Page 25 - 1957-05

întreţinerea culturilor — PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ t

¦CE !E N©HJ

condiţie de seam ă in sporirea ® Cunoscuta revistă italiană de

specialitate „Minerva Medica“ a

producţiei agricole publicat în numărul său din 18 a-
prilie a.c., consacrat în întregime

medicinei romîneşti, articole semna­

I Timpul călduros din prima jumătate tot prin prăşit se înlesneşte aerisirea te de cercetători romîni din diverse
a lunii aprilie şi ploile căzute în ul­ solului favorizîndu-se respiraţia rădă­ ¦i

domenii ale medicinei.

tima vreme au creat condiţii bune ră­ cinilor şi activitatea microorganisme­
lor,
săririi şi dezvoltării plantelor. In ace­ ® Uniunea Tineretului Comunist
Hotărîţi să obţină şi în acest an din Ungaria a instituit o medalie cu
laşi timp au favorizat şi dezvoltarea recolte cît mai bogate, colectiviştii din care sînt decoraţi tinerii comunişti
Ilia au şi executat praşila I-a la floa­ unguri care au luptat împotriva
buruienilor — duşmanul cel mai neîm­ rea-soarelui şi sfecla de zahăr. Praşila contrarevoluţiei.
I-a s-a făcut pe mari suprafeţe şi în
păcat al plantelor. gospodăriile colective din raioanele Anul IX. Nr. 748 Vineri 10 mai 1957 4 pagini 20 bani ® La Budapesta a avut loc o şe­
Sebeş şl Orăştie. dinţă a Comitetului Central al Par­
Ştiinţa agricolă şl experienţa frun­ RT5M I&M tW BBB88P E a M B 5 CPSBDBBBBHH8588H!CT8S!BBBBIBBBPBBiEfflBaB Construcţii noi
Prăşitul manual cere multe braţe tidului Muncitoresc Socialist Ungar
taşilor recoltelor bogate ne învaţă că de muncă şi tocmai cînd muncile a- Zi de zi, pentru oamenii muncii care a ascultat şi discutat raportul
gricole sînt în toi şl cînd în toate se construiesc noi blocuri, cu apar­ tovarăşului Kadar Janos despre unele
pentru a obţine recolte sporite nu-i de gospodăriile sînt multe treburi de fă­ tamente igienice şi conjortabile. probleme politice actuale, precum şi
cut. Un om prăşeşte cu sapa cca. 12 raportul tovarăşului Apro AntaI des­
ajuns numai să semeni la timp şi bine. ari pe zi. Deci, pentru un hectar de Clişeul nostru reprezintă un bloc pre sarcinile economice pe anul
prăşit este nevoie de 8—9 oameni ca­ muncitoresc pentru minerii Văii 1957. Comitetul Centra! a aprobat
0 mare importanţă o au în lupta pen­ Jiului, in plină construcţie. Maca­ ambele rapoarte.
re fac o muncă destul de raua condusă de utemistul Gheor-
tru sporirea rodniciei pămîntului lu­ grea şi obositoare. Prăşitul ghe Filip, nu stă o clipă. Ea ri­ • La 8 mai guvernul Cambodgiei
manual se prelungeşte de dică zilnic tone de cărămizi, che­ a publicat o declaraţie prin care
crările de întreţinerea culturilor. Pli- obicei, din cauza lipsei de restea şi alte materiale, protestează împotriva invadării teri­
braţe de muncă în gospodă­
vitul buruienilor, prăşitul, combaterea rie, ceea ce duce de multe Ocu care construcţia se toriului Cambodgiei de către trupele
ori la îmburuienarea culturi­
dăunătorilor sînt lucrări ce se cer a lor. Pentru terminarea cît mai DE LA UN SUCCES LA ALTUL înalţă metru cu me­ sud-vietnameze.
