Page 23 - 1957-05
P. 23
Nr. 747 DRUMUL SOCIALISMULUI Pae 3.
«=====
VBF5YF5 D E P H R 1 IE & încă un bloc penfru i i n e r i i m in e ri M O U T Â I S TEH Mi CE
COMITETUL ORĂŞENESC DE PARTID SEBEŞ, Elaborarea oţelului în cuptoarele electrice
să apte mai mult organizaţiile de bază Spre deosebire de cuptoarele sius şi îşi găsesc utilizarea în
Siemens Martin, elaborarea o- fabricarea pieselor necesare ve-
încadrate în munca ?«^con proape complect neglijate de fost bine. Rău e însă că din De curînd .constructorii din Petro şani, au terminat noul bloc pentru ti ţelului în cuptoarele electrice se trelor cuptoarelor precum şi pen
struire a socialismului,^ între către Comitetul orăşenesc de cele 6 şedinţe de birou prevă nerii mineri din Lonea. Căminul tineretului, cum i se spune noului bloc, face cu ajutorul curentului elec tru oalele de recea care.
prinderile oraşului Sebeş îşi dau partid, care, deşi a cunoscut zute nu s-a tinut nici una, iar care a şi fost dat în folosinţă, are 2 etaje cuprinzînd 42 de dormitoare, tric. Există multe sisteme şi ti
în multe domenii de activitate slăbiciunile ce există în munca din cele 3 adunări generale a frumos mobilate, confortabile şi 2 c!u buri, în care tinerii mineri îşi petrec puri de cuptoare electrice, însă Oţelul rapid cu 18 la sută
preţioasa lor contribuţie. De aci organizaţiilor de bază din a- fost organizată doar una sin timpul liber. cel mai răspîndit este cuptorul wolfram, 4 la sută crom şi 1
pleacă zilnic în toate colturile ceste unităti, nu le-a îndrumat gură, însă şi aceasta cu aproa electric cu arc voltaic. Acest la sută vanadiu, în comparaţie
tării tot mai multe produse. O îndeajuns şi riu a tras la răs pe 3 săptămîni întîrziere. In clişeu: Aspect din sala clubu lui căminului. cuptor se numeşte cu arc, deoa cu oţelul carbon de scule, per
parte din locuitorii oraşului ca pundere birourile acestor orga rece între capetele electrozilor mite mărirea vitezei de aşchiere
re se ocupă cu agricultura şi-au nizaţii de bază, pentru pasivi Una din lipsurile încă mari RĂSPUNDEM CITITORILOR de cărbune sau grafit şi încăr ia metalelor de 7 ori şi sporirea
unit pămînturile formînd gos tatea de care dau dovadă. ale Comitetului este şi aceea că cătură. se formează un arc elec de 50-60 ori a cantităţii de aş
podăria colectivă „Drumul lui instructorii si chiar membrii co Ce rămîne în proprietatea personală tric. Temperatura arcului elec chii tăiate.
Lenin“, gospodărie care pe zi Să nu fie neglijat mitetului nu sînt analizaţi cum a cooperatorului? tric atinge 1.000—3.500°C.
ce trece se dezvoltă tot mai se achită de sarcinile ce le-au In cuptorul electric se elabo
mult. Aceste realizări sînt strîns învăţămîntul politic fost încredinţate. încă nici unul In articolul „Cum se face e- Statutul arată că cooperatorul Acest lucru permite încălzirea rează oţeluri pentru rulmenţi, o-
legate de activitatea partidului metalului pînă la o temperatură ţoluri înalt aliate de construcţie,
nostru. Strîns legată de succesele oa dintre tovarăşi, de la alegerea valuarea bunurilor aduse în coo îşi poate opri pe lîngă casă o mai înaltă decît cea obţinută în oţelurile de scule şi alte oţe
menilor muncii din toate do comitetului şi pînă în prezent, cuptoarele Martin, şi formarea luri cu prescripţii speciale. Se
O îndrumare mai concretă meniile de activitate este stu nu au fost puşi să informeze pe perativa agricolă de producţie“, vacă sau o bivoliţă, două capete unei zguri cu o cantitate mai mai elaborează de asemenea,
dierea învăţăturii marxist-leni- bază de referat, cum au mun s-a arătat că la intrarea în coo tineret bovin pînă la 2 ani, o mare de var, aceasta pentru în diferite aliaje care posedă pro
ar aduce rezultate niste, munca de ridicare a ni cit, cum au ajutat practic orga lăturarea fosforului şi pentru re prietăţi fizice speciale.
