Page 24 - 1957-05
P. 24
PágTT M V M M W S iA a m ü U Jii -mmm Nr. 747
¦ ¦• y >;. ¦
Normalizarea situaţiei din Ungaria
'OOOOOOOOOOO& OOOOOOOOOOOOOOOOOO’OOOOO OO OO OO O CO OQ OO Q OO OO O COOOOOOOOOOOOC ->0000000
— Conferinţa de presă de la Ministerul Afacerilor
Externe al R. P. U N G A R E —
BUDAPESTA 8 (Corespon comunicat participanţilor la Fiind întrebat în legătură cu
dentul Agerpres tran sm ite:) La conferinţa de presă că guvernul declaraţia lui Adenauer în pro
Ministerul Afacerilor Externe al revoluţionar muncitoresc ţă ră blema armei nucleare, Gyaros
R. P. Ungare a fost organizată nesc ungar elaborează un plan a răspuns că guvernul R. P.
o conferinţă de presă la care de dezvoltare a economiei na Ungare condamnă această de
au participat reprezentanţi ai ţionale, care va fi supus dis claraţie şi sprijină cu toată ho-
Convorbirile dintre delegaţiile 0. C. presei ungare şi străine. La a-
Vizita lui K, E. VOROSiLOV al P. C. U. 8. şi C. G. al Partidului ceastă conferinţă de presă, cuţiei publice. A şi fost elabo tărîrea propunerile guvernului
Laszlo Gyiaros, şeful serviciului rat şi se înfăptuieşte cu succes sovietic îndreptate spre interzi
in Indonezia Comunist din Germania planul pe 1957. Una din prin cerea folosirii armei atomice,
de presă din'M inisterul Aface cipalele prevederi ale planului lichidarea bazelor militare, în
DJAKARTA 7 (Agerpres)’. In prima jumătate a zilei, MOSCOVA 7 (Agerpres). gaţie în frunte cu Max Reîmann, rilor Externe, a răspuns la în este învingerea dificultăţilor şi cetarea experienţelor nucleare
TASS.ianuntă In dimineaţa zi K. E. Voroşilov şi persoanele TASS anunţă : Intr-un comuni prim secretar al C.C. compensarea pagubelor cauzate şi realizarea păcii si colaboră
lei de 7 mai, K. E. Vo-roşilov, care îl însoţesc, împreună cu cat oficial dat publicităţii se a- trebările unor ziarişti străini. economiei naţionale a Ungariei rii între popoare.
preşedintele Prezidiului Sovietu ministrul Hanafi, preşedintele rată că la începutul lunii mai Reprezentanţii P.C.U.S. şi _ In prima parte a conferinţei, de rebeliunea contrarevoluţio
lui Suprem ;al U.R.S.S., :a făcut comitetului pentru primirea şe la Comitetul Central al Parti IT. Gyaros a dat cîteva amă nară. Gyaros a relevat că a- In legătură cu invitaţia făcu
o vizită preşedintelui Republicii filor de state străine, ministrul dului Comunist al Uniunii So Partidului Comunist din Germa nunte în legătură cu probleme ceasta se va putea realiza da tă secretarului general al ONU,
Indonezia, Sukarno. K. E. Voro- învăţămîntului Prijono, prima vietice au avut loc discuţii în nia au avut un' schimb de pă le ce urmează a fi discutate în torită ajutorului de nepreţuit a- Dag Hammarskjoeld, de a vi
şjlov şi preşedintele Sukarno au rul oraşului Djakarta, Sughiro, tre delegaţiile C.C. al P.C.U.S. reri asupra unor probleme ale cadrul sesiunii Adunării de cordat de Uniunea Sovietică şi zita Ungaria, Gyaros a arătat
avut o convorbire prietenească, ambasadorul Indoneziei în şi al C.C. al Partidului Comu mişcării muncitoreşti internaţio Stat a R. P. Ungare, care se de ţările de democraţie popu că nici pînă acum nu a sosit
la care au luat parte primul mi U.R.S.S., Maramis, au străbătut nist din Germania. Lă discuţii nale, ale vieţii interne de par va deschide la 9 mai. lară, care au livrat Ungariei un răspuns oficial la această
