Page 26 - 1957-05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 748

MUNCÂ SFATULUI POPULAR iOHâU Ne scriu corespondenţii r Misterul unei .8 @ S
IN CAMPANIA AOilCiLâ
DIN HAŢEG Cele clieva mici obiecte înşiruite pe — Nu ştiu ce să-ţi spun. Concluzia povara nedorită ia drumul Peştişu-

o măsuţă aşezată In !aţa unei plnze ai s-o tragi singur după ce-ţi voi a- lui... unde dispare...

Nici nu se luase bine zăpada Şard, a fost criticat la gazeta ?? negre, Ungă care se găseşte ca de o- răta clteva aspecte ale jongleriei. Şi — C e! Ce-ai spus I ? Dispare va­

şi ţăranii muncitori din comuna de perete ca unul din codaşii Şi-au depăşit planul lunar torită faptului că a organizat bicei şi nelipsitul scăunaş, constituie acum fii antent: gonul ?
Ighiu, raionul Alba, erau cu satului. Critica şi-a făcut efec­ numeroase matrneuri. tot inventarul'cu care va trebui să se La data de 2 noiembrie 1956, depo­ — Ooo, n u l Dispare numai oţelul
toţi pregătiţi să înceapă însă- tul. Virgil Tuţian, de atunci, Muncitorii mai multor secţii producă scamatorul In !aţa specta­
mînţările. Şi aceasta pentru că păşeşte în rîndul fruntaşilor. de la cooperativa meşteşugă­ Pentru ridicarea torilor săi. zitul 5 lingouri, a încărcat vagonul rotund din el.
Comitetul executiv al sfatului rească „16 Februarie“ din Ha­ productivităţii muncii C.F.R. nr. 421.632, cu oţel rotund de — Vreau să te întreb. Nu ştii ce
popular comunal, a avut de Tot în vederea bunei desfă­ ţeg au obţinut însemnate reali­ Şi lucru ciudat. Una cîte una, a- 25 mm. In greutate de 16.200 kg., a-
grijă să se termine din timp şurări a lucrărilor agricole, zări în muncă. Planul de pro­ Consiliul de conducere tal coo­ cesie mici obiecte dispar ca prin far­ staţionare a avut In Combinat?
reparatul uneltelor agricole şi membrii Comitetului executiv ducţie pe luna trecută a fost cu mec din mina abilului jongler, odată vind destinaţia Uzina mecanică Te­
selecţionarea seminţelor. Pen­ au fost repartizaţi pe sate şi mult depăşit. perativei meşteşugăreşti „16 Fe­ cu formula sacramentală „hocus-po- leajen regiunea Ploeşii. După ce s-a — Intr-un referat al şefului secto­
tru asigurarea unei producţii unităţi socialiste, de care sînt cus" şi atingerea obiectului propus întocmit avizul de expediere nr 561, rului verificări văd că stă scris ne­
sporite la hectar, comitetul exe­ direct răspunzători pe tot par­ De pildă, colectivul secţiei bruarie“ din Haţeg a luat o se­ pentru dispariţie, cu aşa-zisa „baghe­ s-a ataşat nota de dirijare, a urmat gru pe a lb : 248 ore.
cutiv a îndrumat pe toţi cetă­ cursul campaniei agricole. electro-mecanică şi-a depăşit tă magică". Ba mai m u lt! Bazat pe un mic semn cu bagheta magică şi,
ţenii să-şi îngraşe pămînturile planul de producţie cu 66,30 la rie de măsuri în vederea creş­ iuţeala de mină şi, neatenţia celor vagonul, imediat intră In posesia re- — Interesant lucru.
cu îngrăşăminte naturale sau Comitetul executiv al Sfatu­ sută, cel al secţiei de tinichi- care vor să pătrundă cu orice preţ diţionarei Maria Coroianu de la sec­ — Bine, bine, dar cum a rămas cu
chimice. Rezultatul muncii co­ lui popular din comuna Ighiu, gerie cu 50,86 la sută, al sec­ terii producţiei şi productivită­ tainele misterului, jonglerul face ca torul 1 mişcare al C.F.U. Aici, deoa­ vagonul?
mitetului executiv, în pregăti­ a fost sprijinit mult de către ţiei de croitorie bărbaţi cu 20,48 aceste obiecte să apară cu aceeaşi rece impiegatul de serviciu, Vlad,
rea campaniei de însămînţări, Comitetul de partid comunal. la sută, cel al secţiei de cure- ţii muncii în unităţile ce-i !apar­ dexteritate cu care in urmă cu clteva nu-şt mai aminti acea formulă sacra­ — Cum vrei să răm ihă? ! La 12
s-a văzut în primele zile priel­ Prin analiza muncii desfăşura­ lărie cu 83,80 la sută, cel al clipe au dispărut. mentală de hocus-pocus, plnă una-al- noiembrie 1956, şi-a făcut apariţia
nice, cînd ţăranii muncitori au te de Comitetul executiv prin secţiei de sitărie cu 16,46 la ţin. ta, a ţinut acest vagon in staţionare triumfală In combinai, însă de data