velului ideologic, buna organi nizaţiile de bază şi care sînt re perativa agricolă de producţie, scroafă cu purcei, trei porci, zece ducerea''La maximum a conţinu
şi mai bune zare şi desfăşurare a învăţă- zultatele muncii lor. In acest fel ţăranii muncitori aduc pentru fo oi şi capre împreună, 20 de stupi, tului de sulf. De aceea, în cup N. AVRAMESCU
mîntului de partid. membrii comitetului sînt rupţi losinţă în comun întreaga supra toarele electrice bazice, se ob controlor lehnic la oţelăria
îndrumate de Comitetul oră de activitatea organului şi nu faţă de teren pe care o posedă ei un număr nelimitat de păsări şi ţine un oţel cu un conţinut re electrică din C.S. Hunedoara
şenesc de partid, organizaţiile Este cunoscut faptul că, fată simt îndeaproape răspunderea şi membrii familiilor lor, precum iepuri de casă. Statutul prevede dus de sulf şi fosfor.
de bază din întreprinderi au dat de anul 1955—1956, în acest an ce o au. şi tot pămîntul pe care aceştia că membrilor cooperatori care se Un club, o bibliotecă
o atenţie deosebită îndeplinirii a crescut numărul celor înca îl vor obţine după intrarea lor în căsătoresc şi cooperatorilor care Pentru scurgerea oţelului şi şi o asociaţie
planului de producţie, creşterii draţi în învătămîntul de partid, * la intrarea în cooperativă n-au zgurii, cuptorul electric se în polisportivă
productivităţii muncii si redu a aresout de asemenea numărul cooperativă prin moştenire, do avut pămînt, li se acordă drept clină în partea jgheabului, iar
cerii preţului de cost al produ cercurilor şi cursurilor. Cu toa Pentru înlăturarea neajunsu naţie sau pe altă cale, rămînîn- pentru îndepărtarea zgurii în In blocul alimenlar din Haţeg s-a
selor. In centrul muncii multor te acestea învătămîntul de par rilor care persistă în munca du-!e ca Iot personal 20—30 de folosinţă terenul necesar pentru timpul elaborării oţelului, spre deschis un club. In acesl club funcllo-
organizaţii de bază a stat răs- tid nu se desfăşoară la nivelul Comitetului orăşenesc de partid, partea uşii de încărcare. nează o bibliotecă bine dotată cu cărţi
pîndirea largă a metodelor^ so cerinţelor. Multe organizaţii de vor trebui luate urgente mă ari de teren pentru grădină sau casă de locuit şi construcţii gos
vietice şi a fruntaşilor în între bază nu se ocupă de conduce suri. E necesar ca tovarăşii din Din oauza costului energiei şl reviste economice, politice, ştiin
cerea socialistă, lupta pentru rea învătămîntului de partid, Comitetul orăşenesc de partid livadă, în afara terenului ocupat podăreşti, precum şi teren pen electrice, oţelul elaborat în cup
calitatea înaltă a produselor şi lăsînd totul pe seama propa să-şi îmbunătăţească metodele ţifice şi literare.