nistru al Indoneziei Djuanda, străzile pline de lume îndrep- au participat N. S. Hruşoiov, tid a P.C.U.S. şi Partidului Co materii prime, mărfuri şi devi invitaţie. Ştim însă din decla
preşedintele parlamentului' indo tîndu-;se spre locul unde, la 17 prim secretar al C.C. al P.C.U.S., munist din Germania, precum şi Referindu-se la situaţia in ze libere în valoare de 300 mi raţia unui purtător de cuvînt la
nezian, Sartono, preşedintele A- august 1945, a fost proclamată M. A. Suslov şi D. T. Şepilov, asupra altor probleme actuale, ternă a ţării, Gyaros a subli lioane de dolari. ONU că vizita lui Hammarsk
dunării constituante, Vidopo, independenţa Indoneziei. I\. E. oare interesează (?cele două par niat că în Ungaria viata s-a joeld în Ungaria depinde de
ministrul Afacerilor Externe, secretari ai C.C. al P.C.U.S., tide. normalizat. Regimul democrat îmbunătăţirea situaţiei eco raportul comisiei speciale ONU
Voroşilov a depus la monumen popular din R. P. Ungară este nomice — a spus el — se do „pentru problema Ungariei“.
Subandno. Din partea sovietică şi B. N. Ponomariov, membru Discuţiile s-au desfăşurat în- stabilizat, lucru care a fost do vedeşte şi prin faptul că R. P. Guvernul R. P. Ungare — a
tul independenţei coroane de tr-o atmosferă de oaldă priete vedit de atitudinea maselor de Ungară a început să satisfacă declarat Gyaros — îşi exprimă
la convorbire au participat — al C.C. Din partea C.C. al P ar nie, în spiritul înţelegerii depli oameni ai muncii care au par obligaţiile ce-i revin în cadrul regretul dacă Dag Hammarsk
flori. ne şi unităţii de vederi a celor ticipat la marile întruniri pu comerţului exterior. Astfel, în joeld va renunţa să viziteze
S. A. Raşidov, preşedintele Pre tidului Comunist din Germania două delegaţii în toate proble blice şi, în special, la grandi aprilie 1957 s-a realizat nivelul R. P. Ungară, deoarece el ar
K. E. Voroşilov a vizitat apoi mele discutate. oasa manifestaţie cu prilejul zi exportului din aprilie 1956, în avea posibilitatea să cunoască
zidiului Sovietului Suprem al la discuţii a participat o dele lei de 1 Mai. Aceasta consti special în ce priveşte exportul din toate punctele de vedere şi
cimitirul din afara oraşului unde tuie o reflectare a stării de spi de maşini şi maşini unelte. să se convingă personal de
R.S.S. Uzbece, V. P. Eiiutin, mi sînt înmormîntaţi eroii — luptă rit sănătoase a oamenilor mun succesele repurtate de R. P.
cii unguri. Dar, a adăugat el, L. Gyaros a informat pe co Ungară în refacerea distrugeri
nistrul învăţământului Superior tori pentru independenţa Indo respondenţii de presă că în pri lor provocate de putchul con
duşmanii externi si interni ai ma jumătate a lunii iunie va trarevoluţionar.
al U.R.S.S., N. T. Fedorenko, neziei. Aici I\. E. Voroşilov a avea loc la Budapesta prima
Inaugurarea liniei aeriene R. P., Ungare nu vor să se îm conferinţă pe ţară a Partidului In încheierea conferinţei de
locţiitor al ministrului Afaceri depus la soclul monumentului pace cu aceasta si continuă să presă, L. Gyaros a răspuns la
Muncitoresc Socialist Ungar. întrebările privind problema re
lor Externe al U.R.S.S. K. D. în sunetele imnului „In memoria B u c u re ş ti — M o s c o v a — S o fia, desfăşoare o activitate de sub La întrebarea referitoare la fugiaţilor unguri. Pînă acum ,
minare a statului.
