsifice istoria. Dar poporul nu
cii, Ia înflorirea patriei noastre dragi, în care se constru­ terea otomană şi sprijinitorii ei Anglia, uită. El n-a uitat glorioasele tradiţii
bunuri de larg consum. v Franţa, etc. Ea n-ar fi putut să-şi de luptă de care erau legate toate nă­
ieşte cu entuziasm socialismul. dobîndească independenţa în 1877— zuinţele sale în decursul veacurilor şi
întregul colectiv al Combinatului siderurgic, cu oca­ „Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn conducătorul 1878. mina de frate pe care i-a întins-o po­
porul rus în momentele cruciale ale e-
zia acestei chemări ne luăm angajamentul să ne menţi­ şi organizatorul tuturor victoriilor noastre! Alături de armata eliberatoare rusă xistenţei sale, tradiţii ce se afirmă din
s-a angajat în luptă şl tînăra armată nou la 23 August 1944, cînd Armata
nem realizările obţinute în cinstea zilei de 1 Mai, dînd romînă participînd cu 4 divizii — Sovietică, eliberează ţara noastră de
60.000 oameni. Majoritatea zdrobitoa­ sub jugul fascist şi al capitalului
Director general, Secretarul comitetului de partid re o formau ţăranii săraci şi fără' pă- străin, aducînd Romîniei adevărata
CĂTANĂ NICOLAE BOGDAN PETRU mînt, apoi muncitor! şl membri ai cer­ independenţă naţională.
curilor socialiste.
Preşedintele comitetului de întreprindere Secretarul comitetului U.T.M. Astăzi, oamenii munci) din Repu­
BALAN VICHENTE Ing. E. RUSAN Toţi speră că odată cu independenţa blica Populară Romînă, stăpîni pe des­
naţională vor dobîndi şi dreptatea so­ tinele patriei lor, în strînsă colabo­
Ştiri din siderurgie Brigadier fruntaş cială. Că această speranţă nu s-a îm­ rare cu popoarele socialiste frăţeşti şî
plinit, istoria a dovedit-o cu prisosinţă. cu sprijinul desinteresat al Uniunii So­
SCHIMBUL FRUNTAŞ face auzit cu regularitate şi de ?m m vietice înscriu noi şi noi victorii, înăl-
cîte ori e rostit, otelul începe Cot la cot ostaşii ruşi şi romîni ţînd într-un ritm impetuos, sub condu-*
Au trecut 5 zile de la data să curgă pe rină. De la fiecare ¦,<? :¦ înfrîng Turcia, care nemaiavînd în­ cerea înţeleaptă a P.M.R., măreţele
de 1 Mai. Munca însă, continuă cuptor, în fiece zi, curge de cî- cotro, acceptă tratatul de la San Şte- construcţii ale industrializării socia­
cu aceeaşi însufleţire în secţia teva ori otel. POENARU IOAN fano, prin care ţara noastră dobîndeşte liste, a transformării socialiste a agri­
laminoare din Combinatul side­ brigadier fruntaş pe şantierul Dobrogea şi i se recunoaşte inde­ culturii şi a revoluţiei culturale din
Avram Oprişa a dat cu 107 pendenţa de stat. ţara noastră.
lingou se plimbă pe role şi de tone de otel peste plan în 6 zile, tineretului din Uricani
fiecare dată cînd trec prin Paul Orelt cu 47, Dumitru Şer- Prevederile acestui tratat nu erau GHIŞOIU EUGEN
bloc-valturîle laminorului, ies ban cu 88, Ioan Miculic cu 50, P re g ă tiri însă deloc pe placul statelor occiden­ Directorul şcolii medii mixte Nr. 2
mai subţiri. Foarfecă taie otelul Ghcorghe Andrei' ca 35... tale şi din centrul Europei. Anglia,
cu un zgomot sec şi stiva de urmărea menţinerea poziţiilor ei eco­ Deva
bare creşte văzînd cu ochii. S-A DEFALCAT FONDUL nomice şi politice în Turcia şi folo­
sirea acesteia drept instrument de ma­
In 5 zile doar, laminatorii ÎNTREPRINDERII PE 1957 nevră pentru rezolvarea intereselor en­
hunedoreni au laminat cu ,425 gleze în Orientul Apropiat. Austria nu­
tone de otel mai mult decît pre­ In consfătuirea de producţie trea intenţii expansioniste în Balcani şi
vedea planul acelor zile. Din pe Combinatul siderurgic Hu­
acestea, 254 tone revin schim­ nedoara care a avut loc în Tinerii din ioate satele şi comune­
bului condus de maistrul Ioan după amiaza zilei de 7 mai, s-a
Trifu, fapt ce-i conferă pînă în dat citire defalcării fondului în­
prezent, titlul de schimb fruntaş treprinderii pe anul curent.