pentru un sortiment bogat. gandiştilor. Aşa de exemplu, la de muncă, să stea mai mult în de casă, construcţii gospodăreşti tru grădină sau livadă. torul electric este rruai scump de Din iniţiativa tovarăşilor Tudor A-
cercurile şi cursurile ce funcţio organizaţiile de bază si să le şi curte. Astfel, cooperativa agricolă de
In cîteva rînduri Biroul comi nează pe lîngă organizaţiile de ajute practic în rezolvarea pro cît oţelul Martin. De aceea, în vram, Ladistau Strauss, Victor Alicu
tetului orăşenesc de partid a a- bază de la fabrica „Simion Băr- blemelor. In acelaşi timp vor Cu această ocazie arătăm că producţie dă posibilitate membri şi alţii, In cadrul acestui club se pun
nalizat felul cum au muncit u- nutiu“, cooperativa meşteşugă trebui luate măsuri împotriva tot în proprietatea personală rnai lor săi nu numai să muncească cuptoarele electrice se elabo bazele unei asociaţii polisportive, cit
nele organizaţii de bază cum rească „Unirea“ şi „Muncito acelor birouri ale organizaţiilor rămîne casa în care locuieşte îm secţii de teatru şi cîniece, turism, le
sînt cele de la U.I.L.. fabrica rul”, datorită delăsării de care de bază care manifestă lipsă de rează numai oţelul care în ce nts, gimnastică, ping-tnng şi attelé.
„Sebeşul“, coop. meşteşugă dau dovadă birourile organiza răspundere fată de sarcinile ce\ preună cu familia, construcţiile în condiţii avantajoase în coope Pînă în prezent şi-au prezentat ade
rească „Unirea“ si altele,_ pen ţiilor de bază există o serioa le stau în fată. priveşte analiza chimică nu poa ziunea de membri ai asociaţiei 150
tru îndeplinirea planului de să rămînere în urmă. Frecventa de persoane.
producţie la toti indicii. In ur la aceste cercuri si cursuri este Intrucît o parte din lipsuri te fi elaborat în cuptoarele Mar
ma acestor analize, organiza cît se poate de slabă. Adeseori se poate atribui, fără rezervă, Scopul principal al acestei asocia
ţiile de bază de la fabrica „Se propagandiştii sînt nepregătiţi, şi Comitetului raional de par tin. Din aceste oţeluri fac parte ţii este de a propaga cultura şt spor
beşul“ şi U.I.L., de pildă, au li lucru ce face ca lecţiile şi se- tid, este necesar ca la rîndul tul în mase.
chidat cu formalismul în între minariile să devină neintere său, acesta, să ajute mai mult oţelurile cu un conţinut ridicat
cerea socialistă, şi au^ obţinut sante. şi să tragă la răspundere Comi I. MANIŢIU
succese însemnate în îndeplini tetul orăşenesc fată de activi de elemente de aliere, oare îi corespondent
rea angajamentelor luate. Drept Mai muîfă exigenţă tatea ce-o desfăşoară.
urmare planul de producţie al dau proprietăţi speciale deose PR03LEMA Nr. 8*01
acestor întreprinderi a fost de şi simţ de răspundere V. PIŢAN bite.
păşit între 4—9 la sută, pio- V. RUDENKO
ductivitatea muncii a crescut cu Comitetul orăşenesc de partid gospodăreşti necesare adăpostirii rativă şi să obţină venituri mari, Asemenea oţeluri sînt oţelu Din camplonaiul U.R.S.S. pe echipe,
peste 5 la sută, iar preţul de munceşte încă nesatisfăcător şi
cost al produselor a scăzut ou în direcţia întăririi vieţii inter animalelor şi a produselor şi dar să aibă şi o gospodărie per rile care rezistă la temperaturi 1956
mai mult de 1,2 la sută. ne de partid. Sînt încă organi
zaţii de bază care neglijează în inventarul agricol mărunt de sonală cu ajutorul căreia să-şi înalte şi oare au în compoziţia
Totuşi, fată de numărul şi mod nepermis tinerea adunări
însemnătatea întreprinderilor lor generale sau de birou, ceea care are nevoie ca să-şi lucreze complecteze veniturile obţinute lor pînă la 24—26 la sută crom
care îşi desfăşoară activitatea ce duce la neglijarea a însăşi
pe teritoriul oraşului Sebeş, pricipalelor probleme ale pro grădina sau livada de pe lingă după munca depusă în coopera şi 18—21 la sută nichel. Aceste
conducerea economiei de către ducţiei. Comuniştilor nu li se casă.