Jukov, ambasadorul U. R. S. S. eroilor“ o coroană de trandafiri staţionarea trupelor sovietice aproximativ 20 mii de refugiaţi
albi. deservită de IA R O M In legătură cu aceasta, Gya în Ungaria, Gfaros a răspuns s-au şi reîntors în Patrie. Nu
în Indonezia. ros a amintit din nou de pos că în declaraţia comună unga- mărul repatriaţilor ar fi incom
MOSCOVA 7 (De la trimisul basadei R. P. R. la Moscova. tul de radio „Europa liberă“, ro-sovietică cu privire la sta parabil mai mare dacă autori
special Agerpres). La 7 mai a Cursa Bucureşti -Moscova-Sofiia, care continuă, ca şi pînă acum, ţionarea temporară a trupelor
sosit la Moscova avionul romî- cu escală la Kiev, va pleca în activitatea sa subversivă împo sovietice în Ungaria, această tăţile din ţările occidentale nu
mesc YA-ILK, care a inaugurat fiecare marţi din Bucureşti. Ple trivă Ungariei. In Ungaria sînt problemă este lămurită sub ar împiedica înapoierea lor.
Acţiunea provocatoare a unui !n< m ar toate aspectele si că la apro Gycros a arătat că refugiaţii
al ambasadei americane din linia aeriană Bucureşti-Mosco- carea din Moscova către Sofia, strecurate proclamaţii şi mani piatele tratative se va realiza unguri, aflaţi în S.U.A., An-*
va-Sofia, deservită de întreprin se va face în fiecare miercuri. feste ostile regimului de demo o înţelegere cu privire la efec glia, Franţa, Irlanda, Turcia şi
derea TAROM. Odată cu pri craţie populară. Organele secu tivul trupelor sovietice, statutul
DJAKARTA 8 (Agerpres). Americanul a încercat să fugă mii pasageri ai acestei linii, ae In aceeaşi zi va avea loc şi îna rităţii de stat urmăresc cu vi în alte ţări, doresc să se reVi-
TASS anunţă : După cum rela dar a fost reţinut de muncitori riene au sosit pe aeroportul poierea la Bucureşti. gilentă uneltirile duşmanilor lor juridic etc. toarcă în patrie, dar ei întîm-
tează ziarul „Hartan Rakjat“ şi şi poliţie. Ulterior americanul a Vnukovo, V. Stîngaciu, director interni şi externi şi dejoacă pină greutăţi inimaginabile.
agenţia Antara, poliţia indone- fost predat autorităţilor militare general al TAROM şi un grup Cursa va fi deservită de a- toate încercările acestora în
ziană a arestat cu ajutorul din Djakarta. de ziarişti. Avionul, la bordul vioane-salon tip I. L'. 12 de dreptate spre agravarea situa
populaţiei un cetăţean american căruia se afla echipajul alcătuit construcţie sovietică, care asigu ţiei din Ungaria.
care'a încercat să smulgă dra După cum a anunţat la 7 din L. Pallo, Virgil Georgescu, ră confortul şi siguranţa deplină
pele de stat indoneziene şi so mai agenţia Antara, ambasada Zamfir Calcîntrauv, Teodor Bu- a călătoriei. Vorbind despre situaţia eco
vietice arborate în cinstea lui americană din Djakarta a con
K. E. Voroşilov de către Comite firmat că poliţia indoneziana a nomică a Ungariei, Gyaros a
lui pentru primirea şefilor sta arestat un funcţionar al amba
sadei S.U.A. la Djakarta „acu nea şi Viorica Huţanu, a efec Un plan secret american de livrare
telor străine. După cum rela zat de a fi smuls drapele arbo tuat sborul în condiţii bune.
rate cu prilejul vizitei oficiale
tează ziarul, cetăţeanul ameri a preşedintelui Uniunii Sovieti La sosirea la Moscova în în- de armament atomic către fările membre
ce“. Funcţionarului ambasadei tîmpimare au venit M. N. Hro-
can arestat este un oarecare americane i s-a cerut să pără
sească Indonezia. lenko, director adjunct al la N. A. T. O .