grabnică a praşilei, este necesar să se tru.
fi făcute la timp şi bine, ca şi semă­ folosească din plin şi cu întreaga ca­
pacitate de lucru prăştorile cu trac­
natul. ţiune animală şi cultivatoarele trase
de tractor. Cu un cultivator tras de
Una din cauzele principale tractor se pot prăşi, între rînduri, cîte
12 hectare pe zi. Aceasta înseamnă că
care contribuie la stînjenirea Ia fiecare hectar se pot economisi 4 Aproape 1.200 tone laminate peste plan. Cu pot confecţiona din acest metal, rod al între­
braţe de muncă. Bune rezultate se pot aceste realizări au întîmpinat laminatorii din cerii socialiste, pornite între cele trei schimburi
cullurilor în creştere şi dez­ obţine şi dacă se face prăşitul cu a- schimbul condus de maistrul Ioan Trifu, ziua de laminatori de la C. S. Hunedoara.
jutorul prăşitoarelor trase de ani­ de 1 Mai. Sute şi mii de maşini şi unelte se
voltarea lor sînt buruienile. male. O singură prăsitoare poate prăşi
între rînduri 2 hectare pe zi, îndepli­
Ele răpesc plantelor lumină, nind astfel munca de o zi a 6 oa­
meni.
apă, căldură şi hrană. Din Pe lingă faptul că prăşitul se exe­
cută repede, în cazul executării lui cu
analizele făcute pe teren s-a cultivatorul sau cu prăşitoarea, pă- UN B I L A N J -
mîntul este egal afînat pe toată su­
constatat că buruienile con­ prafaţa parcelei, iar buruienile dis­
truse în întregime.
sumă o mare cantitate de apă din In afară de plivit şl prăşit, care Cu toate aceste realizări, la* şlţul lunii aprilie. Cu acest pri­ Pe aceştia, laminatorii î-au
sînt considerate lucrări de bază pen­ minatorii din schimbul lui Ioan lej mulţi din ei şi-au spus pă­ mustrat aspru. Ei sînt împotri­
sol în dauna vieţii plantelor. Astfel, tru întreţinerea culturilor, ţăranii mun­ rerea. va lipsurilor si întîrzierilor re­
citori trebuie să-şi îndrepte atenţia şi Trifu, s-au situat în cadrul în­ petate de la lucru a unor to­
un hectar de grîu neplivit a pierdut asupra combaterii dăunătorilor agri­ trecerii socialiste pe secţie pe Unii au arătat că cel mai varăşi oa Ion Boldijan, curăţi-
locul III. Aceasta i-a cam ne­
84,6 tone apă faţă de un hectar plivit mulţumit pe majoritatea din ei. bine au muncit în această pe­ tor la ţunder, Constantin Gîdei,
rioadă laminatorii Petru Bai-
la care nu s-a semnalat această pier­ Intr-una din zilele trecute, la dan, Sascu Wilhelm, P. Alapa- laminator, şi .alţii.
colţul roşu, laminatorii din sidis, manevrantul Ion Moise, Laminatorii au hotărît să li­
dere. De asemenea de pe un hectar de şeful de echipă Ianis Bairas,
schimbul respectiv, în cadrul manevranta Valeria Bichea şi chideze cu lipsurile manifesta­
grîu, buruienile neplivite consumă în consfătuirii de producţie pe alţii. Dar au fost şi din cei te în muncă, să lucreze tot mai
grupă sindicală, au făcut ana­ care au cam încurcat lucrurile. bine, pentru a se situa în cadrul
medie 138 kg. azot, 117 kg. potasiu, liza muncii depuse pînă la sfîr- întrecerii pe un loc mai bun.