Comitetul orăşenesc de partid trasează sarcini concrete, sau in tivă. oţeluri îşi păstrează proprietă
se face încă la un nivel neco dacă totuşi aceasta se face, nu
respunzător. Comitetul orăşe se controlează îndeplinirea lor. ţile meiaiiice iniţiale chiar şi la
nesc de partid n-a tras la ras-
pundere, aşa cum ar fi trebuit, Iată un exemplu din care re temperaturi de 1.100 gnade Cel-
birourile organizaţiilor de paza iese limpede cum se munceşte
şi pe conducătorii întreprinde pe această linie. La I.A.R.T. Editura de stat pentru literatu
rilor, în legătură cu felul cum Sebeş, organizaţia de bază a ră politică
este îndeplinit planul de produc avut întocmit pentru trimestrul
ţie Unităti cum sînt de pilda, I al anului 1957, un plan de ION BANU: Introducere în PAI R A IU L 45îî
„Horia“ (întreprinderea econo muncă foarte concret. In plan
mică de industrie locala), au fost cuprinse cele mai impor istoria filozofiei.
.Muncitorul“ (cooperativă meş tante probleme ale întreprinde
teşugărească), G.A.C. „Drumul rii, iar sarcinile au fost just re Lucrarea prezintă filozofia ca
lui Lenin“ şi altele, au fost a- partizate membrilor organiza
ţiei de bază. Pînă aci totul a una din formele conştiinţei O nouă producţie a studioului Astfel de spioni au fost para ţional. Dar cea mai convingă
Pregătiri pentru „Mosfilm“ rulează pe ecranul şutaţi şi în pătratul 45, în zona toare dovadă a eroismului şi a
vacanţa de vară sociale, arată condiţiile sociaî- cinematografului „Filimon Sîr- pădurilor care se întind pe sute vigilentei sale o face cu prilejul
Elevii şcolii de 7 ani din Roşia de bu“ din Deva începînd cu ziua de kilometri. urmăririi diversionisţilor din
participa un număr de 30 de excursio politice care o determină şi in străinătate, parasuiaţi în cu
Secaş, raionul Sebeş, îşi vor petre de' 7 mai a. c. E vorba de fil Aici, ziua şi noaptea, patru prinsul graniţelor Uniunii So
nişti. fluenţa pe care ea o exercită a- mul „Pătratul 45“. lează deasupra taigăi avioârie vietice.
ce vacanţa de vară în condiţiunl mai speciale de unde observatori a-
Pentru programul taberei de curte supra dezvoltării sociale. Duşmanii Uniunii Sovietice tenţi caută să descopere un e- Irina Aleeva, colaborînd cu
plăcute ca pînă acum. S-a hotărît, încearcă în fel şi chip să tul ventual incendiu. Munca pom securitatea, ajută la prinderea
se pregătesc frumoase şezători literare, Autorul explică şi caracteri bure viaţa fericită a oamenilor pierilor silvici e din cele mai unui spion, iar Valentin Vol
de pildă, să se procure materiale spor săi. Ei desfăşoară o perfidă şi utilă şi ei dovedesc adesea că ghin, după o serie de peripeţii
jocuri pionereşti şi sportive. zează diferitele concepţii şi criminală acţiune diversionistă, sînt capabili de adevărate acte
tive pentru tabăra de curte, să se or servindu-se de lepădături vena de eroism : cazul tînărului Va dramatice, izbuteşte să prindă
IULIAN IONAŞ sisteme filozofice cu ajutorul le, gata să le facă jocul. lentin Volghin în jurul căruia alt diversionist care încercase
ganizeze o excursie pe traseul Sebeş- filmul în subiect îşi centrează a fugi în pădure.