Wyse, membru al serviciului de „AEROFLOT“, P. F. Eromaşov,
şeful serviciului tehnic al „Aero- BONN 8 (Agerpres). Ziarele secret de livrări urgente de a r Mawăgafia p e CasialyS de S uez
ataşaţi americani din Djakarta. flotului“ precum şi personal n a vest-germane anunţă că potri mament atomic către toate cele
vigant. A . fost de faţă Adam vit unei ştiri transmise de a- 15 ţări membre ale N.A.T.O. CAIRO 8 (Agerpres) CHINA ţie au fost anunţaţi că toate va
Mauriciu,-prim secretar al am genţia Asociatei Press, la Wa Acest plan a Tost discutat şi în NOUA anunţă : Pe ta mijlocul
shington ia fost elaborat un plan lunii mai va fi restabilit siste sele aparţinînd acestor compa
cadrul recentei sesiuni N.A.T.O. mul organizării zilnice !a două nii au primit instmcţiuni să fo
convoaie din ambele direcţii pe
In Iordania continuă teroarea S.U.A. intenţionează să includă Marocul de la Bonn. Planul acesta a- Canalul de Suez. A început să losească ruta Canalului.
poliţienească împotriva patrioţilor cordă comandamentului suprem funcţioneze sistemul de ilumina
ţie pe timpul nopţii în vederea Segregaţie
şi Tunisia în „doctrina Eisenhower“ N.A.T.O., generalului Norstadt, reluării acestui sistem care im
puteri depline în ce priveşte dis plică continuarea navigaţiei şi rasială în biserică
CAIRO 8 (Agerpres)". Potri publici care nu aprobă politica RABAT 8 (Agerpres). In ca prin ţările Orientului apropiat tribuirea armamentului atomic în timpul nopţii, aşa cum se
vit ştirilor sosite din Amman, actualului guvern. drul unor declaraţii făcute co şi mijlociu, a arătat că, date către ţările pactului Atlantic. proceda înainte de agresiunea PRETORIA 7 (Agerpres).
în Iordania continuă teroarea respondenţilor presei occidentale fiind relaţiile pe care Statele anglo-franco-israeliană. Siste Biserica reformată olandeză
poliţienească împotriva patrioţi France Presse relatează că Ia Rabat înainte de a pleca spre Unite intenţionează să le aibă Comentînd această ştire o se mul a două convoaie din fie din Africa de sud a anun
lor. Agenţia MEN relatează că regele Hussein a concediat a- Washington .trimisul special al pe viitor cu Marocul şi Tunisia, rie de ziare franceze îşi expri care direcţie este restabilit pen ţat că va aplica legea adop
numărul celor arestaţi trece de proape pe toţi funcţionarii de la preşedintelui Eisenhower, Ja Washingtonul ar dori „să in mă îngrijorarea, subliniind că tru a face faţă traficului mereu tată recent cu privire la in
23 mii. Totodată organele poli palat, deoarece a descoperit că mes Richards, care a întreprins cludă aceste două ţări în ca potrivit prevederilor acestui crescînd. Statisticile arată că troducerea segregaţiei ra
ţieneşti şi militare organizează „sînt partizani a lui Nabulsi“. săptămînile trecute o călătorie drul „doctrinei Eisenhower”. plan, comandantul suprem volumul traficului reprezintă în siale în biserică, în virtutea
perchiziţii la Ramlem şi În alte prezent 60 la sută în comparaţie căreia persoanele de culoa
onaşe iordaniene. Patrulele înar Ziarul „As Saab“ subliniază N.A.T.O. are posibilitatea să cu perioada anterioară agresiu re nu pot asista la serviciul
mate opresc pe şosele automo nii împotriva Egiptului. Agenţii divin împreună cu popu
bilele căutînd „suspecţi“. că guvernul iordanian a hotărît Uneltirile imperialiste împotriva distribuie în mod inegal arm a cîtorva mari societăţi de naviga laţia de origine europeană.