34 kg. fosfor, în timp ce un hectar cu

grîu plivit de pe care s-a reclotat în

medie 1.800—2.500 kg. boabe, a con­

sumat 85 kg. azot, 65 kg. potasiu şi

35 kg. fosfor. . . . Ş I UN N O U T EL“

Exemplele arătate mai sus n-au ne- Pornind de' aîcî, laminatorii zilnic planul de producţie cu date peste plan. După numai
din schimbul maistrului Ioan cel puţin 2 la sută, iar pro­ 7 zile, pe grafic a fost înscrisă
voe de nici o explicaţie, aşa că toţi Trifu au luat în cadrul consfă­ centul de rebuturi să fie redus cifra de 254 tone laminate pes­
tuirii o hotărîre. sub cel admis. te planul zilnic. In felul acesta
ţăranii muncitori, colectiviştii şl înto- schimbul de laminatori condus
— Trebuie să muncim astfel Şi cum cuvîntul dat, pentru de maistrul Ioan Trifu s-a si­
vărăşiţii, trebuie să ducă o luptă ho- ca să ne situăm în fruntea în­ ei a devenit lege, încă din pri­ tuat în fruntea întrecerii.

tărîtă pentru distrugerea buruienilor trecerii. Această este hotărîrea ma zi a lunii mai au trecut la Dacă succesele lor vor merge
pe aceeaşi linie, cu siguranţă
din culturi — prin pliviri şi praşile unanimă a Iaminatorilor. realizarea lui. Numărul lingou- că ţelul propus, de a fi fruntaşi
pe secţie* va deveni realitate.
repetate, Pentru atingerea scopului ei rilor laminate ă început să
V. FURIR
Anul trecut la gospodăriile colec­ şi-au propus ca obiective, în crească continuu. A Început să

tive din Turdaş, Pricaz, Cîlnic, Sebeş cadrul întrecerii, să depăşească crească şi tonele da' laminate

şi altele, unde s-au aplicat toate lu­

crările la timpul potrivit, inclusiv pli-

vitul, s-a obţinut 1.700—2.200 kg. grîu

la hectar. •)

Culturile prăsitoare care au fost se­ coli. Pentru a preîntîmpina eventua­

Ţ ă ra n ii m u n cito rimănate în luna martie şi începutul lele pierderi de recoltă, fiecare produ­

Adunarea festivă eu ocazia zilei de § Mailui aprilie, cum sînt floarea-soarelui, cător agricol este dator să-şi cerce­

sfecla de zahăr şi sfecla furajeră, pre­ teze cu mare atenţie lanul şi să a- contractează Cu ocazia celei de a 80-ă aniver­ Vorbitorul a arătat în expunerea sa
cum şi porumbul au răsărit de mult, nunţe organele agricole de îndată ce sări a proclamării independenţei de despre importanţa independenţei Ro-
dar creşterea şi dezvoltarea lor sînt constată atacul de dăunători. cereale cu statul stat a Romlniei şi împlinirii a 12 ani mîniei, despre ce a însemnat pentru
încetinite în multe locuri de buruienile de la obţinerea victoriei asupra fas­ poporul nostru ziua de 9 Mai 1945.
care au năpădit culturile. Este nece­ Desfăşurînd o muncă de îndrumare După ce au luat cunoştinţă cismului, în sala Sfatului popular re­ Iri această zi au încetat să mai bată
sar deci să se treacă fără întîrziere temeinică şi neîntreruptă în mijlocul de avantajele pe care le au gional s-a ţinut o adunare festivă. tunurile, să se mai verse sînge. 9 Mai
la prăşit. Praşilele făcute la vreme şi ţăranilor muncitori în scopul execută­ contractînd cereale cu statul, 1945 constituie uri eveniment de im­
potrivit regulilor agrotehnice aduc rii la vreme şi în condiţii optime a numeroşi ţărani muncitori din După intonarea Imnului de Stat ai
sporuri însemnate de recolte. Porum­ fiecărei lucrări de îngrijire a cultu­ comuna Teiuş au trecut la în ­ Republicii Populare Romîne şi Imnu­ portanţă mondială. Deasupra Reichsta­
bul prăşit de trei ori, poate da o re­ rilor, organele de partid şi de stat, cheierea de contracte de vînza- lui Uniunii Sovietice, tovarăşa Ama-
coltă mai mare cu peste 1.000 kg. inginerii şi tehnicienii agronomi au re a cerealelor către stat. In lia, Bistreaau. vicepreşidintă a Sfatu­ gului ostaşii sovietici au făcut să flu­
boaba la hectar, faţă de cel prăşit nu­ datoria să sfătuiască pe ţăranii mun­ numai cîteva zile. la Teiuş s-au lui Popular Regional a deschis adu­
mai o singură dată. citori cu gospodării individuale să se contractat 1.400 kg. de grîu şi narea festivă şi a dat cuvîntul tova­ ture steagul roşu al victoriei.
unească în gospodării colective, coo­ 1.300' kg. porumb. Ţăranul răşului Marin Constantin.
Prin prăşit se distrug buruienile perative agricole de producţie şi în­ muncitor Cornel Fostoc a con­ Adunarea festivă s-a desfăşurat în-
care consumă apa şi hrana trebuin­ tovărăşiri agricole, explicîndu-le că în
cioasă plantelor. Totodată prin prăşit felul acesta vor putea executa mai tr-o atmosferă însufleţită.