corespondent legilor istoriei filozofiei însăşi. Filmul de faţă, scoţînd în e- acţiunea. La început, la primul
Sibiu-Călimăneşti-Blaj, la care vor videnţă munca modeştilor, dar său zbor într-o regiune incen „Pătratul 45“ scoate în evi
Istoria filozofiei este privită în acelaşi timp bravilor pom diată, el are emoţii, întîrzie să denţă patriotismul fierbinte, vi
pieri silvici, redă o asemenea sară şi se pomeneşte în plin fo gilenţa şi eroismul omului so
ca un proces complex de per tentativă a elementelor reacţio car. Faptul îl mîhneşte. I se vietic în luptă cu duşmanii di
nare de peste frontieră de a pare că e considerat laş chiar versionisţi şi constituie un spec
fecţionare a reprezentărilor oa manevra împotriva celei dintîi tacol pe cît de emoţionant, pe
patrii socialiste din lume — de către instructoarea Irina A- atît de instructiv.
menilor despre natură şi socie tentativă lamentabil eşuată:
oamenii sovietici luptă cu e- leeva care îl simpatizează. Şi Filmul, plin de momente dra
tate, ca creştere şi dezvoltare a matice, se adresează tineretului,
roism împotriva celor care le atunci el realizează un salt plin de sigur, dar şi oamenilor ma
materialismului şi dialecticii încalcă graniţele, împotriva ce de riscuri care demonstrează
turi, pentru că el este pe cît de
de-a lungul veacurilor. încer lor care vin acolo cu gînduri curajul său au adevărat excep-
duşmănoase. interesant, pe atît de instructiv.
carea de periodizare a istoriei marcasm *
filozofiei are la bază principii e1 gh
le şi legile tratate în capitolele
anterioare. Mai în 3 mutări
Lucrarea se adresează cerce (alb: Rh2, Da8, Nb3, Nb6, Cf7, Ppab,
d6. N egru: Rd7, Nf6, Ce7, Pf5).
tătorilor în istoria filozofiei,
O PARTIDA DIN TURNEUL
cercetătorilor din domeniul ma INTERNAŢIONAL DE LA PLOEŞTl
terialismului dialectic şi istoric După cum s a anunţat în presă, tur
neul internaţional de şah de la Plo-
şi unor mase mai largi de inte
lectuali.
276 pag. 5,50 lei
eşti s-a terminat cu o frumoasă vic
torie a jucătorilor romîni care au o-
Sprijin concret băncilor — cooperative Popovici, Vasile Muntean şi măsură cooperativele, pentru a muncitori, fără nici o gospodă cupat primele trei locuri (1. I. Băla
Siminic Florea din comuna Lă se dezvolta. Tov. Ion Lascu, rie, dueîndu-i în eroare asupra nei cu 10’/2 puncte, 11. D. Drimer rtl
pentru a se dezvolta pugiu, să restituie împrumutul, vicepreşedintele Sfatului popu 10, III—-IV. Ciocîltea şi Krogius
nefolosindu-1 în scopul solicitat, lar regional şi tov. Ştefan Iri- foloaselor ce le pot obţine din (U.R.S.S.), 9 puncte, lată o interesantă
a găsit de cuviinţă să nu-şi a mie, preşedintele Uniunii regio partea acesteia. partidă jucată în acest concurs.