sută, iar cel de la secţia frize- Printre altele, secţia de tîm- Şi de doriţi chiar, In locul unei vreo 2 zile, după care fără a-l mai aceasta încărcat cu... calcar de la sta­
ieşit la cîmp. ajutorul membrilor de partid rie-coafură ou 22,08 la sută. cărţi de foc, a unui ceas sau a unei clntări şi a-i trece greutatea In avi­ ţia Cuciulat. '
s-a reuşit ca cetăţenii să exe­ plărie via fi dotată cu două mo­ cravate, pot să apară zeci de ba­ zul însoţitor, l-a dirijat prin hipno­
Tonul începerii însămînţări- Unitate fruntaşă tiste colorate, panglicuţe, sau o su­ tism spre Staţia Peştiş. — A aal Şi In tot timpul ăsta ce
lor l-au dat unităţile socialiste cute ha timp lucrările. însuşi toare electrice pentru maşini, medenie de cutii. spunea beneficiarul 9
din comună. De cum au ieşit comuniştii şi deputaţii au fost Colectivul cinematografului Dar şt aici, ghinion. Din lipsa de
colectiviştii din Ţelna, Şard şi primii în campania agricolă. „Popular“ din oraşul Haţeg a ceea ce v;a duce la creşterea pro­ Intr-una din zile, unul din amicii clntar-bascul, vagonul este remis cu — Ce vrei să spună. Dădea şi el
Nu de mult tov. Dionisie Hada, reuşit să-şi îndeplinească pla­ mei cu care am luat parte mai de întreaga sa încărcătură sectorului 1 telefoane după telefoane, plnă i s-a
Ighiel ha cîmp, iau fost urmaţi preşedintele Sfatului popular, a nul pe luna aprilie cu 4 zile ductivităţii muncii cu cca. 15 mult la un asemenea program, prin- mişcare, pentru clntărire. trimis alt vagon cu materialul soli­
prezentat în faţia comitetului mai devreme, adică în ziua de ' tre altele îmi spuse zlm bind: citat. Ei, vezi pentru ce am spus că
de ţăranii muncitori întovără­ 26. Planul pe întreaga lună a la sută. La secţia de oismărie se Iţi dai seama ce impresie frumoasă avem şi noi nevoie In combinat de un
şiţi şi cu gospodării individua­ de partid comunal un raport a- fost depăşit cu 20 la sută. — Ştii ce, unul din ăştia ne-ar tre­ ti făcu impiegatului Vlad, prezenţa a- scamator. Fiindcă, cei de la direcţia
le. Prezentarea exemplului co­ supra desfăşurării campaniei de va pune în funcţiune o maşină bui şi nouă In Combinatul siderurgic cestui vagon, care, nedumerit se uita
lectiviştilor în fata celorlalţi însămînţări şi :a muncii depusă La acest rezultat s-a ajuns Hunedoara. la el, ca un cocoş la bucătăreasa ce transporturi din combinat, se pricep
cetăţeni, este una din metodele deoarece conducerea cinemato­ de şerfuit şi se va procura o ma­ intră în cuşcă cu cuţitul în mînă. Şi
folosite de Comitetul executiv. de membrii Comitetului execu­ grafului a luat din timp măsuri — Păi ce să facă un scamator In blînd, aşa cum i-e firea, li pune la numai la dispariţia misterioasă a ma­
tiv. Cu această ocazie s-au luat şi a adus filme Bune, cît şi da­ şină de frezat şanţ şi toc. combinat ? Fontă ? repezeală bietului vagon o greutate terialelor din vagoane, nu şi la apa­
Şi roadele sînt din cele mai unele măsuri pentru grăbirea
însămînţărilor. Secţia de tioichigerie va fi — Ei, şi tu, fontă. Ia, să ajute pe riţia lor. Numai aşa se explică de ce
bune. unit care slnt In stare numai să facă
In cadrul adunărilor populare mutată într-un local corespun­ să dispară însemnate cantităţi de ma­ au trecut aproape 6 luni şi de soarta
Dar, aceasta nu e singura teriale, dar nu să şi apară din nou.
cale prin care comitetul execu­ s-au ţinut conferinţe legate de zător şi se vor procura sculele oţelului rotund nici azi nu se ştie ni­
tiv a antrenat pe cetăţeni la e- muncile agricole. Toate acestea — TU, tii, curios lucru. Nu cumva
xecutareâ la timp a însăm înţă­ au făcut ca în comuna Ighiu, de mînă necesare, iar ha secţia tainele acestui mister ar fi in strlnsă mic. Tu ce-ai de spus de una ca asta?
ri]ori Comisia permanentă a- însămînţările să fie terminate legătură cu hipnotismul, ielepatia, chi-
gricolă, (responsabil deputatul încă din luna aprilie. Astfel, de frizerie se va termina insta­ Nu cumva acest oţel a luat drumul
Ioan Marica) a făcut şi ea pro­ comuna Ighiu face parte din
puneri preţioase. In urma pro­ comunele fruntaşe din raion. laţia de iapă. cuptoarelor Martin ?