Siriei şi Egiptului mentul atomic şi să trimită o Conducătorii celorlalte con
Se anunţă de asemenea că să trimită în judecata tribuna mare cantitate din acest arma fesiuni creştine din Africa
guvernul concediază funcţionarii de sud au anunţat însă că
lului militar pe foştii şefi ai ma se opun segregaţiei rasiale
în biserici.
relui stat major al armatei ior DAMASC 8 (Agerpres). — ment în Germania occidentală,
Agenţia MEN transmite că mi de pildă, în timp ce Franţa ar
daniene — generalii Abu Nuvar vîntui la un mare miting orga putea fi pusă în situaţia să nu
nistrul Lucrărilor publice din nizat de Partidul National si primească decît jumătate sau
El Hiari, sub acuzarea de „înal Siria, Rakher Kaiali, luînd cu- chiar mai puţin decît vecina ei.
rian la Alep, a declarat că pu
tă trădare“.- ;* : , terile ^occidentale încearcă să lo
vească mişcarea antiimperialis-
lllllll tă din ţările arabe. în special
Pe marginea recentei sesiuni cea din Egipt şi Siria. Un record
„Imperialismul, a spus Kaiali, de nesnvidiat
îşi adună forţele pentru a dis ÎN GERMANIA OCCIDENTALĂ SÎNT REEDITATE
- a Consiliului N.A.T.O. truge această mişcare şi pentru CĂRŢILE FASCISTE TOKIO 7 (Agerpres). Ziarul
organizarea unui complot îm
potriva Siriei“. Kaiali a arătat BONN 8 (Agerpres). După le“ lui Ribbentrop, două volu „Manchester Guardian“ relatează j
Puternica campanie antimili- nerea Ia cale a noi uneltiri şi fabricant de armament fără lu că puterile imperialiste încearcă cum relatează ziarul „Die Welt“, me de „Mărturisiri“ ale lui Hess, că Japonia deţine recordul în ce ţ
taristă care cunoaşte o amploa planuri de amestec în treburile cru. să intimideze popoarele arabe tribunalul landului din Mün o carte a fostului primar gene priveşte sinuciderile. Astfel în 1955 *
re fără precedent în toată lu interne ale ţărilor libere şi inde Şi toată această zarvă război prin desfăşurarea forţelor lor chen a hotărît anularea confis ral hitlerist al Berlinului, Lip- 21.800 de persoane, adică 3,2 la
mea, şi mai ales în Germania, pendente din Europa). nică s-a desfăşurat în timp ce militare. El a chemat toate for cării unor cărţi cu conţinut fas pert şi alte cărţi fasciste.
i sulă din numărul total al celor
a făcut ca Ia dorinţa guvernu Comunicatul final, nu face de- la Londra în cadrul lucrărilor ţele patriotice din Siria să se cist reeditate în ultimii ani în „Die Welt“ arată câ această â’ decedaţi, s-au sinucis. Dintre aceş
lui de Ia Bonn să se ţină de cît să dovedească odată în plus Subcomitetului Comisiei O.N.U. unească pentru a nimici complo Germania occidentală. Din a- hotărîre a provocat indignare tia 50 la sută erau în vîrstă de
curînd o nouă sesiune a Con scopurile agresive ale acestei a- pentru dezarmare, Uniunea So tul imperialist. ceste cărţi fac parte „Amintiri- în rîndurile opiniei publice vest- sub 30 de ani.
siliului blocului agresiv NATO, lianţe conduse de la Washington vietică depunea eforturi conside germane.