chite ratele din împrumut la nale a cooperativelor de con
prin creşterea simţitoare a nu Ia băncile-cooperative, aceste scadenţă, împiedicînd astfel ca sum, membrii ai consiliului, Consiliul regional provizoriu INDIANA VECHE LA ALB
mărului de membrii, încasarea organizaţii tinere nu sînt spri s-au mulţumit să dea numai cî
A trecut mai mult de un an ia timp a părţilor sociale sub jinite în suficientă măsură de şi alţi membrii să poată benefi teva circulari unităţilor în sub al cooperativelor de credit şi e- A lb: Negru :
de cînd au apărut şi în regiu scrise şi a ratelor din împru către sfaturile populare, coope cia la timp de împrumuturile so ordine, fără a urmări aplicarea conomii, ca organ de îndru V. CIOCÎLTEA d. drim er
nea noastră primele bănci-coo muturi, a atragerii depunerilor raţia de consum, ,Banca Agri licitate. Situaţia nu este mai lor, iar organele Băncii Agrico
perative, organizaţii proprii ale spre fructificare şi a acordării colă, corpul didactic şi organi bună nici la banca-cooperativă le care au obligaţia să contro mare, control şi coordonare al l.e4 c5 2.Cf3 e8 3.d3 (Deobicei se
ţărănimii muncitoare, sprijinite juste a împrumuturilor. Astfel zaţiile de masă. Datorită acestui din Simeria, înfiinţată în aprilie leze justa folosire a împrumutu băncilor-cooperative din regiu joacă aci 3.d4, dar albul evită căile
de stat, menite să contribuie la de exemple avem la băncile-coo- fapt o parte însemnată din 1956 cu 235 membrii, unde du rilor acordate membrilor din nea noastră, face apel la toate obişnuite) 3...d5 4.Cbd2 Cc6 5.g3 Cf6
sporirea produselor agricole în penative din Miercurea, Teiuş şi membrii înscrişi n-au putut be pă 1 an de funcţionare, numă fondurile statului, au făcut prea organele de partid şi de stat 6.Ng2 Ne7 7 .0 -0 0 - 0 8.Tel Dc7 9.c3
sectorul individual, la satisfa Peşteana, unde după 7—9 luni neficia de împrumuturi, ceea ce rul membrilor a crescut cu nu puţin. Unele sfaturi populare şi să-şi intensifice munca în vede b6 lO.Cfl d:e4 ll.d:e4 Td8 12.Da4
cerea nevoilor gospodăreşti, la de funcţionare, numărul mem a influenţat negativ asupra a- mai 67. Tov. Aurel Maris, mem secţiile financiare raionale, care rea consolidării băncilor-coope Nb7 13. e5 Cd7 14.NI4 CÎ8 15.h4! Ca5
brilor a crescut de la 219 la tragerii de noi membrii şi înca bru al consiliului de conducere, au sarcina să înzestreze bănci rative înfiinţate şi a înfiinţării (Trebuia împiedicată înaintarea pio
dezvoltarea spiritului de întra 791 în Miercurea, de la 204 la sarea la timp a părţilor sociale a făcut adeseori promisiuni că le-cooperative cu mobilierul ne de noi bănci-cooperative. In a- nului „h" prin h7—h5) 16.h5 Dd7
jutorare şi economie a membri 519 în Teiuş şi de la 235 la subscrise. se va îngriji de înzestrarea coo cesar, privesc cu pasivitate a- 17.D:d7 Td7 18.Tadl Tad8 19.T:d7
lor şi prin acestea la ridicarea 434 în Peşteana. Aceste rezul perativei cu o casă de fier. A- ceastă problemă. O parte din cest fel, băncile-cooperative din T:d7 20.C3d2 N:g2 21.R:g2 (Negrul a
nivelului de trai şi cultural al tate se datoresc în mare parte Lipsa de preocupare pentru ceasta însă. a durat numai pînă tre ele printre care cele din regiunea noastră pe care sta crezut că prin schimburi îşi uşurează