In prezent, Comitetul execu­ In arma acestor măsuri pro­ — Mai ştii, se prea poate, deoare­

ductivitatea muncii ha prestări ce scamatorii mai dau uneori greş cu

de servicii industriale va creşte jongleriile pe care le fac.

cu 16 la sută, iar la prestări de

servicii neindustriale ou 3,5 la

sută.

N. SBUCHEA

corespondent

J la u teep iit n em ţi

punerii făcute de comisia agri­ tiv îndrumă munca ţăranilor Vîrsta întovărăşirii zootehnice gospodăriei), numărul celor în­ romancia sau prestidigitaţia ? fictivă pe aviz, şt cît ai spune peşte, GH. MARINOVIC1
colă s-a luat hotărîrea ca de­ muncitori în spre întreţinerea din Poiana, raionul Sebeş poate scrişi în întovărăşire s-a mărit.
putaţii să fie răpunzători de culturilor. Pînă acum, a şi fost fi uşor socotită. Ea nu are de- Sînt înscrise pînă acum 106 fa­ Un început Confecţii în rate
mersul lucrărilor în circum­ plivită o suprafaţă de 45 la cît un an. Dar rezultatele sînt milii cu 632 oi. In luna aprilie
scripţia lor. Aşa au început sută din culturile păioase, iar deosebit de frumoase. La înce­ numărul întovărăşiţilor a mai Dinamici, veseli, dornici de promiţător Ca şi în !alte oraşe iale regiunii
consfătuirile pe circumscripţii la Vie sapa I-a s-a făcut pe 90 put a fost cam greu, căci păs­ crescut cu încă 7 membri. distracţii, de a nu sta o clipă noastre şi în Sebeş !acum cîteva
între deputaţi şi alegători. la sută din suprafaţa totală. torii nu prea vroiau să-şi aducă în loc — iată adevăratele pa­ brigăzii artistice de agitaţie, zile s-a deschis magazinul de
oile laolaltă ou to ţii; spuneau Printre ciobanii cei mai har­ siuni ce caracterizează pe tine­ care^ abia acum s-a născut. confecţii cu vînziare în rate. Nu­
La una din aceste consfătu­ Munca Comitetului executiv nici pot fi consideraţi Ioan Do- rii de la preparaţia minei Lu- mai în patru zile au fost distri­
iri, ţinută în circumscripţia nr. al Sfatului popular din Ighiu, că şi le cresc singuri. brotă şi Nicolae Opream Ei se peni. Şi ce făceau ei pînă mai Lăcătuşul Iosif Covaci apa­ buite peste 120 de dovezi la
3, unde este deputat Dioni sie constituie un bun exemplu pen­ Dar încet, încet, în frunte cu îngrijesc aşa cum trebuie de ieri ? Dimineaţa mergeau cu să cu înfrigurare pe clapele a- muncitori şi funcţionari.
Hada, preşedintele sfatului tru celelalte sfaturi populare hrana şi creşterea oilor şi miei­ voioşie la muncă. Lucrau cu cordeonului, iar spălătorii Du­
popular, cetăţenii au chemat la din raion şi chiar din regiune. comuniştii (printre care Dumi­ lor întovărăşiţilor. tot elanul tineresc. Nu era lu­ mitru Voinea şi Ida Polca, flo- Printre cei oare iau şi cumpă­
întrecere patriotică toate cir­ tru Fîntînă, acum preşedintele nă în care numele lor să nu tatoai-ea Ana Iliuţă, lăcătuşii rat costume de haine sînt Paul
cumscripţiile din comună. O- R. BUDIN fie amintit printre fruntaşi. Bri­ Dumitru Mihai, Viorica Simion Covaci din Sebeş, Vasile Dian-
biectivul principal al întrecerii gada lui Ioan Dunăţeanu lu­ şi ceilalţi, saltă cu foc în dan­ ou din comuna Păuca, Vasile
a fost sporirea recoltei ha hectar, RĂSPUNDEM CITITORILOR crează la transport în sectorul surile „Mărioara“ şi „Haţega- Ruşeţ din Miercurea şi alţii.
întrecerea a început 'de ha pre­ preparaţie. Zi de zi îşi întrece na“, pe cargJe învaţă.