Depuneri de coroane la cimiîsm! eroilor

se distruge scoarţa de la suprafaţa repede şi mai uşor fiecare lucrare în tractat o cantitate de 400 kg. 9 mai 1945. O zi care va In memoria bravilor ostaşi ¦¦¦BIM H H M BH BnU BnH BBBBH BISnBM nilBH H nBaiai
pămîntului, formîndu-se un strat afi­ parte, obţinîpd în acelaşi timp şi re­ grîu şi 500 kg. porumb, Zaha- rămîne pentru totdeauna în a- care s-au jertfit în luptă pentru
nat care împiedică pierderea apei şi colte îmbelşugate. rie Munteanu 400 kg. grîu şi mintirea întregii omeniri. In a- zdrobirea masinei de război Ş co la rii şi pionierii se p re g ă te sc
400 kg. porumb, Ion Crişan 100 ceastă zi s-a vestit lumii întregi fasciste, oamenii cinstiţi din în­ să întîm pine cel de al V I-lea
SITUAŢIA lucrărilor A G R IC O L E kg. grîu şi 100 kg. porumb, că fasciştii germani au fost ni­ treaga lume cinstesc cum se cu­ Festiv al de Ia M o sco v a
Teofil Hruşcă 100 kg. grîu şi miciţi. Armatele Uniunii So­ vine această zi.
Deşi în ultima săptămînâ aproape în toate regiunile din 100 kg. porumb etc. vietice au înscris, în lupta în- Pregătirile în vederea întîm- lele trecute cu cele din Călan.
potriva hoardelor fasciste pa­ Eri dimineaţă, sute de oameni pinării festivalului, se desfăşoa­
Iară au căzut ploi, lucrările agricole de primăvară s-au desfăşu­ A. OŢOIU ai muncii, reprezentanţi ai or­ ră .intens şi în şcoli. La Teliuc, Pionierii de la Şcoala de 7.
corespondent gini de istorie de neuitat. îm­ ganizaţiilor de masă, a între- elevii şi pionierii Şcolii elemen­
rat totuşi cu intensitate. Numai între 1 şi 6 mai au fost însă- potriva fascismului au lüptát ¦prinderilor şi instituţiilor din tare, au prezentat de curînd un ani din Căîan au sfcrîns sticle
In satele comunei Ighiu, ra­ vitejeşete ostaşi din Romînia, oraşul Devia au depus coroane bogat program artistic.. Echipe­
mînţate peste 77.000 ha, realizîndu-se astfel planul înşămînţă- ionul Alba, numai în adunările Franţa, Iugoslavia, Cehoslova­ de flori la cimitirul eroilor le de volei de fete şi băieţi şi şi bcrzznv» n« ^are le-iau predat
populare în care s-a făcut pre­ cia, Albania, Grecia şi alte
iilor de primăvară pe întreaga ţară în proporţie de 91 la sută. lucrarea Hotărîrii, ţăranii mun­ ţări. căzuţi pe cîmpul de luptă. handbal fete, de la Şcoala me­
citori au contractat peste 4.000
Insămînţările sînt pe terminate în regiunile Hunedoara, kg. grîu. —oA-o— Cu acest prilej a luat cuvîn­ die din Simeria, s-au înlîlnit zi­ cooperativei, depunînd astfel în