celor asociaţi. contabililor, casierilor şi preşe dezvoltarea continuă a băncilor- cînd a obţinut împrumutul soli Geoagiu, Vinerea. Beriu şi Ve- tul le sprijină şi prin încredin jocul, dar, cum se va vedea, finalul
dinţilor de cooperative, care lu cooperative, se datoreşte în pri citat, deoarece pînă la urmă, a ţel au rămas fără mobilierul este favorabil albului) 21...Nd8 22.Ce4
Sub îndrumarea organelor de crează cu multă conştiinciozita mul rînd membrilor consiliilor neglijat totul, pînă chiar şi ra strict necesar. ţarea unor operaţiuni de man Nc7 23.h6 Cc6 24.h:g7 R:g7 25.Cf6( (A-
partid şi cu sprijinul sfaturilor te şi pricepere pentru întărirea de conducere şi comisiilor de tele scadente din împrumut. dat : plata împrumuturilor con cum tot jocul albului se concentrează în
populare, a Băncii Agricole şi cooperativei. Şi la cooperativa revizie, care nesocotesc intere Nu a existat preocupare sufi tractanţilor de animale şi pro jurul slăbiciunii pionilor negri, în spe
Consiliului regiof.rd provizoriu din Vaţa de Jos, înfiinţată nu sele acelora care i-au ales, lă O situaţie şi mai inadmisi cientă nici pentru înfiinţarea duse vegetale, încasarea debito cial a pionului „h“ ) 25...Td3 26.Ch2
al cooperativelor de credit şi e- mai de 2 luni, datorită muncii sînd toată munca de întărirea bilă se prezintă la banca-coope de noi bănci-cooperative. O ma rilor individuali preluaţi de la Cg0 27.Ng5! Tc8 (Nu se putea lua la
conomie, s-au constituit pînă în depuse de consiliul de conduce cooperativei numai pe seama rativă din Cricău. unde condu re parte din organele sfaturilor Banca Agricolă, asigurările fa e5 din cauza Ch5 + ) 2R.f4 h6 29.Ch5+ţ
prezent în regiunea noastră 31 re şi de personalul cooperativei, preşedintelui şi personalului cerea, împreună cu comisia de populare comunale, care au o cultative ADAS, precum şi alte Rh7 30.NÎ6 Cce7 31.CI3 Nd8 32.g4
bănci-cooperative, în care sînt numărul membrilor a crescut de cooperativei. Aşa se explică că revizie, se ocupă slab de întă strînsâ legătură cu populaţia operaţiuni aducătoare de veni (Începe ultima fază a partidei: albul
înscrişi de bunăvoie peste 10.000 la 234 la 291. la hanea-coopenativă din Dobria, rirea cooperativei şi nu caută satelor, nu se străduiesc îndea turi, vor deveni în curînd uni pregăteşte înaintarea decisivă a pioni
membri. raionul Iliia, înfiinţată în luna să atragă noi membrii, ajun- juns să organizeze cu ajutorul tăţi viabile, folositoare atît lor) 32,..Cd5 33.Rg3 C:f6 34.C:f6+ Rg7
in ceea ce priveşte primirea noiembrie 1956 cu 286 membrii, gînd să consume din fondul ţăranilor fruntaşi, a învăţători membrilor cît şi economiei na (După ce 34 . N:f6 35.e:f6 calul alb af
Prin aceste organizaţii, a- depunerilor spre fructificare, se în decurs de 5 luni numărul propriu. De această situaţie es lor, inginerilor agronomi şi a ţionale. Membrii consiliilor de fi pătruns la e5) 35.Ch5-f Rh7 8C.f5
proape 1/4 din membrii înscrişi pot da ca exemplu cooperativele membrilor a crescut cu numai te vinovat şi tov. Nicolae Tîr- altor persoane cu prestigiu, co conducere, a comisiilor de revi Cf8 37.Thl Tc6 S8.f6 CgG 39.Cf4 Nc7