gătirile pentru însămînţări şi D e sp re re n tă şi tra n sfo rm a re a h e c ta re lo r norma cu cîte 40—50 la sută. O bucurie îl aşteaptă şi pe
se va termina cu recoltatul. Dumitru Voinea, spălător I, Alături de ei mai este o pe­ şcolarul Feid Ditner de la şcoa­
fizice în hectare arabile fruntaş pe preparaţie, Dumitru reche. Nu-s tineri, dar nici la germană. Părinţii îi vor face
Chemarea cetăţenilor din cir­ Mihai, lăcătuş mecanic. Ana I- prea vîrstnici. Este vorba de
cumscripţia nr. 3, a fost îmbră­ In cooperativa agricolă de luarea inventarului şi fixarea luri, un hectar de fîneaţă de liuţă, flctatoare fruntaşe, Olim­ soţii Ioan şi Ana Deneş, veniţi cadou un costum de haine în ra ­
ţişată de toţi locuitorii comu­ producţie, repartizarea venituri­ contribuţiei obligatorii se face calitatea I-a şi 0,50 hectare de pia Pauleţ, harnică muncitoare de prin părţile Clujului. Lu­ te.
nei. lor (în natură şi în bani) se .la cele 5 hectare fizice, dar ren­ livadă tînără. Să presupunem în laborator, Ida Polca, spălă­ crează şi ei tot la preparaţie.
face după munca pe care a de­ ta nu poate fi stabilită pînă ce că adunarea generală a stabilit toare I, la aparatul 0— 10, Vio­ Cum au aflat că tinerii pregă­ Magazinul din Sebeş este
O iaită parte pozitivă din pus-o fiecare membru — calcu­ nu se transformă cele 5 hectare că un hectar de pămînt de ca­ rica Simion, ajutor-mecanic, Io- tesc un program artistic s-au !bine aprovizionat ou diferite
munca comitetului executiv, este lată în zile-muncă — precum* şi litatea I-a echivalează cu 1,25 sif Covaci, lăcătuş, toţi tineri dus la M argareta Marta, ru-
întocmirea unei situaţii cla­ după pămîntul pe care acesta fizice în hectare arabile. ha. de teren arabil ; un hectar plini de viaţă şi neîntrecuţi în gînd-o să-i primească şi pe ei confecţii bărbăteşti, de damă şi
re a felului în care se desfă­ l-a adus. Renta este plata care muncă. în echipă. Amîndoi interpretea­
şoară lucrările agricole. _Acest se cuvine unui membru coope­ Pentru a uşura înţelegerea de calitatea II-a echivalează copii. Tovarăşul Petru Sântei,
lucru îl realizează prin identi­ rator pentru terenul adus, ţi- acestui lucru,, să analizăm mai După ce au trecut cele 8 ore ză un dans popular din Cluj.
ficarea pe care o fac zilnic paz­ nîndu-se seama atît de calita­ amănunţit situaţia unui coope­ cu un hectar de pămînt arabil ; de muncă, îi întîlneşti în dife­ Deocamdată, acesta este în­ vînzătorul de la acest magazin
nicii de cîmp. Ei vin în fiecare tea pămîntului cît si de modul rator care vine în cooperativă un hectar de calitatea IlI-a cu rite părţi, răzleţi, ori în gru­
zi să informeze Comitetul exe­ de folosinţă. Statutul prevede cu 5 hectare teren ; teren ce nu 0,75 ha. arab ile: un hectar de puri de cîte 2—3, pe la cine­ ceputul. $i este un început des­ se străduieşte să mulţumească
cutiv, cît s-a lucrat, arătînd nu­ că cel puţin 75 la sută din ve­ este de aceeaşi calitate. Să pre­ vie pe rod fără goluri cu 6 ha. matograf, la bibliotecă sau a- tui de promiţător dacă ţinem
mele acelora care au fost frun­ nituri se împart după munca supunem că un hectar din su­ arab ile; un hectar de fîneaţă sistînd la un program artistic. seama de dorinţa şi voinţa tine­ pe fiecare nou venit, să probeze
taşi sau care n-au ieşit de loc depusă de cooperatori, iar pînă prafaţa cu care vine în coope­ de calitatea I-a cu 0,50 ha. şi Şi totuşi, viaţa li se părea mo­