Oradea, Timişoara, Iaşi, Craiova, Bacău şi Regiunea Autonomă In această acţiune, deputaţii La Jeledinţi s-a tul tov. Adrian Stoleru care a contul festivalului suma de 421
au fost în frunte. In satul
Maghiară. • >* Ţelna, chiar în cadrul adunării construit un pod vorbit despre faptele de eroism lei. Cei din Simeria au colectat
populare, toţi deputaţii iau înche­
Cu toate că în acest interval de timp ritmul însămînţărilor iat contracte de predarea sur­ Ajutaţi de către Comitetul ale ostaşilor în lupta împotriva 1.000 kg. fier vechi. >
plusului lor de grîu, coopera­ executiv al Sfatului popular din
a crescut şi iri regiunile Bucureşti, Constanţa şi Galaţi, totuşi tivei. Exemplul deputaţilor a comuna Mărtineşti, cetăţenii din fascismului.
fost urmat de mulţi cetăţeni. satul Jeledinţi au reuşit să
aceste regiuni sînt rămase mai în urmă. Printre aceştia sînt ţăranii construiască prin muncă vo­
muncitori Florea Tănase, care luntară un pod de 10 m.p.
Insămînţarea porumbului — cultura care ocupă cea mai a contractat 500 kg. grîu, Amos D orinţăAl7SSSS&SSSSÍ îm p lin ită
Miclea — 300 kg., Nicolae Nislor Prin construcţia acestui pod
mare parte din suprafaţa arabilă a ţării — s-a realizat în pro­ — 250 kg. şi alţii. s-a asigurat trecerea zilnică a
peste 150 de animale, care
porţie de 94 la sută. Regiunile Craiova, Ptoeşti şi Oradea au B. ROMULUS merg la păşunea comunală, şi
s-a deschis drumul spre gospo­
terminat şi depăşit planul de însămînţare a porumbului, iar dăria colectivă „înfrăţirea“.

în regiunile Iaşi, Hunedoara, Piteşti, Suceava şi Regiunea Au­ F- MUNTEANU u a trecut mult cu, că tineretul nostru ştie ce — Să-l chemăm pe tovară-

tonomă Maghiară se însămînţea ză ultimele suprafeţe cu porumb. corespondent timp de cînd o do­ vrea şi ce are de făcut. Nu ne şui Vlalcu. El le vine de hac

In ultima vreme a început în regiunile Bucureşti, Craiova rinţă arzătoare a ti- dăm bătuţi cu una, cu două. la toate — spuse cineva. Şi de

şi Constanţa însămînţarea bumbacului, realizîndu-se peste 43 teretului de la fa­ Comunistului Aurel Vlaicu, îi data aceasta „părintele tinere-

ta sută din plan. brica de aglomera­ spun tinerii „părintele nostru", tulul" a venit şi i-a ajutat să

Toate regiunile 'ţării au început intens praşila întîia la sfe­ re a fost îndeplinită. şi-ntr-adevăr îşi merită acest iasă din încurcătură,
Conducerea Combinatului side­ nume. Firea sa apropiată, tot în vizita pe care am făcut-o
cla de zahăr şi floarea-soarelui, parţial la porumb, precum şi

plivitul păioaselor. (Agerpres)'. rurgic din Hunedoara a apre­ deauna prietenoasă, glasul Ia Fabrica de aglomerare, din
ciat puterea de muncă, entu- b4 lind4, l. -a fr»ă.. cut. atît de drag vo^ rbU âJâ 4în.. vorbă___ ..1. y Jtovară.Vş__u_ 1l AA n.. ­
OCOO^ÔSOOOoSOOîXJoOSKXXSSOOOîXXîOOOOOSÎOOOOCOOCÎOOC,
ziasmul, voinţa tinerilor de aici tuturor muncitorilor de la Fa drei Ghide, instructorul Comi-