au beneficiat deja de împrumu din Balşa, Orăştie, Sebeş şi 22. Tov. Ioan Dian, membru în noveanu, inspector al consiliului mitete de iniţiativă. Aşa se ex zie, personalul cooperativelor, 40.C:g6 R:g6 U.Tdl Rh7 42.c4 a6 43.a4
turi cu dobîndă mică, în valoa Bălţa, unde disponibilităţile bă consiliul de conducere nu a par regional provizoriu al coopera plică faptul că nici pînă în pre precum şi fiecare membru coo
re de peste 4 milioane lei, resti neşti ale depunătorilor se ridică ticipat la nici o şedinţă, iar ma tivelor de credit şi economii, zent în localităţile Alba Iulia, perator, trebuie să muncească (Nebunul negru este acum inactiv şi
tuibile în rate convenabile în între 4—17.000 Iei. joritatea preşedinţilor sfaturilor care nu s-a străduit îndeajuns Vinţul de Jos, Zlatna, Haţeg, cu rîvnă pentru atragerea de albul domină complet jocul) 43...Rg8
decurs de 1—3 ani. Datorită şi populare din raza de activitate să determine conducerea şi co Bretea Strei, Călan, Cristur, noi membrii, pentru încasarea 44.Thl b5 (O ultimă încercare. La
contribuţiei lor personale, mem Statul sprijină dezvoltarea misia de revizie a cooperativei Hărău, Şoimuş, Romos şi Dna- la timp a părţilor sociale sub 44...Rh7 ar fi urmat 45.g5) 45.T:h6
brii debitori au putut să-si cum a cooperativei au beneficiat de pentru a lua din timp măsurile scrise, a ratelor din împrumu b:a4 46.g5 Tb6 47.g6 f:g6 48.T:g6+|
pere cu împrumuturile obţinute spiritului de economie în cadrul şov, nu au luat fiinţă bănci- turi şi pentru aplicarea unui re RfS 49.Tg7 NbS 50.Rf4 negru) cedează.
peste 1.000 animale de muncă împrumuturi, fără să contribuie necesare redresării acestei uni cooperative. Mai mult. Sfatul gim strict de economii, asigu-
şi de prăsilă, diferite unelte a- cooperativelor, acordînd credite tăţi. Aspecte negative privind popular din Călan, pentru a se
gricole, materiale de construc însă la dezvoltarea cooperativei. elibera de sarcina înfiinţării u- rînd astfel băncilor-cooperative
ţie pentru grajduri şi şuri, fu de vialo'are egală cu suma depu slaba dezvoltare a cooperative
Pe lîngă aceasta tov. Sever Ga- nei bănci-cooperative. a neso de la sate condiţiile de dezvol
raje, etc. nerilor primite spre fructificare, lor există şi la unităţile din
leă, preşedintele Sfatului popu cotit structura membrilor, în tare şi posibilitatea îndeplinirii
La unele bănei-cooperative, care sînt secrete, garantate de Cut, Ceoagiu şi Sibot.
grija pentru dezvoltarea conti lar al comunei Lăpugiu, debitor scriind în cooperativa în curs scopului pentru care au fost Soluţia problemei nr. 7
nuă a lor şi buna deservire ă stat şi aducătoare de dobîndă. Este adevărat că nici mem
la cooperativa din Dobra. în loc brii consiliului regional provizoj de constituire aproape numai create. Această miniatură se rezolvă prin
membrilor, a fost o preocupare Cu toate foloasele pe care riu nu au sprijinit în suficientă 1.T15—e5! cu ameninţarea 2Te8 mat,
să determin-'-! pe debitorii Viorel ION ŞTEFAN La 1.. Dbl urmează 2 Nb3 mat !gr
permanentă, concretizîndu-se le-au obţinut membrii înscrişi la l...De4+ 2.Nd5 mat, alte mutări
preşedintele consiliului regional nu parează ameninţarea.
provizoriu al cooperativelor de
credit şl economii