la munca cîmpului. Pe baza a- la 25 la sută pentru pămîntul rativă este de calitatea I-a, un un hectar de livadă tînără de notonă. S-au gîndit să folo­ rilor de aici, oa şi de dragostea sau să dea lămuriri celor care
cestor informări, membrii Co­ adus în cooperativă. hectar este de calitatea II-a, un pomi cu 3 hectare arabile. Coo­ sească timpul liber alt fel. Nu
mitetului executiv si deputaţii ştiau însă cum. Sugestia le-a şi sufletul cu oare munceşte vor să-şi cumpere haine.
ştiu care sînt cetăţenii rămaşj Intrucît plata pentru teren se hectar de calitatea IlI-ia, 0*50 peratorului nostru i se va cal­ dat-o Margareta Marta, respon­
în urmă, îndemnîndu-i să facă face la hectare arabile, şi nu la cula terenul arabil a stfe l: sabila culturală în Comitetul responsabila culturală Margare­ o<x>ooo<xx>oo<x>ooooooo<x o o
lucrările la timp. hectare fizice, cun^ se calculea­ hectare de vie pe rod fără go- de întreprindere al preparaţiei. ta Marta, în formarea acestei
ză valoarea inventarului viu şi Puţin mai în vîrstă ca ei, M ar­ echipe. Elevi şi e le v e ! go
Cunoscîndu-se fruntaşii mun­ mort pentru stabilirea contribu­ gareta Marta este o femeie pli­
cilor agricole şi codaşii, se ţiei obligatorie, comisia de eva­ nă de viaţă şi munceşte cu sîrg Pentru viitor, în cinstea fes­ Dacă vreţi să fiţi la timp O
scriu articole la gazetele de acolo unde este pusă. Ea a fost tivalului regional, tinerii de la
oerete, care de asemenea dau luare este aceea care stabileşte aceea care a venit cu ideea ca preparaţie^ au de gînd să facă !informaţi privind pregătirea Ş
rezultate. De pildă, ţăranul mun­ — călăuzindu-se după hotărî- tinerii de la preparaţie să for­ şi o echipă de teatru. Cu sigu­
citor Virgil Tuţian din satul meze o echipă artistică. Atît ranţă că planul lor va reuşi, >şi desfăşurarea celui de-a! $
rile adunării generale şi după le-a trebuit tinerilor. Dornici aşa cum a reuşit cu echipa de
Bufei expres recomandările făcute de Minis­ cum erau de a-şi găsi şi alt­ dansuri şi cu echipa artistică ' Vî-lea FESTIVAL MON-6
terul Agriculturii — calitatea ceva de lucru, au îmbrăţişat i- de agitaţie.
Oricărui nou venit în oraşul pămîntului şi echivalenţa în. 1 ha. de calitatea I-a . v » « ¦i » . 1,25 ha. arabile deea. îDIAL AL TINERETULUI S
i , 1 ha. arâbil Pentru ca dorinţa lor să se
Seibeş o firmă nouă îi atrage pri­ hectare de teren arabil a suprafe­ 1 ha. de calitatea Il-a * , , Cei amintiţi, împreună cu împlinească mai repede, reco­ ŞI STUDENŢILOR DE LAg
1 ha. de calitatea IlI-a . . . . 0,75 ha. arabile Margareta Marta, au avut gri­ mandăm conducerii preparaţiei
virea „Bufet expres“. Nu de ţelor plantate cu vii şi cu pomi 0,50 ha vie pe rod fără goluri i 3 ha. arabile jă să nu intre în rîndul lor de- Lupeni să-i sprijine mai mult. .MOSCOVA, abonaţi-vă Ia o
fructiferi, precum şi a terenuri­ 1 ha. de fîneaţă de calitatea* I-a , 0,50 ha. arabile cît fruntaşii în muncă. Mai în
mult aici s-a deschis un bufet lor amenajate pentru culturi i- 0,50 ha. de livadă tînără . . . î , 1,50 ha. arabile fiecare după-amiază fac repeti­ B. R. !publicaţiile: g
5 ha. suprafaţă totală . , , t g g 8 ha. arabile ţii la dansuri. Ia monologurile
expres unde se pot servi rapid rigate. şi dialogurile din repertoriul — Scînteia Tineretului g