!i* atenţia tinerelor talente Şedinfa p len ară a Com itetului şi le-a dăruit cu multă încre- brica de aglomerare. Oriun/le teiului organizaţiei de U.T.M.

dere Fabrica de aglomerare în şi la bine şi la rău, tinerii de pe Combinat, mi-a prezentat şi

© răşcfiess U.T.M. B e ra patronajul lor. aici aleargă la el ca la un pă- cîţiva tineri, tot aşa de harnici,

Pentru recrutarea' talentate­ constituit pe lîngă Teatrul de încă din primele ore cînd fa- .r.i.n..t_e,__s_ă_-i_c_e_a_r_ă__s(f_a_tu_l,___o_ri__să-i Pe Dumitru Ardelean, prim a-
lor elemente artististice, sluji­ Stat din Petroşani. Cadrele di­
torii de mîine ai artei teatrale dactice, care prin munca lor au In ziua de 8 mai. la ora 17, în planul de măsuri se prevede H brica a fost declarată „Fabrică împărtăşească vre-un necaz., glomeratorist, pe Gheorghe
romîneşti, Ministerul Invătă- posibilitatea cunoaşterii aptitu­ la sediul Comitetului de partid organizarea de consfătuiri cu a tineretului", munca a pornit De cîte ori, după orele de Voicu de ia concasare şi pe
mîntului şi Culturii a hotărît dinilor si vocaţiei elevilor, pre­ al oraşului Deva, a avut loc o tinerii din producţie pe teme mai cu spor.
constituirea pe lingă teatrele cum si instructorii echipelor ar­ şedinţă plenară a noului Comi­ economice, organizarea de bri­ muncă, nu se strîng tinerii la tov. tehnician Ioan Armaş.
de stat din regiuni, a unor tistice de amatori sînt chemaţi tet orăşenesc U.T.M., ales de găzi de tineret în diferite între­
„birouri“ însărcinate cu organi­ să sprijine munca de depistare curînd. La ordinea de zi a a- prinderi, organizarea unei sec­ ,Vom da încă 5.000 tone de sfat cu tovarăşul Vlaicu! Ade- Primele rezultate n-au întîr- $%
zarea acestei acţiuni.- a tinerelor talente şi să le în­ cestei plenare, a figurat printre ţii a tineretului la întreprinde­ $ aglomerat peste plan, în cins- seori îl prinde seara tot poves ziat să se ivească încă din cele
drume spre arta teatrală. altele, dezbaterea şi aprobarea rea „1 Mai“, organizarea de f) tea festivalului regional". „Să tind despre siderurgiştii din dinţii zile cînd primul schimb
Obiectivele principale ale planului de măsuri al organu­ vizite ale tinerilor din sectorul Magnitogorsk, despre hotărî­
muncii birourilor s în t: popu- Pe această cale. Teatrul de lui nou ales, pe baza hotărîri- individual agricol la gospodă­ dăm minereu aglomerat de cea şi-a luat munca. Absenţele ne-
larizârea _Institutului de artă Stat „Valea Jiului“ invită pe lor luate la conferinţă. ria colectivă „Petofi Sandor“ şi mai bună calitate". Astfel de rea tineretului sovietic pe care motivate au dispărut. Locul d
teatrală şî cinematografică „I. toţi tinerii, care simt în ei do­ altele. De asemenea, planul de lozinci şi îndemnuri se întîl- muncă a devenit mai bine or-
L. Caragiale“, ca instituţie de rinţă de a deveni actori, să se Cei care au luat cuvîntul la măsuri, prevede organizarea l-a cunoscut, în cele 6 luni cît
învătămînt superior artistic, adreseze Biroului care funcţio­ discuţii, au făcut propuneri unor tabere în oraşul Deva, în