pe secţie.
Din întreaga sumă, printre
OŢEL PESTE PLAN altele, e prevăzut a se aloca
500.000 lei pentru premierea
La otelăria Siemens Martin, muncitorilor, tehnicienilor, ingi­
forfota e cea obişnuită. Un du- nerilor şi funcţionarilor, 70.000
te-vino continuu al macaralelor lei pentru îmbunătăţirea mesei
pod şi de şarjare, acelaşi joc al la cantine, 500.000 lei pentru
flăcărilor în cuptoare, aceleaşi construirea de locuinţe muncito­
strigăte. Guvîntul „şarjare“ se
reşti, 200.000 lei pentru organi­
zarea diferitelor festivităţi, etc.
Pentru aceasta ei se întâlnesc ciî
a rtis tic e ... le raionului Hunedoara, se pregă­ alte echipe pentru a-şi verifica
tesc intens pentru a întimpina !es­
Duminică, 12 mai, va începe tivalul regional şi mondial al ti­ forţele. ••’*!! '•
în raionul Hunedoara, faza pe neretului. Echipele artistice şi spor­
Insămînţăriie de primăvară comune a concursului de selec­ tive jac ultimele pregătiri, in vede-, Astfel, echipele de fotbal şî
sînt pe terminate ţionare în vederea festivalului. rea desfăşurării fazei pe comune. In oină din comuna Strei-Sîngeor-'-
Tinerii din cele mai îndepărtate producţie se înscriu noi succese. giu s-au întâlnit ou echipele din
In primăvara acestui an orga­ sută şi raionul Orâştie cu 98,50 sate de munte oa Poeniţa Vom ii, comuna Băcîa. Echipa de fotbal
nele de partid şi de stat din re­ la sută. Rămas. în urmă este ra­ Lelese, Topliţa s-au pregătit
giunea noastră au desfăşurat o ionul Ilia unde s-a însămînţat pentru aceasta. La faza pe co­ din Rapolt s-ia întâlnit cu cea din
muncă rodnică în rîndut ţărani­ numai 88,53 la sută din supra­ mune vor participa 7 coruri, 5
lor muncitori pentru executarea faţa planificată. brigăzi artistice, 14 echipe de Uroi, -ii;- j
la timp şi în bune condiţiuni a dansuri şi altele, la care cola­
însăminţârilor de primăvară. Ca Intrucît timpul este destul de borează peste 400 de tineri. Un s-au prezentat în faţa minerilor La concursurile, sportive ce se
ca urmare a acestui fapt, cu tot tim înaintat şi continuă să se men­ număr de 22 cămine culturale
pul nefavorabil din ultimele săp- ţină ploios, colectiviştii, întovă- din raionul Hunedoara participă din localitate, cu piesa „Se îm­ vor desfăşura în cinstea festH
tămîni, pînă Ia data de 7 mai răşiţii şi ţăranii muncitori cu şi ele la aceste pregătiri.