şi economic gustări cît şi mîn- Să zicem că un membru coo­ — Tineretul Lumii

cări calde. Consumatorii oare perator, vine în cooperativă cu — Scînteia Pionierului

intră ha bufetul expres pot spu­ 5 hectare de teren. Acest teren In acest caz, cooperatorul împărţite pentru pămînt, se ra ­ — Ştiinţă şi tehnică
poate să nu fie tot arabil şi să nostru va primi plata pentru portează nu la suprafaţa de
ne într-iadevăr că personalul de­ nu aibă aceeaşi calitate. Eva­ teren (renta) nu la 5 ha., ci la hectare fizice, ci la suprafaţa — Cravata roşie X
echivalenţa lor în ha. arabile, a- care a rezultat din adunarea — Pionir.
serveşte atent şi Ireproşabil. tuturor suprafeţelor de pămînt,
dică la 8 hectare. transformate în hectare arabile. ooooooooooo© ooooooooooo
Aceeaşi socoteală se va face
Intr-un alt articol, vom ară­ Ko*nnniani3«noo«i«iBOBoiiiBeiaBOBCBBBBBB«»B«iROBrBa«ioe
pentru toţi membrii, astfel că ta cum se face repartizarea ve­
tot pămîntul ce se aduce în coo­ niturilor după muncă şi după Manifestări cultura! —
perativă se transformă în hec­
terenul socotit în hectare ara­ sportive la Gurasada
tare arabile. La împărţirea ve­ bile al fiecărui membru coope­
niturilor, cantitatea de cereale rator. De data aceasta, (5 mai a.c.) examinator, elevii Crişan Mir-
şi alte produse care vor trebui pe uliţele Gurasadei e mai cea de la Ilia si Bretotean Cor­
multă animaţie. Tineri şi vîr­ nel de la Gurasada, se plim­
L©3®©®®©®®®©©®®©®®©©®®»®©©©®®®©©®©©©©©®©»®®®®®©©®©©©©®®®®®®®©©®®®®$®®®®®®©®®®®©©®®®^®®®©®®®®®®®®®®®®®°®®®®®©©©®®®®®©©-®®©®®©®®®®® stnici se îndreaptă, fie înspre bau cu uşurinţă prin paginile
căminul cultural, fie înspre te­ istoriei. Ei au dat răspunsuri
Pînă la gospodăria agricolă dintr-o colectivă cupă de lucrările astea. Şi har­ renul de sport.
colectivă „Viaţă nouă“ din Ţel- nici sînt şi acum ca şi la cele­ bune la toate întrebările puse,
lalte lucrări. Toţi colectiviştii ...Dar oare ce se aude?... De
R e p o r t a jna, drumhl a fost plăcut şi u- sînt harnici. Silvia Moguţa, Mă- deasupra Gurasadei fluturau legate de tema concursului :
şor. Se deschidea înaintea o- rioara Mărgineanu, Victoria frînturi dintr-o frumoasă melo­ „Din istoricul legăturilor de
Hada — copilele gospodăriei die populară. Muzica căminu­ prietenie dintre poporul romîn
chilor o privelişte care nu se Trifan ne inform ează'fără mul­ în bani cîte 6 lei la zi-muncă. oca. 10.000 lei. Despre venitu­ cum li se spune celor trei ute- lui cultural din satul Cîmpuri şi popoarele U.R.S.S.“.
De unde a provenit belşugul ? rile ce vor rezulta din valorifi­ miste — sînt în întrecere în­ de sus, venise să înveselească
uită repede. Oameni harnici lu­ tă insistenţă asupra lucrurilor De unde unii colectivişti şi-au carea lînei, laptelui de oaie, a tre ele. Mama Mărioarei. Ileana cetăţenii întregii comune Gu­ Ambii elevi, totalizînd 200
crau de zor la plivitul holdelor pe care vrem a le sti. construit locuinţe noi ? De unde brînzei, colectiviştii ne vorbesc Mărgineanu, nu se lasă mai rasada. de puncte fiecare, !au adus cla­