stabilirea unei evidente a ele­ nează la secretariatul literar al preţioase de îmbunătăţire a care pionierii şi şcolarii să-şi nesc la tot pasul. Ele parcă te a fost în Uniunea Sovietică ganizat şi mai curat, iar pre­
planului de măsuri şi au apro­ petreacă ca folos vacanta de
mentelor talentate dintre ab­ teatrului, unde vor primi infor­ bat în întregime obiectivele în­ vară, organizarea muncii vo­ îndeamnă şi te fac curios să-i pentru specializare, darea schimbului se face fără $
scrise în proiect. Pus la vot, cu luntare pe şantierul stadionu­
solvenţii şcolilor medii şi din maţii privitoare la examenul şi complectările făcute pe baza lui tineretului şi iniţierea unor cunoşti pe tinerii de aici. — Nu mergi spre casă, tova- să se întrerupă munca. Liniile S
propunerilor din plenară, pla­ conferinţe.
cadrele miScării artistice ama­ cursurile Institutului de teatru, nul de măsuri al noului organ Printre primii tineri cu care râse Vlaicu — îi mai spune graficelor de producţie urcă C
a fost aprobat în unanimitate După aprobarea planului de
toare, acordarea de consultaţii consultaţii şi. sprijin în vederea de cei prezenţi. Printre altele, am făcut cunoştinţă, a fost şi cîte un tovarăş, la terminarea mereu, iar calitatea minereu- (A
în acest plan figurează pro­ măsuri al Comitetului U.T.M.
în vederea prezentării lor la e- admiterii lor. bleme deosebit de importante, maistrul Laurenţiu Vischi. schimbului. rilor aglomerate este din ce în g
privind îmbunătăţirea muncii al oraşului Devia, în faţa mem­
xamenul de admitere al Institu­ După stabilirea elementelor tineretului în producţie, îmbu­ Parcă vrea să soarbă din ochi — Ba, că de curioşii ăştia ce mai bună. J‘ c]
nătăţirea muncii de educaţie brilor comitetului s-au ţinut pe fiecare tînăr din brigada sa, de flăcăi nu scap cu una, cu /<
tului, selecţionarea si recoman­ doritoare a se prezenta la con­ să sară în sus de bucurie. In două, iar vreau să le povestesc Iută ce pot face utemiştii şi C
comunistă a tinerilor din şcoli două expuneri cu privire la sar­ acelaşi timp el însă e atent şi despre tineretul sovietic. Peste
darea celor mai talentate ele­ curs şi selecţionarea lor, se va tot locul îl poţi întîlni pe co- Inerh de la Fabrica de aglo-
şi întreprinderi etc. De pildă, cinile noului organ în munca mînuieşte cu multă siguranţă
mente. purcede la întocmirea unui msrare din Hunedoara. De la
organizatorică si de propa­
Răspunderea acestei acţiuni program de consultaţii, date de început, de cînd fabrica a tre-
gandă.
în Valea Jiului, cît şi în regiu­ cadrele actoriceşti si regizorale manetele de la banda metalică, rnunistul Aurei Vlaicu, "întot- cut în patronajul 'tineretului, ei

nea Hunedoara revine biroului fruntaşe ale teatrului. — Ei, acum. să vă văd ce deauna sfătos şi binevoitor. dovedesc tuturor că merită în­

puteţi — spuse maistrul Aurel Odată s-au înfundat şubere- crederea pe care le-au acorda­
le la banda metalică. Altădată t-o tovarăşii vîrstnici şi că, cu
Vlaicu, privindu-l cu coada o- trebuiau înlocuite nişte plăci. tineretul nu-i de glumit cînd ii
chiuiţii pe Laurenţiu şi bătîn- Tinerii noştri nu ştiau cu ce să vorba de muncă.
« du-l uşor pe umăr.

<$ — Ai să vezi, tovarăşe Vlai- înceapă. E. CHIRAN