a. c., planul însămînţărilor de gospodării individuale, vor tre­ prăştie norii“. , valului tineretului, s-au însorii
primăvară s-a realizat în pro­ La Călan, tinerii membrii ai
porţie de 97,58 la sută. Printre bui să folosească chiar şi aceste corului fac ultimele repetiţii. Zi­ ...Şî s p o r tiv e pînă acum peste 6.700 tineri,
raioanele fruntaşe Ia însămînţâri lele trecute tinerii din Teliuc
se numără raionul Haţeg unde zile ploioase pentru plantarea Diferitele discipline sportive fete şi băieţi, ¦
a atras în această perioadă un
s-a realizat planul de însămîn- răsadurilor de legume şi tutun, mare număr de tineri din raio­ R e a liz ă r ile în
p ro d u c ţie c re s c
ţări în proporţie de 100 la sută, cunoscînd că cele mai mari su­ nul Hunedoara. Fiecare doreşte
ca echipa în oare activează, să Graficele de producţie, oare
raionul Hunedoara cu 99,01 la prafeţe rămase neînsămînţate obţină cele mai bune rezultate. oglindesc munca tineretului, ur­
că tot mai sus. Angajamentele
pînă la această dată urmează a V E ŞT I DIN O R A Ş U L D EVA luate în cinstea festivalului,
prind zilnic viaţă. Astfel, tine­
se cultiva cu aceste plante. _ rii de la furnalul tineretului din
Călan, au dat pînă acum, 2.057
Conductori auto sutamiisti rii muncii s-au şl obţinut suc­ tone fontă peste plan. La secţia
cese frumoase în îndeplinirea turnătorie a acestei uzine, brigă­
m ai La I.R.T.A. Deva, colectivul planului. De pildă, la cioplirea zile de tineret au obţinut o de­
de muncitori fiind îndrumat de marmorei şi placaje şlefuite, păşire medie de 40,8 la sută, a
,$’>i- organizaţia de bază P.M.R. s-a lucrătorii Ion Cibian. Ion Col- sarcinilor planului de producţie.
antrenat în mişcarea sutamiistă. cer, Emanoil Savu şi alţii, au Brigăzile tinerilor Constantin
In clişeu: Membrii gospo dariei agricole colective „Stea­ Pînă în prezent şoferii Iosif depăşit planul cu 25—50,35 la Băduică, Ion B!harţi şi altele, au
gul roşu" din comuna Miercurea, raionul Sebeş, insămînţează Cibian şi Ioan Fareaş, au par­ sută. înscris cele mai mari depăşiri de
curs cu maşinile lor peşte plan.
106.000 km. fără reparaţii. Ei Aplică peste 60 de metode
' ' ' '' 'V . au obţinut titlul de conducători Brigăzile de tineret de la mina
/ V s/ ? y ?V’ auto sutamiisti. sovietice Teliuc şi Ghelar au dat pînă la
1 Mai în plus peste prevederile
Rezultatele mecanizării La Spitalul unificat din Deva, planului 1.967 tone minereu de
muncii personalul sanitar se strădu­ fier. La Atelierele C.F.R. Sime-
ieşte să asigure bolnavilor o ria, tinerii au realizat economii
Conducerea întreprinderii cît mai bună îngrijire sanitară. la materii prime şi materiale, în
„Bampotoc“ din Deva se stră­ S-au obfinut succese frumoase valoare de 40.000 lei, iar la De­
duieşte să execute lucrări mai în urma aplicării celor peste 60 poul de locomotive s-au econo­
multe şi de calitate superioară. de metode avansate sovietice, misit 107 tone combustibil con­
printre care a profesorului Ni- venţional. Brigăzile de locomo­
In acest scop s-au montat şi eolaev la intervenţiile pe tiroi­ tivă, conduse de tinerii Ion Boţa,
dat în producţie maşinile Sto- dă, Leporschi la secţia medica­ Gheorghe Istrate şi Ştefan lobă-'
learov, pentru tăiat piatră. Pro­ lă, în dinamica secretorie a sto­ gel, au realizat cele mai mari
ducţia lunară a acestor maşini macului, Measnicov în inhibiţia economii.
se urcă la 100 m.c. şi sînt de­ de protecţie şi altele.
servite de un singur schimb de
8 oameni, înlocuind munca a La obţinerea acestor frumoa­
35—40 de pietrari. se rezultate au contribuit tov.
dr. Ion Moza, Victor Popovici,
Ca un rezultat al mecaniză­ Romulus Rusu, Emil Caba,
Henric Griinfeld şi alţii.
P. JURCONI corespondent