de grîu, a căror recoltă se ara­ — Nu aţi găsit pe nimeni, au cumpărat aparate de radio ? ou destulă încredere. prejos deşi păru-i este nins. In
tă de pe acum a fi bună, alţii fiindcă oamenii noştri sînt la Din rodul muncii unite si entu­ tabăra cealaltă, bărbaţii au por­ De dimineaţă, după progra­ selor lor frumoasele premii,
terminau sapa mare la viile ca­ lucrul cîmpului. Treabă este ziaste pe ogoarele colectivei. In curtea casei de unde altă­ nit un cîntec aşa cum ştiu nu­ mul organizat de Comisia date de Consiliul regional
dată ieşea vechilul boierului şi mai ei să cînte. Vasile Marica, A.R.L.U.S. din localitate, cu A.R.L.U.S.
încă un izvor intra belşugul strîns cu sudoa­ Nicolae Bîrz, Candin Docolina,
re împodobesc frunţile bătrîne destulă şi lucrările nu aşteaptă, rea ţălnarilor, acum intră bel­ Gligor Mihăilă şi ceilalţi mun­ sprijinul Comitetului raional, se Deşi acesta este primul con­
ale dealurilor din turul satului. de asta vi se pare cam pustiu al belşugului şugul colectiviştilor. De aci, la cesc şi cîntă. Viaţa le este tot desfăşurau una după alta, di­ curs de acest gen organizat în
Copiii tocmai ieşeau de la şcoa­ pe aici. De la el am putut afla împărţirea veniturilor vor pleca mai veselă, tot mai fericită. ferite manifestări cultural spor­ raionul Ilia, el s-a bucurat de
lă. Erau cam singurii locatari multe despre averea colectivei, Colectiviştii din Ţelna iau stu­ scîrţîind împovărate, cate pline tive : călătorie pe harta
ai oaselor din satul de unde iau despre viaţa nouă în colectivă. diat o recomandare a partidu­ de roade spre casele colectiviş­ * U.R.S.S., întreceri de şah, vo­ un deosebit succes. Comisia de
ieşit cu grămada oamenii la Gospodăria are cei mai fru­ lui nostru : aceea de a dezvolta tilor. lei, oină, fotbal etc. organizare formată din tov.
muncile agricole. ramurile anexe ale gospodă­ Pe lingă Dealul Măgurei, Va­ Holdeanu Petru, Morţun Ioan,
moşi boi din sat — 6 la nu­ riei. Adunarea generală a hotăj Cîteva cuvinte despre lea Ţălnii îşi mînă undele de Deşi toate manifestările şi-au Spineanu Iuliana si Lazăr A-
La sediul colectivei nu am rît să mărească turma de oi, să ani de zile. Măgura este întine­ avut partea lor interesantă, ce­ lexandru îşi are meritele ei în
găsit pe nimeni. Cînd am des­ măr, şi 2 cai negri ca „pana cor­ valorifice resursele proprii. Nu oameni rită acum. Pămînturile le lu­ tăţenii aşteptau totuşi înfrigu­ această privinţă.
chis poarta, nişte raţe neobiş­ te miră faptul că în coridorul crează oamenii noi. care tot mai raţi ora 15.
nuite prin părţile acestea mă- bului“. Grajdul şi animalele sediului găseşti 40 lăzi pline cu Altădată, oamenii ar fi fost adînc înfig casrnaua, lopata şi După acest concurs care a
căiau speriate, apoi şi-au văzut sclipesc de curăţenie. Vitqle nu rumeguş din care scot capete prezentanţi îmbrăcaţi în costu­ plugul în coastele ei. Dar M ă­ In jurul acestei ore, siala că­ atras atenţia tuturor, a urmat