WASHINGTON. Un violent tre care „Texas Oii“, „Conti <$$>r
care avea drept scop, chipurile, şi pregătirile ce se fac în lumea rabile pentru scoaterea din im incendiu a izbucnit în pădurile nental Oii” şi „Ohio Oii” — -<8> - < Î 5 * < 8>
să contracareze opoziţia eres- occidentală în vederea dezlăn din regiunea de coastă a statu vor începe în cursul acestui an
cîndă a poporului german faţă ţuirii unui război atomic, intr-a pas a problemei dezarmării. Opi tului Miassachusefts (în estul prospectări petrolifere în Vene
de transformarea Germaniei oc devăr, punctul cheie a dezbate S.U.A.) provocînd pagube im zuela. Cele 5 companii din
cidentale în principala bază a- nia publică din întreaga lume a- portante. Incendiul s-ia întins S.U.A. au obţinut din partea gu VINERI 10 MAI 1957
tomică NATO. rilor a fost înarmarea atomică. preciază însă Ia justa valoare pînă în imediata apropiere a vernului venezuelian concesii
Statele Unite şi-au exprimat din noile propuneri sovietice în pro oraşului Manchester din acest pe o suprafaţă de aproximativ
blema dezarmării şi condamnă stat, distirugînd mai multe case 150 mii kmp.
Condiţiile în care s-a desfă nou intenţia de a înarma aliaţii cu hotărîre orice acţiuni război de la periferia localităţii şi si SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
nice care pun în primejdie cauza lind pe numeroşi locuitori să-şi DOLLAS. — Statul Texas.
şurat recenta sesiune NATO săi occidentali cu arma nuclea părăsească locuinţele. Furtunile însoţite de ploi toren
păcii. ţiale care bîntuie de 20 de zile DEVA: Pătratul 45; ALBA-IUL1A zică cu bucluc ; PETROŞANI:' Rîsete
nu au fost cele mai prielnice ră. După terminarea sesiunii, RANGOON. In cadrul unei în statul Texas — în sudul Sta Sinha Moca; APOLDUL DE SUS
Recenta sesiune a Consiliului conferinţe de presă care a avut telor Unite, au provocat inun Al 41-lea > BARU MARE: Othelo în paradis; SEB EŞ: Misterul celor
pentru adepţii înfocaţi ai aven domnul Spaak, .ministrul de Ex NATO, după cum declarau con loc la Rangoon primul ministru daţii şi au silit sute de fermieri BRAD : Frumoasele nopţii; HAŢEG
al Birmaniei, U Nu, a declarat să-şi părăsească locuinţele ame Al 41-lea) ILIA: M ad o v ia; L'ONEA două oceane ; SIMERIA: Thereze Ra-
turilor războinice. Dimpotrivă. terne al Belgiei, care va prelua ducătorii partidului social-demo că ţara sa va sprijini orice ac ninţate de creşterea apelor. Po Roşu şi negru seria I; ORAŞTIE: Mu qu in ; TEIUŞ : Bigamul; ZLATNA:
ţiune de protest ia ţărilor Asiei trivit datelor publicate pînă a- Feroviarul; HUNEDOARA : Nu-i pace
Mişcarea de protest împotriva în curînd funcţiile de secretar ge crat, „a suferit un eşec deoa şi Africii împotriva continuării cum, pagubele materiale se ri sub măslini.
înzestrării Bundeswehrului cu rece toate problemele importante experienţelor eu arme nucleare dică la 85 de milioane dolari.
arme atomice a luat o deosebită neral al NATO, a declarat cu şi a înarmărilor atomice. AAii de acri de pămînt fertil au
amploare mai aîes după apelul cinism că nu poate înţelege pen pentru Germania au rămas ne fost inundate. • ..îT lTtiiL.i: SELECŢIUNI DIN PRO GRAMUL DE RADIO
celor 18 savanţi atomişti vest- tru ce se face atîta diferenţiere rezolvate“. Problema reunifică- WASHINGTON. 5 Companii
germani şi după recenta notă a între armele atomice şi cele con petrolifere americane — prin
guvernului sovietic adresată gu venţionale. Cu alte cuvinte, în rii Germaniei, care a fost tre Programul 1: 6,00 Jocuri populare medie de Carlo Goldoni; 22,30 Melo
vernului Iui Adenauer. scurt timp, armatele vest-euro- romîneşti) 7,35 Răsună cîntecul şi jo
pene vor avea în dotarea lor ar cută pe ordinea de zi atît de cul pe întinsul patriei; 8,30 Muzică; dii populare romîneşti. Programul II:
Sesiunea s-a bucurat de o lar ma atomică, aşa cum au alte „pompos“, n-a fost rezolvata 9.00 Muzică u şo ară) 10,30 La micro
gă participare (ca de obicei) a arme obişnuite. E lesne de în fon Rodica; 11,03 Muzică distractivă; 15,40 Cîntăreţi de muzică populară
miniştrilor de externe ai celor ţeles că acest lucru va aduce se nici în cea mai mică măsură“. 12,35 Muzică populară) 14,00 Pro romîncască; 16,20 Muzică uşoară;
15 ţări participante la NATO şi rioase prejudicii cauzei păcii ge Şi nici nu se putea altfel. Isto gram de muzică populară) 16,45 Cîn- 17,00 Vechi romanţe de compozitori
a avut numeroase puncte la ordi nerale şi însăşi securităţii in tă Florentina V lad ; 17,19 Muzică u- rom îni; 18,10 Program din ultimele
ria a dovedit că problema ger şo a ră : 17,50 Muzică populară romî- înregistrări de muzică populară romî-
nească; 18,30 Din viaţa muzicală a nească ; 19,00 Muzică uşoară de Saşa
mană e o chestiune a poporu oraşelor şi regiunilor patriei noastre; Cosm an; 19,45 Cîntece de dragoste;
lui german însuşi şi numai el 19,30 Emisiune pentru studenţi; 19,55 21,05 Muzică; 21,45—24,00 Selecţiuni
„Noapte bună, copii: „Povestea cfoJ din opera „Don Juan“ de Mozart.
nea de zi printre care menţio terne a ţărilor respective e în măsură s-o rezolve. codilului care plînge“ de VI. Golin')
năm : problema Orientului a- Sesiunea a arătat încă odată 20.00 Cînlă Gică Peţrescuj 20,15 Tea BULETINE DE ŞTIRI :
propiat şi mijlociu (în special Dar, pentru a nu exista vreo tru la microfon „îndrăgostiţii” — co 5,30; 7,00; 8,15: 11,00; 13,00;
evenimentele din Iordania), pro • îndoială în privinţa armelor con că preocupările cercurilor guver 15,00; 17,00; 19,00; 22,00 ; 23,52
blema lucrărilor Subcomitetului (programul I ) ; 14,00; 16,00; 18,00;
Comisiei O.N.U. pentru dezar venţionale, Dulles a susţinut cu nante occidentale nu ţin seama 20.00; 21,00; 23,00 (programul II).
căldură pe adepţii „teoriei echi
mare de Ia Londra şi — citiţi de părerea opiniei publice din
librului“ între genurile de arme. ţările respective şi că aceste pre
ocupări sînt în contratimp cu as
bine — „problema ţărilor de Deci, înarmare pe toate frontu piraţiile popoarelor din întreaga
C. MACOVEI
democraţie populară“ (adică pu rile, nu cumva să rămînă vreun lume.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188— 189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 286.320 din 5 noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.