înainte de bălăcirea lor. ca şi au fost scoase încă la păşune. me de sărbătoare, cu sapa pe u- gura nu mai geme ca altădată, o frumoasă horă ţărănească, a
Gospodăria are rezerve de nu înviorate de tinere mlădiţe de măr, ca într-o poză cum s-ar cînd rodul pîntecului ei bogat minului cultural din Gurasada cărei fonduri au fost vărsate în
treţ de ar putea hrăni jumătate vie. Sînt 200.000 de fire de bu­ spune. Pe colectiviştii din Ţel­ era supt de „lipitorile satului“. era plină pînă la refuz.
taşi din care gospodăria va na, nu i-am găsit în asemenea Cu dărnicie îşi desface tainele,
cînd nimic nu s-ar fi întâmplat. din vitele individualilor. Indi­ planta cca. 50.000, iar restul ţinută. Erau în ţinuta de toate şi bogăţia curge mai mult, ^nu In asemenea împrejurări tov. contul festivalului.
In curte curăţenie desăvîrşită, vidualii au scos vitele lor să vor fi valorificaţi. Dar nu buta­ zilele. Dar nu aceasta-i princi­ însă fără munca neobosită a Morţun Ioan, delegat al Comi­
şii aceştia sînt principala sur­ palul Astăzi s-au împărţit în oamenilor. Şi colectiviştii din Asemenea zile de odihnă co­
căruţele frumos rînduite sub şo pasca. Prea devreme însă. să, deşi anul trecut pepiniera de două tab ere: de o parte femeile Ţelna — fruntea satului — mun­ tetului raional A.R.L.U.S. des­
viţă de vie a adus gospodăriei şi de altă parte bărbaţii. Nu se cesc cu drag pentru înflorirea chide concursul cu public „Dru­ lectivă, care vor cuprinde fără
oroane. Fiecare lucru la locul Ce minunat simbolizează nu­ un venit de 192.000 lei din ca­ ceartă şi nici nu au gînduri răz­
lui aşa cum se întîmplă numai mele gospodăriei „Viaţă nouă”. re 120.000 lei bani lichizi. Coj boinice. Femeile sînt la plivitul vieţii lor, a copiilor, a întregu­ meţii veseli“, între clasele a îndoială şi pe micuţii „Dru­
lecliviştii dispun de o turmă holdelor, iar bărbaţii la curăţi­ şaptea de la şcolile de 7 ani din
!a bunii gospodari. Nu poate fi mai expresiv nimic care numără peste 200 de oi. tul păşunii. Lucrările celelalte lui popor muncitor. meţi veseli“, se vor mai orga­
Anul acesta au fost vînduţi 160 — la vie, la cîmp — au fost Gurasada si Iha.
O clipă de plăcută aşteptare altceva decît faptul cum tră ­ miei, din vînzarea lor rezultînd terminate la timp. Acum se o- N. CAZAN Sub conducerea profesorului niza şi în duminicele viitoare.

apoi... iesc colectiviştii cu beluşgul de Pe tema : „Eroii literaturii so­

Apare un om produse pe care l-au cîştigat. vietice“ se vor întrece elevii
Amintim doar că au fost repar­
şcolilor de 7 ani din Brănişca
îmbrăcat într-o salopetă cu­ tizate 3,500 kg. grîu, la zi-mun-
rată, dinspre sura colectivei se că, 3,700 kg. porumb, şi în- şi Buruiene, iar !apoi Dobna şi

îndreaptă spre noi Petru Tri- afară de acestea s-a mai îm­ Zam.
fan. Zîmbitor cu ţinută de „fi­ părţit fasole, ţuică, vin etc.
cior mare“, în ciuda celor 60 Colectiviştii au primit de cu- CERCEA SILVIU
de ani care-i numără. Petru rînd, cînd au împărţit avansul.
corespondent